În urma votului Comitetului Politic USR și al Consiliului Național PLUS miniștrii propuși de Alianța USR PLUS să facă parte din Guvernul de coaliție PNL-USR PLUS-UDMR sunt:
- Dan Barna - Viceprim-ministru,
- Cătălin Drulă - Ministerul Transporturilor,
- Claudiu Năsui - Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului,
- Stelian Ion - Ministerul Justiției,
- Cristian Ghinea - Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene,
- Vlad Voiculescu - Ministerul Sănătății
- Ciprian Teleman - Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Doi dintre cei nominalizați au mai fost membri ai guvernului tehnocrat Cioloș: Cristian Ghina și Vlad Voiculescu.
Dan Barna - propus pentru funcția de vicepremier. Este copreședintele USR PLUS și deputat de Sibiu la al doilea mandat. În legislatura 2016-2020, Dan Barna a fost vicepreședinte al comisiei de politică externă și membru în comisia de afaceri europene din Camera Deputaților. În calitate de președinte USR a coordonat proiectul Fără Penali, care a reușit să strângă peste un milion de semnături pentru schimbarea Constituției. Cu o experiență vastă ca expert în finanțări europene înainte de a intra în politică, Dan Barna a făcut parte din guvernul tehnocrat în 2016 și a fost secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene.
Cătălin Drulă- propus la conducerea Ministerului Transporturilor - 39 de ani, inginer software, deputat de Timiș la al doilea mandat. În legislatura 2016-2020 a fost membru în Comisia pentru transporturi şi infrastructură și președintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. A studiat în Canada, la University of Toronto, iar după ce a terminat facultatea a revenit în țară și a lucrat pentru diverse proiecte antreprenoriale în domeniul IT. Este unul dintre fondatorii Asociației Pro Infrastructură, care realizează filmări aeriene ale șantierelor de construcții și monitorizează progresul lor. A fost olimpic internațional la informatică, absolvent al Liceului Tudor Vianu, și-a luat licența în informatică al Universitatea din Toronto, Canada, între 1999 și 2002, pe baza unei burse. A fost consilier al premierului tehnocrat Dacian Cioloș pe probleme de infrastructură.
În toamna lui 2014, când social-democratul Ioan Rus conducea ministerul, la Transporturi era organizată o dezbatere publică pe tema Master Planului General de Transport, „Biblia Transporturilor” în relația România-Comisia Europeană, amintește Hotnews.ro. Dezbaterea a început cu un monolog al ministrului Rus întrerupt de cineva din sală, fără microfon, care i-a strigat să renunțe la mascaradă și să permită dezbatere pe proiecte. Era Cătălin Drulă. Atunci când a cerut ca pentru proiectele prezentate să se pună mai mare accent pe folosirea fondurilor europene, a primit replica ironică a ministrului Rus: „Să fim serioși, prietene, țara asta nu a trăit din fonduri europene de când e România. Nu stăm exclusiv la mâna fondurilor europene. Vom trăi din bănuții noștri”.
La câteva luni de la dezbatere, în condițiile în care autoritățile nu au mai prezentat public și ce strategie au prin care să facă efectiv proiectele din Master Plan, Cătălin Drulă prezenta, din partea aceleiași comunității fondate de el, o strategie despre cum s-ar putea implementa proiectele rutiere esențiale pentru România.
A fost propus, în 2019, de președintele USR Dan Barna pentru funcția de comisar european.
A dezvoltat o platformă care permite comunicarea necesarului de sânge pentru transfuzie prin telefonul mobil și livrarea acestuia prin drone la distanțe de până la 70 km. Platforma este operațională în Rwanda.
În parlament a avut 79 de inițiative legislative și 205 luări de cuvânt în plen.
Claudiu Năsui- propus ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Este deputat de București la al doilea mandat. În primul mandat de deputat a fost membru în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci și a promovat mai multe legi pentru debirocratizare.
În 2016, a fost consilier al ministrului Finanțelor în guvernul condus de Dacian Cioloș, având experiență în consultanță financiară și în sectorul bancar.
