Zeci de mii de persoane au căutat sensul unor termeni care ar avea legătură cu Călin Georgescu, candidatul care a obținut cele mai multe voturi la primul tur al alegerilor prezidențiale.
Majoritatea cuvintelor fac trimiteri către ideile și poziționările sale față de anumite subiecte.
Cei care au căutat definițiile acestor cuvinte au vrut, de fapt, să afle detalii despre personajul Călin Georgescu, care pare că a venit de nicăieri, spune profesorul de istorie Marcel Bartic, de unde și curiozitatea față de experiența lui profesională și ideologia pe care o promovează.
„Se pare că cei care i-au acordat votul sau dimpotrivă, au aflat pentru prima dată despre el, au găsit aceste indicii, aceste detalii despre care nu știau mai nimic. E un lucru care ar trebui să să ne pună un pic pe gânduri”.
Marcel Bartic a explicat pentru Europa Liberă ce înseamnă cuvintele și a oferit un context istoric pentru acestea.
1. Legionar
Marcel Bartic: Termenul respectiv se referă la apartenența cuiva la ideologia mișcării legionare. Mișcarea legionară a fost înființată de Corneliu Zelea Codreanu în 1927, după ce s-a desprins de o altă organizație politică extremistă, e vorba de Liga Apărării Naționale Creștine, înființată de profesorul A. C. Cuza.
Codreanu a înființat Legiunea Arhanghelului Mihail, o organizație politică de inspirație fascistă, cu caracter mistico-religios – a promovat crima, a făcut apologia crimei, și aici simt nevoia să vă dau câteva exemple, pentru că încă din debutul activității politice a acestei organizații, legionarii s-au remarcat prin asasinate politice.
De departe, cele mai cunoscute sunt cele din 1933, când l-au asasinat pe prim-ministrul liberal I. Gh. Duca. În 1939, l-au asasinat pe prim-ministru Armand Călinescu.
Au mai trecut la activ asasinatul din 1936 al deputatului Mihail Stelescu, dar de departe, aș spune că un impact deosebit l-a avut asasinatul de pe 27 noiembrie 1940 al istoricului Nicolae Iorga.
De-a lungul timpului, mișcarea legională și-a schimbat denumirea de câteva ori, a fost scoasă în afara legii, a revenit pe scena politică sub denumirea de Partidul Totul pentru Țară, mai târziu Garda de Fier.
De reținut că după asasinarea din ordinul regelui Carol al II-lea a lui Corneliu Zelea Codreanu, între 29 și 30 noiembrie 1938, conducerea organizației a fost preluată de Horia Sima. În contextul izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, a ajuns la putere alături de generalul Ion Antonescu. Pe 14 septembrie 1940, România a fost proclamată stat național legionar.
De reținut că începând cu această perioadă, legislația antisemită s-a intensificat, pentru că au existat măsuri legislative antisemite și până atunci, dar din 1940 încolo, lucrurile acestea au cunoscut o amploare deosebită.
De menționat aici e că legionarii au contribuit activ la comisiile de românizare, care n-au însemnat altceva decât utilizarea puterii asupra comunității evreiești – i-au bătut, le-au preluat magazinele prin forță, prin șantaj, prin amenințări.
A fost o perioadă de violență nemaiîntâlnită în România până atunci.
Probabil că apogeul prezenței legionare pe scena politică românească s-a consumat în perioada 21-23 ianuarie 1941, când legionarii au încercat să-l înlăture pe Antonescu, au organizat o revoltă, o rebeliune împotriva acestuia, dar de fapt rebeliunea respectivă s-a concretizat în Pogromul de la București, 21-23 ianuarie. Practic, legionarii au intrat în cartierul evreiesc din București, peste familiile de evrei, și i-au bătut.
Au fost între 150 și 200 de persoane care au fost executate, au fost bătute, au fost duse în sediul poliției, în sediul mișcării legionare. Au fost niște crime absolut oribile. Ulterior, legionarii au fost înlăturați de la putere și principalii principalii șefi, în frunte cu Horia Sima, s-au refugiat în Germania nazistă.
2. Suveranitate
Marcel Bartic: Suveranitatea este calitatea unui popor sau a unui stat de a hotărî singur, pentru el. Cu alte cuvinte, un echivalent, dacă vreți, pentru independență.
