Luna ianuarie a fost cea mai caldă înregistrată vreodată, potrivit Serviciului Copernicus privind schimbările climatice al Uniunii Europene.
Anul 2024 are toate șansele să devină cel mai cald înregistrat vreodată, cu temperaturi întrecând limita de 1,5 grade Celsius peste nivelurile pre-industriale, după care schimbările climatice sunt dezastruoase. Australia a atins deja 1,48 de grade peste media pre-industrială.
Au fost valuri de căldură din China până în Europa de Sud, incendii de vegetație din Grecia până în Canada, uragane în Oceanul Atlantic, inundații din Grecia până în China.
Despre fenomenele meteorologice extreme din 2023, profesorul Brian Hoskins de la Imperial College London speră că va „disipa complezența majorității guvernelor din lume”.
Oamenii nu sunt pregătiți pentru efectele devastatoare ale schimbărilor climatice, avertizează oamenii de știință. De la furtuni și inundații, la secete, boli transmisibile și chiar dispariția completă a unor țări, peste jumătate din populația globului riscă să resimtă profund efectele încălzirii globale.
„În unele regiuni de pe planetă, suntem confruntați cu dezastre cauzate de climă, pentru care nu suntem pregătiți și la care, cel mai probabil, nu ne vom putea adapta”, potrivit profesorului Raul Cordero de la Universitatea Groningen, citat de The Guardian.
Problema era, până de curând, că oamenilor le era prea greu să conceptualizeze schimbările climatice - totul era prea abstract, prea greu de înțeles, prea îndepărtat, prea blând ca să fie tangibil. Frica efectelor schimbărilor climatice este și ea atât de mare, încât chiar și cei care sunt conștienți de situație preferă să o ignore.
Cu toate acestea, fenomenele s-au intensificat atât de mult, încât sunt greu de negat. Cetățenii europeni au ajuns să considere că schimbările climatice sunt o gravă problemă sau chiar cea mai gravă din lume și doresc reforme structurale care să protejeze mediul înconjurător. Majoritatea oamenilor din lume vor politici de mediu care să-i protejeze mai mult.
Rămân mulți care încă neagă schimbările climatice. Aproape 15% din americani consideră că schimbările climatice nu sunt reale.
Efectele încălzirii globale. Cinci aspecte importante, interconectate
2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată. Potrivit Institutului Max Planck, temperatura globală medie a fost cu 1,48 de grade Celsius peste nivelul pre-industrial: cu doar 0,02 grade sub nivelul după care cercetătorii spun că nu există punct de întoarcere. Cercetătorii atrag atenția asupra faptului că această schimbare este cu totul antropogenică, adică cauzată de oameni. Fenomenele naturale, precum oscilația El Nino, amplifică schimbările deja provocate de oameni.
La pachet cu încălzirea globală vin o mulțime de efecte care, pe măsură ce cresc, se amplifică reciproc: un efect de domino sau de bulgăre de zăpadă.
1. Fenomene meteorologice extreme
Pe măsură ce temperaturile cresc, vremea devine din ce în ce mai puțin predictibilă: vântul se intensifică, furtunile devin mai puternice, ploile devin mai rare, la fel și zăpada. Tot ecosistemul planetei stă într-un echilibru precar care, odată deranjat printr-o schimbare de temperatură, se poate schimba ireversibil.
Printre dezastrele naturale de anul trecut, agravate de schimbările climatice, se află inundațiile, secetele și incendiile de vegetație.
Cel puțin 12.000 de oameni și-au pierdut viața în 2023, la nivel global, din cauza dezastrelor naturale.
În România, unul dintre riscurile principale este acela de secetă. Dobrogea și Oltenia sunt foarte vulnerabile deșertificării, iar
2. Pierderea biodiversității
Potrivit ONU, cu fiecare grad cu care se încălzește planeta, habitatele devin mai ostile, ceea ce înseamnă că din ce în ce mai multe animale riscă să dispară complet.
La o încălzire a planetei cu 1,5 grade, 4% din toate mamiferele și-ar pierde jumătate din habitatul deja restrâns de om. Fără prădători și într-un mediu mai cald, s-ar înmulți țânțarii și alte animale care transmit boli letale.
Mai mult, fenomenele meteo extreme, precum incendiile de vegetație sau inundațiile, distrug totul în cale - atât animale, cât și plante. Cu cât mai puțină vegetație există pe planetă, cu atât scade capacitatea pădurilor de a absorbi emisiile de carbon generate de om.
Și planctonul din ocean absoarbe, la rândul lui, emisii de carbon, dar asta îl face mai acid și omoară organismele dinăuntru sau le forțează să-și mute habitatul.
Încălzirea globală reduce și oxigenul din apă. O încălzire de 1,5 grade ar distruge până la 90% din recifele de corali, care deja s-au înjumătățit în ultimul secol.
3. Impactul asupra agriculturii
Valurile de căldură și secetele provocate de încălzirea globală înseamnă că recoltele s-au redus drastic.
Fermierii trag tare să compenseze pentru acest lucru - și să hrănească o populație în creștere - folosind pesticide care poluează, suprasolicitând pământul și creând monoculturi (specializându-se într-o singură cultură, care reduce sau chiar înlocuiește culturile locale tradiționale și rămâne vulnerabilă bolilor). Toate acestea au efect negativ asupra mediului.