A absolvit Facultatea de finanțe a Universității Paris-Dauphine și a terminat un Master la universitatea Bocconi, în Italia, tot în domeniul finanțelor.
Este fondator al platformei Open Budget, o platformă de transparență bugetară.
Stelian Ion- 43 de ani, propus la Ministerul Justiției. Este avocat, la al doilea mandat de deputat de Constanța.
În legislatura 2016-2020 a fost membru al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, dar și membru în Comisia specială în care s-au dezbătut legile justiției și codurile penale și a luptat împotriva modificărilor nocive propuse de PSD. A fost unul dintre cei care au făcut rezistență în fața asaltului dat de PSD, prin Florin Iordache și Eugen Nicolicea, la Legile Justiției.
A contribuit la redactarea textului care a stat la baza proiectului ”Fără penali în funcții publice”.
A redactat și inițiat mai multe propuneri legislative de corectare a legilor justiției, dar și proiectul de înființare a DNA-ului pădurilor.
A absolvit Facultatatea de Drept din București în 2001, iar între 2002 – 2016 a fost avocat în Baroul Constanţa, fiind specializat în drept penal, drept civil, drept comercial, drept administrativ.
A intrat în politică în 2016, când a candidat pe lista USR pentru Camera Deputaţilor și a câștigat primul mandat de parlamentar.
Stelian Ion a fost unul din criticii ministrului liberal al Justiției, Cătălin Predoiu, pentru amânarea desființării Secției Speciale, dar și pentru graba numirii șefilor de Parchete.
În mandatul 2016-2020, conform site-ului Camerei Deputaților, s-a aflat printre inițiatorii a 115 proiecte de lege, între care desființarea controversatei Secții de anchetare a magistraților sau DNA-ul Pădurilor, scrie Hotnews.ro.
La alegerile locale din septembrie, Stelian Ion a candidat la Primăria Constanța și a pierdut în fața lui Vergil Chițac (PNL).
Cristian Ghinea- propus la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Europarlamentar din 2019, vice-președinte al Comisiei de Dezvoltare Regională (REGI), membru în Comisia de Control Bugetat și Comisia de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European.
În 2016 a fost ales deputat de București, după mandatul ca Ministru al Fondurilor Europene în guvernul tehnocrat, perioadă în care a transparentizat contractele cu fonduri europene ale României, o premieră pentru țara noastră. Este europarlamentar.
Vlad Voiculescu- propus la Ministerul Sănătății. A fost ministrul Sănătății în Guvernul Cioloș între mai 2016 și ianuarie 2017, numele său fiind legat de proiecte precum mecanismul electronic de feedback al pacientului, platforma de raportare a lipsei medicamentelor, inițiative pentru depolitizarea managementului de spital și demararea pregătirii proiectelor spitalelor regionale.
Este economist, absolvent al Vienna University of Economics and Business Administration, cu peste 10 ani experiență de lucru în companii internaționale de top. A locuit 14 ani la Viena. A fost vicepreşedinte în cadrul Diviziei de Finanţări de Infrastructură a Erste Group Bank AG şi este din iunie 2013 vicepreşedinte al European Cancer Patient Coalition.
Este, de asemenea, inițiatorul unor proiecte non-profit, precum Rețeaua, MagiCAMP și MagicHOME. Prima este o tabără creată în casa părinților săi pentru copiii bolnavi de cancer, iar a doua este inițiativa creării unui domiciliul pentru părinții care au copii bolnavi de cancer în spitalele din București. De ajutorul concret oferit prin aceste proiecte au beneficiat câteva zeci de mii de familii cu copii cu afecțiuni grave de sănătate.
Este unul dintre inițiatorii mișcării politice care a demarat în 2017 cu Platforma România 100, devenită mai târziu PLUS și mai apoi USR PLUS.
În prezent, el este copreședinte al USR PLUS București și membru al Biroului Național PLUS.
