Linkuri accesibilitate

De ce au crescut radiațiile de la Cernobîl. Expert român: „Nu trebuie să ne facem griji”


Cel mai apropiat oraș de centrala de la Cernobîl este Prîpeat, acolo de unde, acum 36 de ani, 30.000 de locuitori au fost evacuați în urma exploziei Reactorului 4.

Soldații ruși au capturat joi seara situl Centralei Nucleare de la Cernobîl, după o serie de lupte date cu armata ucraineană în nordul Ucrainei.

Centrala nucleară de la Cernobîl a fost capturată de forțele ruse, a declarat joi, Mykhailo Podolyak, un consilier al Biroului Prezidențial ucrainean.

„Este imposibil să spunem că centrala nucleară de la Cernobîl este în siguranță acum, după un atac total inutil al rușilor”, a spus el. „Aceasta este una dintre cele mai grave amenințări din Europa de astăzi”, a adăugat Podolyak.

Trupele ruse au preluat centrala electrică, în timp ce forțele ucrainene s-au luptat cu ei din trei părți, joi, după ce Moscova a lansat un asalt pe uscat, pe mare și pe aer în cel mai mare atac asupra unui stat european de după al Doilea Război Mondial.

O sursă de securitate rusă a precizat joi că unii militari ruși au fost comasați în „zona de excludere” a Cernobîlului, aflată în sudul Belarusului, încă de dinainte de a traversa granița cu Ucraina, joi dimineața, a declarat o sursă de securitate rusă.

La scurt timp după capturarea centralei nucleare de către armata rusă, Inspectoratul ucrainean pentru Reglementare Nucleară a transmis că nivelul de radiații a crescut în apropiere de centrala nucleară de la Cernobîl, din cauza mișcărilor de trupe și a luptelor, însă instalațiile nucleare nu fost afectate.

Tancuri rusești au fost surprinse pe străzile din apropierea centralei de la Cernobîl.
Tancuri rusești au fost surprinse pe străzile din apropierea centralei de la Cernobîl.

„După cum s-a raportat anterior, nivelurile de control ale ratei dozei de radiații gamma în zona de excludere au fost depășite”, s-a arătat în comunicatul dat de instituție.

Grijile legate de o potențială creștere a nivelului radiațiilor în estul și sud-estul Europei sunt încă vii, întrucât în urmă cu mai bine de trei decenii și jumătate, o explozie puternică arunca în aer reactorul 4 al Centralei Nucleare de la Cernobîl.

În urma exploziei, 30.000 de locuitori ai orașului Prîpeat, aflat în apropierea centralei, au fost evacuați, iar autoritățile au instituit o zonă de excludere cu diametrul de 30 de kilometri.

Autoritățile din România spun că nu este motiv de panică

Vineri, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare a transmis printr-un comunicat că nivelul radiațiilor crescute din apropierea Centralei Nucleare de la Cernobîl nu reprezintă un motiv de îngrijorare pentru România.

„Monitorizarea radioactivității mediului pe teritoriul României se realizează în permanență prin Rețeaua Națională de Supraveghere a Radioactivității Mediului (RNSRM), iar rezultatele monitorizării se comunică zilnic la CNCAN. Până în momentul emiterii prezentului comunicat, valorile de radioactivitate în aer înregistrate pe teritoriul României sunt normale și corespund nivelului fondului natural de radiații”, se arată în comunicatul dat de CNCAN.

Experții sunt de aceeași părere, însă avertizează că orice intervenție a omului în zona de excludere din jurul centralei .

Ce s-a întâmplat cu resturile radioactive în urma exploziei de la Cernobîl?

O vedere aeriană a Centralei Nucleare de la Cernobîl, cu noua structură din oțel ce acoperă sarcofagul inițial ridicat deasupra reactorului 4.
O vedere aeriană a Centralei Nucleare de la Cernobîl, cu noua structură din oțel ce acoperă sarcofagul inițial ridicat deasupra reactorului 4.


În urma exploziei reactorului 4, resturile radioactive au fost îngropate în aproximativ 800 de locuri temporare, iar mai târziu, în cursul anului, miezul radioactiv al reactorului a fost închis într-un sarcofag din beton și oțel (acoperit ulterior cu o structură în formă de arc, considerată de experți ca fiind mult mai sigură)

Activitatea Centralei Nucleare de la Cernobîl a încetat complet în anul 2000, după ce reactoarele 1, 2 și 3 au fost închise treptat de către autoritățile ucrainene. Acestea s-au ocupat ulterior de dezafectarea reactoarelor, iar o parte din materialul nuclear uzat a fost transferat în Rusia pentru tratare.