Dintre produsele care se cer, carnea este cea care folosește cele mai multe resurse (teren, apă și cereale și ierburi pentru hrană) și generează cele mai multe emisii de gaze de seră, din cauza flatulențelor animalelor.
Notabil este faptul că, pentru transportul acestor produse agricole în alte țări, se creează un alt set de emisii de gaze de seră, iar, în final, multă din această mâncare și-așa nu se consumă.
În UE, 10% din mâncarea existentă se aruncă (131 kg pentru fiecare locuitor), cifră care la nivel global atinge o treime.
4. Aspectul sănătății umane
Schimbările climatice, care influențează clima și mediul, vor afecta atât direct cât și indirect sănătatea umană, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Valurile de căldură vor fi mai dese, iar oamenii vor muri de bolile cardiace asociate hipertermiei.
Mai mulți oameni vor muri în secete fără acces la apă curată, ori în furtuni. Mai mulți vor muri de boli zoonotice sau altele transmise de țânțari precum malaria, ori de bolile care se transmit prin apă contaminată.
Încălzirea globală deja a provocat o epidemie de febră dengue în Bangladesh, unde s-au înregistrat peste 320.000 de cazuri și 62.000 de morți.
5. Zonele cele mai afectate
Printre locurile cele mai speciale de pe planetă care ar fi distruse de efectele schimbărilor climatice se numără Veneția, amenințată de ape, Marea Barieră de Corali, care mor în ritm îngrijorător, Marea Moartă, care seacă, ghețarii din vârful Alpilor, care se topesc.
Țările care se află în cel mai mare pericol sunt deja sărace. Temperaturile din Sudanul de Sud cresc de 2,5 ori mai repede decât în restul lumii, ceea ce duce la secete și inundații. La fel sunt afectate și celelalte țări din restul regiunii Sahel.
Pe măsură ce nivelul oceanelor crește, mai multe țări riscă să dispară complet sub ape. Printre ele, Tuvalu, Fiji, Insulele Cook, chiar și Maldivele. Guvernul din Tuvalu deja își digitalizează toate informațiile și operațiunile, pentru a putea recupera ceva odată ce insulele sale vor fi cuprinse de ape.
Schimbările climatice vor afecta oamenii cei mai vulnerabili: pe oamenii care locuiesc în regiuni sărace și suprapopulate, în locuințe precare, cu acces redus la servicii sanitare și infrastructură, în zone de coastă sau în zone predispuse secetei.
Complicitatea industriei
Printre principalele industrii poluante sunt transportul, energia, moda, construcțiile și agricultura.
Industria combustibililor fosili din SUA știa, încă din anii ‘50, cât de periculos este impactul lor asupra mediului - și a interceptat intenționat comunicarea științifică despre acest lucru, negând public existența schimbărilor climatice.
Până de curând, se credea că doar din anii ‘70 știau aceste lucruri. Per total, este demonstrat că industria a petrecut peste 7 decenii dezvoltând-se, fără să publice aceste informații despre daunele pe care le provoacă mediului.
Altă industrie responsabilă pentru schimbările climatice este industria modei. Responsabilă pentru 20% din poluarea apelor dulci și 10% din emisiile totale de carbon de pe planetă, industria modei este un gigant care consumă, continuu, respurse. Mai puțin de 1% dintre haine sunt reciclate, în timp de producția lor crește constant.
În Europa, agricultura este industria cea mai poluantă: generează peste 17% din emisiile de gaze de seră, adică mai mult decât toate mașinile din UE la un loc.
Comunitatea internațională, îngrijorată, nu ia măsuri
La nivel european, lider mondial în ceea ce privește protecția mediului, accentul a început să se pună din nou asupra industriei și a economiei, care încearcă să se recupereze după pandemie și inflație.
Planurile naționale pentru bugetul agricol europan sacrifică protecția mediului în favoarea susținerii economică a fermierilor.
Concesiile făcute în fața fermierilor care au protestat în întreaga Europă sunt, și ele, sacrificii ale politicilor de protecție a mediului. La fel se întâmplă și cu protecția faunei europene.
Cu toate acestea, UE și-a propus să reducă cu 90% emisiile de carbon până în 2040, plan care ar necesita reducerea dependenței de combustibili fosili cu 80%.
Marea Britanie și-a pierdut multe dintre legile ce protejau mediul, după ce a părăsit Uniunea Europeană.
La nivel global, se discută despre protecția mediului în forumuri precum COP. Însă acestea au o putere legislativă aproape inexistentă, iar amânarea deciziilor ferme din cauza unor țări care se împotrivesc a dus doar la creșterea emisiilor de carbon.
Până și la COP28, care a avut loc acum câteva luni și a rezultat în rezoluția cea mai puternică împotriva combustibililor fosili de până acum, nu s-a cerut decât într-un limbaj vag eliminarea treptată a emisiilor.
Interesul economic al fiecărei țări le face să dea la o parte interesele lor comune - inclusiv combaterea schimbărilor climatice, consideră Conferința de Securitate de la Munchen.