Despre el s-a spus că, la nici 33 de ani, a schimbat total paradigma în care trebuie condus ministerul în doar 7 luni și jumătate, cât a fost ministru în guvernul tehnocrat Dacian Cioloș în urmă cu patru ani, înainte ca PSD să câștige, în decembrie 2016, parlamentarele și să ajungă la putere.
A preluat Ministerul Sănătăţii pe fondul crizei privind dezinfectanţii, din spitale, criză care a dus la demisia lui Patriciu Achimaş-Cadariu. Înainte, el a fost Director de Cabinet al ministrului de Finanţe, Anca Dragu.
Era cunoscut încă dinainte să ajungă la minister, în mai 2016, ca autor al inițiativei rețelei citostaticelor, o rețea creată pentru a veni în sprijinul bolnavilor de cancer din țară cu ajutorul românilor care lucrează sau locuiesc în străinătate. A creat rețeaua prin care voluntarii transportau gratuit în România medicamente esenţiale în tratarea cancerului care nu se găseau în spitalele şi farmaciile româneşti. Proiectul a fost dezvăluit în cadrul unei investigaţii HotNews, care a stat la baza unui documentar HBO, „Reţeaua”.
Voiculescu a promovat o ordonanță de urgență cu care a vrut să aducă meritocrația la conducerea spitalelor și să le depolitizeze, pentru ca posturile de conducere să nu poată fi obținute decât prin concurs și cu interdicția ca managerul să facă parte din vreun partid politic. Ordonanța a fost adoptată în parlament și golită total de conținut în primele luni ale guvernării PSD.
Voiculescu are deja experiență în gestionarea epidemiilor, după ce s-a confruntat cu epidemia de rujeolă din 2016.
Ca provocare a mandatului său va avea de administrat cea mai amplă campanie de vaccinare - cea anti-Covid. De asemenea, va trebui să reia proiectul abandonat al spitalelor regionale cu fonduri europene.
Voiculescu a fost primul ministru al Sănătății care a vorbit deschis despre șpaga din spitale și a numit crimă condiționarea actului medical de bani.
Ciprian Teleman- propus ministru la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Și-a început activitatea profesională ca cercetător științific la Institutul Geologic al României, unde a lucrat opt ani.
A urmat apoi o carieră în domeniul consultanței de management și al antreprenoriatului.
În ultimii 15 ani a lucrat cu peste 400 de companii antreprenoriale românești sau multinaționale pentru creșterea nivelului de performanță a echipelor și implementarea unor sisteme moderne de definire și măsurare a performanței.
În 2017, după absolvirea unor cursuri cu tema „Digital Strategies for Business“ la Columbia Business School/EMERITUS Institute of Management, a cofondat Max-BA, o platformă de business pentru digitalizarea activității financiar-contabile a întreprinderilor mici și mijlocii.
Pasiunea lui Ciprian Teleman este transformarea sistemelor organizaționale prin creșterea gradului de cooperare, conectarea la inovație și la dezvoltările globale din domeniile respective de activitate. În prezent, este președintele PLUS Ilfov.
Angajamentele USR PLUS incluse în programul de guvernare al coaliției
În urma negocierilor din coaliția de guvernare, cele mai importante angajamente ale USR PLUS se regăsesc în programul de guvernare al executivului care va cere votul Parlamentului în câteva zile.
Fără Penali în funcții publice - Imediat ce condițiile sanitare vor permite, Parlamentul va declanșa referendumul Fără Penali în Funcții Publice, unul dintre cele mai importante angajamente al USR PLUS.
Să nu mori cu dreptatea în mână - Toate angajamentele din capitolul justiție al USR PLUS se vor regăsi în programul de guvernare al coaliției: desființarea Secției speciale, schimbarea modului de numire al procurorilor șefi cu avizul conform al CSM, eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraților, asigurarea de resurse pentru DNA și DIICOT, informatizarea sistemului de justiției.
Transparență totală - Publicarea online și accesul cetățenilor la toate cheltuielile publice, contractele de achiziții publice și la toate informațiile relevante privind instituțiile statului, de la Guvern până la primării.