„În zona Centralei de la Cernobîl, pe o rază de aproximativ 10 kilometri, aceste valori radioactive au crescut de până la 20 de ori”, a transmis pentru Europa Liberă Silviu Gurlui, profesor la Facultatea de Fizică a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași.

Potrivit expertului, perimetrul din jurul centralei este o zonă cu potențial risc, datorită radionucleizilor și altor compuși nucleari răspândiți în atmosferă, sol sau vegetație.

Ion Purica, un alt expert în energie nucleară, spune pentru Europa Liberă că la Cernobîl există numai radioactivitatea tenrenului.

„Din Cernobîl n-are ce să mai iasă, decât dacă dau drumul la vreun reactor și face explozie. Orice centrală nucleară își depozitează combustibilul uzat la sediul centralei. E vorba de combustibilul care a produs energie și care rămâne radioactiv. În momentul de față, Cernobîlul are 4 unități, trei din ele sunt întregi și au fost oprite. A patra este cea cu accidentul din 1986 care e pusă într-un container de ciment”, a explicat Ion Purica.

Expertul susține că problema care se pune este ca beligeranții, oricare ar fi ei, să nu folosească materialul radioactiv pentru crearea unor „bombe nucleare murdare”.

„Problema e următoarea: să nu se trezească cineva să ia material radioactiv din reactoarele oprite și să facă niște „bombe nucleare murdare”, în sensul că nu e bombă nucleară adevărată, că nu are efectul termic, fizic la fel. Și atunci, dacă ia material din ăla și îl aruncă peste inamici, indiferent care sunt – ruși sau ucraineni - atunci pot face niște lucruri urâte”, a spus Ion Purica.

„Reactoarele sunt închise încă din anii 2000. De aici, putem trage concluzia că materialul folosit de aceste reactoare a scăzut în cantitate. Dar este posibil ca în jurul acestor reactoare să existe fie deșeuri acumulate în timp, fie deșeuri inevitabil adunate/create atunci când acel perimetru a trebuit creat în 1986”, a explicat Silviu Gurlui.

Profesorul de la Universitatea din Iași a precizat că populația României și a Republicii Moldova nu trebuie să se îngrijoreze la momentul de față, dar oamenii de știință trebuie să țină sub observație acest fenomen.

„Cred că autoritățile vor da un comunicat adecvat atunci când va situația va fi gravă și vor lua măsurile adecvate în funcție de pragul de intensitate și de ceea ce este acolo în acei aerosoli formați și deplasați în aer”, a punctat Gurlui pentru Europa Liberă.

Expertul avertizează că orice „agresiune împotriva naturii” din regiune poate duce la o creștere a radiațiilor.

„Dacă, să spunem, stresul de orice natură asupra acelei zone va fi intensificat, este posibil ca prezența acestor compuși reactivi să crească în intensitate și dacă, de asemenea, factorii meteorologici sunt prezenți ca și intensitate mare - mă gândesc în special la mișcările maselor de aer - acele particule pot fi transportate și pe alte distanțe”, a continuat Gurlui.

„În momentul de față, radiațiile au fost depistate într-o zonă localizată. E important doar să fim prudenți și sper ca acesta să fie un incident doar de un interval scurt de timp”.

Pe teritoriul Ucrainei funcționează alte 15 reactoare nucleare; distrugerea unuia ar putea produce un nou „Cernobîl” cu efecte devastatoare asupra Europei, dar și asupra Rusiei. Având în vedere ce s-a întâmplat în 1986 la Cernobîl, și în 2011 la Fukushima.

  • 16x9 Image

    Oana Despa

    A lucrat mai bine de 20 de ani în televiziune unde a fost reporter specializat pe domeniul Justiției sau a condus secții de Investigații. A produs una dintre emisiunile de impact despre devalizarea României după 1989 - România furată. În prezent este pasionată de alfabetizare media și combaterea dezinformării.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru lucrează în presă din 2001. Primele articole le-a publicat în România Liberă, ziar în redacția căruia a lucrat în primii trei ani. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, DIGI 24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. Din ianuarie 2021, Andreea este Senior Correspondent în echipa Europei Libere România. 

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG