Pe parcursul acestor decenii, Ceaușescu a dat mâna cu președinții americani Richard Nixon și Jimmy Carter, s-a întâlnit cu prim-ministrul Pakistanului, Zulfikar Ali Bhutto, înainte ca acesta să fie ucis, și a urmărit marile manifestații de la Phenian, date în cinstea sa de liderul nord-coreean, Kim Ir Sen.
Fiecare vizită de stat a fost diferită și a avut particularitățile sale, însă cea efectuată în 1978, în Marea Britanie, alături de soția lui, Elena Ceaușescu, a rămas în scrieri drept un moment tragicomic, în care protocolul a fost încălcat de cuplul dictatorial de la București în repetate rânduri.
Despre vizita din urmă cu 44 de ani, Regele Mihai spunea că „nu mai știa ce să creadă”, iar interpreta de limbă engleză a Elenei Ceaușescu, Violeta Năstăsescu, afirma că experiența a fost dificilă, „poate mai istovitoare decât oricare dintre vizitele precedente, plină de capcane și pericole neașteptate”.
Ceaușeștii cu caleașca
În dimineața zilei de miercuri, 13 iunie 1978, Nicolae și Elena Ceaușescu au plecat de pe aeroportul Otopeni din București cu aeronava prezidențială, anunța ziarul Scânteia.
Cei doi, însoțiți de alți politicieni din nomenclatură, urmau să aterizeze lângă Londra, pe aeroportul Gatwick, deși inițial aceștia își doreau să aterizeze pe Heathrow, principalul aeroport al capitalei britanice.
Potrivit memoriului scris de Violeta Năstăsescu, translatoarea Elenei Ceaușescu, călătoria fusese programată cu mult timp înainte, întrucât agenda reginei era încărcată. Scopul vizitei: dezvoltarea relațiilor cu britanicii, în special în domeniul siderurgiei și al aviației.
România vedea acest moment ca pe unul crucial pentru relațiile internaționale cu Occidentul și voia să îl mediatizeze cât mai mult, spre deosebire de britanici, a căror intenție era de a nu evidenția venirea celor doi.
Pe parcursul stabilirii detaliilor legate de program și protocol, Ceaușescu a refuzat să renunțe la cererile sale, spunând că vrea să se bucure de „cele mai înalte onoruri”.
În cele din urmă, chiar dacă nu au fost de acord cu aterizarea pe Heathrow, britanicii au acceptat, cu ezitare, restul setului de condiții impuse de acesta și le-au garantat că Regina Elisabeta a II-a și Filip, Ducele de Edinburgh îi vor întâmpina pe Nicolae și Elena Ceaușescu la gara Victoria și nu la Palatul Buckingham, după cum prevedea protocolul.
Ca formă de transport s-a optat pentru varianta tradițională în locul mașinilor: caleașca regală însoțită de garda călare. Cât despre cazare, hotelul nu a fost o variantă; Nicolae și Elena Ceaușescu și-au petrecut cele trei zile de vizită la casa Reginei, Palatul Buckingham, notează Violeta Năstăsescu în „Confesiuni fără frontiere”.
Regele Mihai s-a aflat în Anglia înainte de sosirea soților Ceaușescu și știa că cei doi urmează să viziteze țara în scopuri politice, chiar dacă Elisabeta a II-a nu i-a spus-o în mod direct.
Conform mărturiilor suveranului, consemnate în cartea „Conversații cu Regele Mihai”, scrisă de istoricul Stelian Tănase, în Londra predominau sentimente de neliniște cu privire la vizită.
„Ea avea un fel de strângere de inimă. Prințul Filip, singurul lucru pe care l-a spus el, zice: «Dacă vine ăsta aici, eu nu o să am cuvinte bune pentru el»”.
De la Palatul Primăverii la Palatul Buckingham. Multe ordine, o serie de gafe și titluri
Încă dinainte să pășească pe pământ britanic - atunci a început seria gafelor făcute de cuplul dictatorial de la București.
În timp ce trenul în care se aflau Nicolae și Elena Ceaușescu se apropia de Londra, Violeta Năstăsescu a observat că prima doamnă a României trecuse cu vederea peste unul dintre cele mai importante aspecte, în ceea ce ține de etichetă: pălăria.