Tăierea pensiilor speciale ale aleșilor - Încă din prima ședință a noului Guvern vor fi prorogate pensiile speciale pentru primari iar la începutul anului viitor vor fi desființate pensiile pentru parlamentari. De asemenea, se va demara un proces prin care Parlamentul va identifica și propune legislație unitară pentru rezolvarea inechităților din întreg sistemul de pensii.
Lupta cu tăierile ilegale de lemn - Coaliția de guvernare a fost de acord cu nevoia de a obține rezultate mai bune în lupta împotriva infracționalității de mediu, în special a tăierilor ilegale de păduri. Astfel a fost agreata ori înființarea unei structuri specializate în cadrul Parchetului General care să investigheze acest tip de infracțiuni, fie crearea unor structuri specializate în cadrul parchetelor.
Cetățenie digitală - Crearea infrastructurii necesare pentru ca cetățenii să nu mai plimbe hârtii între instituții, ci informațiile să circule electronic, sigur, rapid și ușor de urmărit. Construirea „autostrăzilor digitale” între instituțiile statului care au baze de date, astfel încât acestea să comunice eficient între ele.
Fondul de finanțare pentru o infrastructură sanitară modernă
- Audităm întreaga infrastructură sanitară și investim pentru a asigura standarde de siguranță pentru toate spitalele din țară. Demarăm procedurile pentru construcția spitalelor regionale și a altor proiecte de investiții din fonduri naționale și europene.
- Susținem echipele din linia I pentru a trece cu bine prin criza COVID-19.
- Investim în prevenție, medicina de familie și de ambulatoriu.
- Revigorăm sistemul de transfuzii.
- Creștem calitatea actului medical și siguranța pacientului
- Acces garantat la medicamente esențiale.
- Garantarea accesului românilor, în regim 100% compensat, la medicamentele esențiale de pe lista Organizației Mondiale a Sănătății.
- Medic și pacient, la un click distanță.
- Dezvoltăm soluții digitalizate și de telemedicină prin care să debirocratizăm practica medicală și să apropiem medicul de pacient.
- Școala de la 8 la 5, masă caldă și școală după școală.
- Generalizarea programelor afterschool în unitățile de învățământ de stat și creșterea calității serviciilor oferite.
- Oferirea pachetelor de servicii integrate pentru elevii cu risc crescut de abandon școlar și celor cu cerințe educaționale speciale: servicii de consiliere, cazare, servicii de masă, servicii medicale, servicii educaționale de sprijin, servicii sociale, acces la echipamente și resurse educaționale specifice pentru cei cu nevoi educaționale speciale sau cu diverse forme de dizabilitate.
Sprijin pentru școala online
- Digitalizarea proceselor de management și administrative la nivelul unităților de învățământ preuniversitar;
- Construirea unui sistem de Big Data și Inteligență artificială capabil să interpreteze datele, să identifice punctele slabe din sistemul de educație și să realizeze previziuni;
- Dezvoltarea Platformei E-portofoliu care va gestiona portofoliile educaționale digitale ale elevilor, profesorilor și școlii.
- Realizarea și aplicarea bateriilor de teste standardizate digitale în vederea orientării profesionale si vocaționale a tuturor elevilor;
- Operaționalizarea Bibliotecii Virtuale și asigurarea de resurse educaționale deschise pentru care să acopere integral conținuturile aferente pregătirii elevilor pentru examenele naționale până în anul 2021;
- Accesibilizarea tuturor resurselor educațional digitale (inclusiv a Bibliotecii Virtuale) și pentru învățământul în limbile minorităților naționale și asigurarea tuturor fondurilor necesare pentru acest scop.
- Implementarea generalizată a Catalogului Virtual începând cu anul școlar 2022-2023;
- Conectarea la internet a tuturor unităților de învățământ în regim de urgență;
- Transparentizarea managementului școlar prin publicarea pe pagina web a fiecărei unități de învățământ a tuturor documentelor de interes public
- Asigurarea competențelor digitale și de integrare a tehnologiei în formarea inițială și continuă, prin module de tehnologie în programele academice universitare;
- Alinierea unităților de învățământ la conceptul de „Smart School”, în concordanță cu Strategia de Digitalizare a Educației din România, 2021-2027.