Simt nevoia să spun că termenul de suveranitate este, în accepțiunea actuală, a unor organizații politice de orientare extremistă, refuzul de a face parte din structurile euro-atlantice, Uniunea Europeană și NATO.
3. Suveran
Marcel Bartic: Suveran este o variantă a acestui cuvânt, prin care poporul este suveran, are puterea de a decide pentru el însuși și nu depinde de o altă țară.
4. Rusofil
Marcel Bartic: Rusofil înseamnă un om cu simpatii față de față de Rusia. În contextul actual, a fi rusofil înseamnă, practic, să susții, să promovezi ideile Moscovei, ideile lui Putin, justificarea invaziei din Ucraina. Categoria rusofililor reprezintă un pericol la adresa suveranității naționale, de care tot aminteam un pic mai devreme.
5. Antisemitism
Marcel Bartic: În accepțiunea cea mai cunoscută, înseamnă ura față de evrei. Trebuie să vă spun că conceptul de antisemitism n-a fost inventat în prima jumătate a secolului XX. El are un istoric foarte lung, merge undeva până pe la începuturile Evului Mediu și s-a manifestat de-a lungul timpului prin pogromuri, prin legi discriminatorii.
Antisemitismul a cunoscut o amploare deosebită odată cu secolul al XIX-lea, începutul secolului XX, în mod special în contextul celui de-al Doilea Război Mondial, când practic a fost inițiat un proces de exterminare [al evreilor].
Trebuie spus că și în România au existat manifestări antisemite, a existat o legislație antisemită și să știți că primele măsuri antisemite, în prima jumătate a secolului XX, au fost date încă din 1934, în timpul guvernului Gheorghe Tătărescu, dar s-au intensificat începând cu 1940, mai ales odată cu venirea la puterea a generalului Ion Antonescu și a Gărzii de Fier.
6. Antisemit
Marcel Bartic: Antisemit este apartenența cuiva la o ideologie de extremă dreaptă, care promovează antisemitismul. Pe scurt, este vorba de cineva care urăște evreii.
Este absurd absolut orice argument care ar veni din partea unui antisemit, într-o țară în care, în acest moment, mai sunt câteva mii de persoane care aparțin comunității evreiești – asta în condițiile în care, în perioada interbelică, în România a existat o comunitate de 800.000 de evrei.
Dar după deportările în Transnistria, după măsurile discriminatorii, după tot ce s-a întâmplat în perioada 1940-1944, dar și după un proces antisemit care a continuat și în timpul comunismului, numărul lor a scăzut.
Vă reamintesc că Ceaușescu a făcut efectiv troc cu membrii comunității evreiești, în așa fel încât să le cumpere acestora dreptul de a pleca în Israel.
7. Diasporă
Marcel Bartic: Diaspora se referă la totalitatea persoanelor dintr-o țară care au emigrat în altă parte. În cazul de față, vorbim despre românii care au plecat la muncă în străinătate și care dețin, în continuare, calitatea de cetățean al al României.
8. Masonerie
Marcel Bartic: Masoneria e un subiect interesant. Masoneria este o organizație cu un anumit set de valori, cu niște ritualuri, numără undeva la vreo 4 milioane de membri în întreaga lume. E un soi de frăție care a avut un un rol supraestimat în spațiu public, pentru că practic, aura asta mistică, secretomania care înconjoară Masoneria i-a atribuit niște calități pe care nu cred că le are.
E o „gașcă” de oameni, care se întâlnește din când în când, au niște ritualuri, se îmbracă cu anumite haine și au impresia că împărtășesc niște secrete pe care nu le știe nimeni. De asemenea, rolul masoneriei a fost foarte mult exagerat, iar apartenența la această organizație creează în spațiu public o autoritate care nu prea există.
Este exagerat foarte mult rolul masonerie.
9. Mason
Marcel Bartic: Calitatea cuiva, apartenența cuiva la organizația Masonerie.
10. Pedologie
Marcel Bartic: Pedologia este o știință auxiliară a geografiei și nu face altceva decât să studieze solurile. Se ocupă de clasificarea solurilor, cercetează proprietățile fizice, chimice ale solurilor.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