„În ciuda descrierilor amănunțite care i se făcuseră despre protocolul britanic, ea îl ignoră cu desăvârșire, fără a se gândi nicio secundă că gestul ei reprezenta un afront față de gazdele britanice”.
De la gara Victoria la Palatul Buckingham, soții Ceaușescu au fost duși cu caleștile regale, aurite. Nicolae a stat alături de Regina Elisabeta a II-a, iar Elena în compania Prințului Filip. Moment este descris ca „apogeul carierei unui om de la țară”. Regele Mihai comenta acest incident și spunea că îi era greu să creadă că un asemenea lucru chiar se întâmplase.
„Ce am simțit să-l văd pe Ceaușescu cu Regina, în caleașcă acolo la Londra... nu mai știam ce să mai cred! Dacă am ajuns în așa un hal, că până și în Anglia să trebuiască să se facă lucruri din astea, nu puteam să concep asemenea lucruri”.
Odată cazați, cei doi au început să-și exercite puterea asupra personalului, care cu greu făcea față ordinelor venite și care nu aveau neapărat un scop precis. Elena Ceaușescu primise un birou în care să lucreze, unde erau chemați și de unde erau dați afară generali, ofițeri de securitate, ziariști și alți membri ai staff-ului.
„În toate cele trei zile ale vizitei, din momentul în care am pus piciorul în palat, președintele și Elena Ceaușescu s-au comportat într-un mod pe care îmi este imposibil să-l descriu. Aveam impresia că sunt posedați de un demon care îi împingea la marginea nebuniei”, scrie Violeta Năstăsescu.
„Ca să nu fie mai prejos, Nicolae Ceaușescu își umplea timpul, între diferitele acțiuni oficiale, umblând în stilul lui Napoleon, în sus și în jos prin birou și pe coridoarele palatului, cu mersul lui dezordonat, cu mâinile bălăngănite ca ale unei marionete și cu picioarele care păreau să-l ducă în cele mai improbabile direcții”.
Două dineuri principale au avut loc în Londra: unul oferit de partea britanică, desfășurat fără incidente la Buckingham, și unul românesc, soldat cu mai multe momente memorabile, la restaurantul hotelului Claridge's.
Spre exemplu, Elena C. nu dorea să renunțe la unul dintre accesoriile ei la masă, etola de vizon, și numai la insistențele Prințului Filip a făcut asta. După care, nemulțumită de cum au fost atribuite locurile persoanelor la mese - pe baza unor reguli de protocol - a început să rearanjeze scaunele, spre amuzamentul Ducelui de Edinburgh.
Pe parcursul șederii, soții Ceaușescu au luat parte la o întâlnire cu primarul Londrei, au vizitat orașul și biserica Westminster Abbey, s-au deplasat la Bristol, unde au văzut aeronava Concorde și au semnat contractul pentru fabricarea, în România, a avionului Rombac 1-11, cu licență British Aerospace și motoare Rolls-Royce.
Pe lângă aceste evenimente, cei doi au primit și titluri: Regina Elisabeta i-a conferit lui Nicolae Ceaușescu ordinul de ordinul de înaltă distincție „Bath” în gradul de Cavaler al Marii Cruci, iar Elena Ceaușescu a primit titluri științifice britanice din partea instituțiilor de cercetare.
Înainte de a încheia vizita, o întrevedere informală a avut loc între cele două cupluri, sub forma unei petreceri cu ceai. La final, conform Scânteia, Nicolae și Elena Ceaușescu i-au invitat pe Regina Elisabeta a II-a și pe Prințul Filip la București, care ar fi acceptat invitația, însă n-au mai ajuns niciodată în România.
După ani de la vizita cuplului dictatorial în Marea Britanie, Regele Mihai a stat de vorba cu verișoara sa de gradul al treilea, Regina Elisabeta a II-a, care a mărturisit că nu a fost încântată de șederea soților Ceaușescu la Buckingham.
„Când am văzut-o trecuse deja mult timp, așa trecător am vorbit și a spus că era foarte dezagreabil și chiar asta, că îi vedea pe el și nu știu pe cine care se plimbau prin Parcul Palatului și ea se uita pe fereastra și îi vedea și avea un sentiment neplăcut”.