Bani europeni investiți în industrii ale viitorului - Dezvoltarea României prin investiții în industrii strategice la nivel european și în avantaje competitive la nivel local: tehnologie verde, digital, ecoturism, industrii creative.
„Clasa de mijloc la sate” - Susținerea fermierilor mici și mijlocii
Creșterea competitivității și a performanței economice a fermierilor mici și mijlocii prin acces la: know-how, forme asociative și centre de colectare cu servicii integrate („food hubs”) și la canale de vânzare variate.
Internet pentru toți - Asigurarea accesului tuturor românilor la internet de mare viteză și alfabetizare digitală, nevoi devenite esențiale în orice aspect al vieții, inclusiv sănătate, educație și muncă.
Un viitor pentru cultura independentă - Ajutor de stat pentru operatorii culturali din sectorul independent-privat, în condițiile suspendării activității acestora pe termen nedefinit. Sprijin pentru relansarea producției culturale în condițiile revenirii treptate a publicului la evenimentele cu prezență fizică.
Sate cu arhitectură tradițională protejată și pusă în valoare - Sprijin financiar pentru cei care cumpară case părăsite la țară pentru a le restaura și pune in valoare, fie pentru locuit, fie pentru a le introduce în circuitul turistic, mai ales în zone rurale recunoscute pentru tradiția arhitecturală specifică.
Democrație și presă liberă în Republica Moldova - Crearea unui Fond pentru Democrație în Republica Moldova care să sprijine dezvoltarea societății civile și a presei libere.
Zero taxe pe salariul minim - Coaliția a decis elaborarea unui studiu de impact în 2021 și pilotarea în 2022 pe un sector al economiei a măsurii Zero taxe pe salariul minim din programul USR PLUS.4
Reforma electorală - Revenirea la alegerea primarilor în două tururi este un deziderat important al USR PLUS și va fi realizat printr-un protocol de colaborare parlamentară cu PNL, care va include și alte reforme electorale.
Obiective finanțabile din PNRR
Viitorul guvern va renegocia Planul Național de Redresare și Reziliență și prioritățile propuse de PNL, USR PLUS și UDMR sunt specificate în programul de guvernare.
Ministerul Fondurilor Europene va fi reorganizat, redenumit Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene si va fi orientat spre simplicare, impact real și lucrul la portofoliul de proiecte.
Programele naționale „Fiecare copil la grădiniță” și „Școală pentru toți (II)” -Creșterea numărului de copii din medii sărace care merg la grădiniță, prin dezvoltarea și extinderea programului „Fiecare Copil în Grădiniță”. Reducerea abandonului școlar prin extinderea programului „Școală pentru Toți”, de la 500 la 1.200 de școli vulnerabile.
Combaterea sărăciei energetice - Implementarea de proiecte și programe finanțate cu fonduri europene, care să asigure accesul tuturor românilor la energie.
Protecție socială și muncă legală în domeniul serviciilor - Crearea unui cadru legal simplificat în domeniul serviciilor, prin acordarea unei forme simplificate de plată (vouchere) pentru lucrătorii sezonieri, zilieri, personalul de menaj și îngrijire. Aceste categorii vor dobândi beneficii sociale (pensie, asigurare de sănătate) și în acelasi timp se va lărgi baza de colectare a contribuțiilor și impozitelor.
Un loc de muncă: cea mai bună protecție socială (VMI) - Implementarea legii Venitului Minim de Incluziune care stimulează căutarea locurilor de muncă pentru că persoanele care primesc asistență socială nu mai trebuie să aleagă între un loc de muncă și păstrarea ajutorului social.
CRESC - Corpul Român de Solidaritate și Cooperare - Crearea unui sistem integrat de servicii pentru: oamenii care care doresc să se implice în activități cu impact în comunitate, organizații care lucrează cu aceștia și comunitățile beneficiare. Inițiativă a Corpul Român de Solidaritate și Cooperare (CRESC).
