Evenimentele festive organizate în Hong Kong au loc după ce China a promovat, în orașul preluat în urmă cu 25 de ani, mai multe legi și reforme care înăbușă libertatea de exprimare și disidența.
Liderul chinez Xi Jinping a susținut, vineri, că „adevărata democrație” a început în Hong Kong în urmă cu 25 de ani, când China a preluat controlul de la britanici. În oraș a fost organizată o aniversare simbolică.
„După întoarcerea sa în patria-mamă, compatrioții din Hong Kong au devenit stăpâni pe propriile afaceri, oamenii din Hong Kong au administrat Hong Kong-ul cu un grad înalt de autonomie și acesta a fost începutul adevăratei democrații în Hong Kong”, a spus Xi într-un discurs oficial, potrivit CNN.
Fosta colonie britanică se află acum la jumătatea promisiunii că 50 de ani va beneficia de „un grad înalt de autonomie”, dată de Beijing în cadrul unui cadru cunoscut sub numele de „o țară, două sisteme”.
Liderul chinez a spus că actualul sistem politic trebuie apărat în pofida recentelor critici internaționale, relatează BBC.
În formula „o țară - două sisteme”, Hong Kong ar fi trebuit să fie guvernat într-un mod care să îi confere un grad ridicat de autonomie și să protejeze libertatea de exprimare și de întrunire, precum și alte drepturi care nu se regăsesc în China continentală.
Hong Kong se află sub strictă supraveghere din partea autorităților chineze, deoarece la evenimentele aniversare a participat președintele Xi, aflat la prima călătorie în ultimii doi ani.
SUA critică politica Chinei în Hong Kong
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a criticat pierderea libertăților din Hong Kong.
„Este evident că autoritățile din Hong Kong și Beijing nu mai văd participarea democratică, libertățile fundamentale și o mass-media independentă ca parte a acestei viziuni. Autorităţile au întemniţat opoziţia şi au făcut percheziţii în mass-media independentă, au închis muzee, au slăbit instituţiile democratice”, a spus oficialul american.
Criticii regimului de la Beijing și guvernele occidentale au acuzat Beijingul că a încălcat promisiunile făcute și a urmărit, în ultimii 25 de ani, să-și intensifice controlul asupra Hong Kong-ului.
În 2020, la un an după ce protestele antiguvernamentale care au zguduit Hong Kong-ul, Beijingul a impus o lege amplă a securității naționale asupra orașului cândva liber.
Doi ani mai târziu, niciun deputat din opoziție nu a fost ales în legislativul din Hong Kong, în timp ce aproape toate personalitățile pro-democrație, inclusiv activiștii și politicienii, au fost fie forțate să plece în exil, fie întemnițate - cu sentințe de zeci de ani după gratii.
China vrea ca Hong Kong-ul să fie condus de patrioți
Președintele Xi și-a continuat discursul triumfalist, susținând că în Hong Kong s-a pus capăt haosului și violenței, iar orașul este pregătit să facă un salt înainte în următorii cinci ani.
Pentru aceasta, orașul are nevoie, potrivit lui Xi, de „patrioți” loiali Partidului Comunist.
„Puterea politică trebuie să fie în mâinile patrioților. Nicio țară sau regiune din lume nu va permite forțelor și figurilor nepatriotice sau chiar trădătoare să preia puterea", a spus Xi.
Puterea în Hong Kong a fost preluată de John Lee, un fost șef al securității, care s-a remarcat prin arestarea a zeci de activiști și prin raziile prin redacțiile independente.
Poliția și forțele de securitate au supravegheat permanent evenimentele dedicate celor 25 de ani, agenții putând fi observați pe poduri, trotuare, stații de metrou sau prin cartiere.
„Chiar nu este nimic de sărbătorit. Întreaga ceremonie este supravegheată și publicul oricum nu este invitat. Nu vor ca oamenii obișnuiți să se mai alăture discuțiilor politice", a spus Tse, un pasionat de fotografie, potrivit CNN.
Dacă în Hong Kong se organizau în alți ani marșuri pro-democrație, anul acesta nu au mai existat astfel de mișcări. Majoritatea grupurilor pro-democrație din oraș s-au desființat în urma adoptării Legii securității naționale. Dintre organizațiile care au rămas, niciuna nu a solicitat aprobare pentru a organiza proteste pașnice în timpul călătoriei lui Xi, potrivit poliției.
Însă, au fost fost organizate adunări publice ale celor care susțin Beijingul.
Furia celor care au fost obligați să plece din Hong Kong
Fostul parlamentar Ted Hui, care a părăsit orașul și a fugit în Australia, a scris pe rețelele de socializare că „furia din inima lui nu a fost niciodată stinsă”.
„Mă simt atât de puternic față de Hong Kong, de parcă nu aș fi plecat niciodată: nu pot să renunț la locul pe care îl iubesc”, a postat el.
„Hong Kong are în prezent peste 1.000 de prizonieri politici, pe lângă un sistem de justiție distrus de legea malefică a securității naționale, precum și anihilarea totală a presei libere și a societății democratice”, a continuat Hui.
Un alt fost parlamentar, Nathan Law, care a fugit în Regatul Unit în 2020, a spus că Hong Kong-ul pe care îl știa cândva a devenit de nerecunoscut.
„Acest nou Hong Kong și-a pierdut rezonanța. Încă dorim să ne întoarcem la vechiul Hong Kong”, a fost mesajul transmis.
Premierul britanic Boris Johnson a declarat, joi, că Regatul Unit face „tot ce poate” pentru ca Beijingul să își respecte angajamentele cu privire la „o țară, două sisteme”.
„La cea de-a 25-a aniversare de la predare, pur și simplu nu putem să nu observăm că Beijingul nu și-a îndeplinit obligațiile. Este o stare de fapt care amenință atât drepturile și libertățile celor din Hong Kong, cât și progresul și prosperitatea”, a spus Johnson într-o declarație video.
