Linkuri accesibilitate

Fost consilier la Casa Albă: Xi își pregătește poporul pentru război. Care este politica SUA în regiune


Președintele chinez a câștigat în octombrie 2022 al treilea mandat la conducerea țării.

Fostul consilier pe probleme de securitate națională din timpul administrației Trump, Herbert Raymond McMaster, a declarat că „Xi Jinping pregătește poporul chinez pentru război” și că va face eforturi tot mai mari pentru a restaura gloria națională a Chinei.

Tensiunile din Pacific nu sunt ceva nou pe agenda internațională, iar relația complicată China - Taiwan se află de mult în capul listei, după ce 2022 a fost anul afirmării tot mai agresive a puterii Beijingului.

McMaster a făcut declarațiile cu privire la obiectivele Chinei în timpul emisiunii „Face The Nation”, de la postul american CBS.

El a avertizat că Xi Jinping vorbește serios când vine vorba de obiectivele Chinei și că SUA ar trebui să fie atente să nu cadă „în aceleași capcane” ca în cazul lui Vladimir Putin, față de care SUA au afirmat un optimism nejustificat.

Fostul consilier este adeptul unei politici mai directe și mai dure.

SUA și aliații săi, spune el, ar trebui se concentreze de la bun început pe îmbunătățirea capacităților defensive, în loc să mizeze pe faptul că statul chinez poate fi descurajat prin demersuri diplomatice ca să nu invadeze Taiwanul, așa cum au acționat SUA față de Rusia, înainte ca Putin să invadeze Ucraina în februarie trecut.

Problema Taiwan

Democrația din Taiwan este o provocare pentru China. Are propria constituție, un sistem de guvernare democratic și propriul președinte, dar nu este considerată o țară independentă și doar 14 state întrețin relații diplomatice în mod oficial cu guvernul de la Taipei. În mare parte acestea sunt chiar statele insulare din Oceanul Pacific și din Caraibe.

Primul Război Sino-Japonez (1894-1895) s-a sfârșit cu victoria Japoniei asupra dinastiei chineze Qing, care a ocupat Taiwanul în secolul XVII, când China a cedat Taiwanul.

Situația s-a răsturnat la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1945, când Japonia a fost învinsă și a trebuit să restituie Taiwanul către China.

Apoi, comuniștii au preluat conducerea Chinei sub conducerea lui Mao Zedong iar pe 1 octombrie 1949 a fost înființată Republica Populară Chineză.

Vechea conducere a țării - în fruntea căreia se afla naționalistul Chiang Kai-shek, și susținătorii săi - s-a refugiat în Taiwan, unde a continuat să susțină că reprezintă adevăratul guvern al Chinei.

După moartea lui Chiang Khai-shek în 1975, Taiwanul s-a îndreptat spre o guvernare democratică. Primele alegeri prezidențiale democratice au avut loc în 1996, ceea ce nu a adus cu sine și independența Taiwanului. Chinezii nu au renunțat niciodată la încercările de a revendica insula taiwaneză.

China a cerut explicit comunității internaționale să nu stabilească relații diplomatice cu guvernul de la Taipei, bazându-se pe principiul „O singură Chină”, care înseamnă că există un singur stat chinez, cu guvernul la Beijing, iar Taiwanul aparține acestui stat.

China și-a afirmat tot mai intens capacitățile militare în 2022, ceea ce l-a făcut pe McMaster să susțină că țara reprezintă o „amenințare serioasă”.
China și-a afirmat tot mai intens capacitățile militare în 2022, ceea ce l-a făcut pe McMaster să susțină că țara reprezintă o „amenințare serioasă”.

Tot mai multe state au început să acorde atenție Chinei și să curteze puterea de la Beijing pe fondul creșterii importanței economice a țării.

Lovitura de grație dată guvernului de la Taipei a avut loc la sfârșitul anilor '70, când SUA au recunoscut oficial conducerea de la Beijing. În paralel, SUA au implementat o politică de „ambiguitate strategică”, bazată pe relații neoficiale cu Taipeiul.

În cea mai recentă dovadă de susținere a Taiwanului, SUA au aprobat un pachet de 10 miliarde de dolari pentru asistență militară, pe o perioadă de cinci ani.

Vizita în Taiwan a șefei Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, în august 2022 a reacția extrem de dură a Beijingului, care a desfășurat exerciții militare în jurul Taiwanului după plecarea lui Pelosi, a doua persoană în succesiunea pentru funcția prezidențială, după vicepreședinte.

Președintele Biden a declarat în acel moment că SUA sunt pregătite să intervină dacă Taiwanul este invadat, pentru ca apoi Casa Albă să revină și să confirme că poziția Statelor Unite nu s-a schimbat și că susțin în continuare principiul unei singure Chine.

De altfel, președinții SUA și China au avut apoi o întâlnire, după care au spus că au discutat despre viziunile și obiectivele propriilor țări dar și despre „liniile roșii” care nu trebuie încălcate.

Chiar și așa, McMaster spune că SUA trebuie să investească mai mult în apărare. „Avem nevoie de mai multe investiții, pentru că este mult mai costisitor să trebuiască să răspunzi unei crize și unui război decât să le previi”.

El spune că nimic nu va demobiliza China să atace Taiwanul decât pregătirea SUA din punct de vedere militar.

Fostul consilier dă exemplul Japoniei care, „a făcut o mișcare îndrăzneață prin decizia de a-și dubla cheltuielile pe apărare”.

Disputele din Marea Chinei

Japonia, un actor economic foarte important atât în regiunea Pacificului, cât și la scară globală se află într-o situație delicată.

China a făcut exerciții militare și în apropierea insulei japoneze Okinawa, lucru care i-a făcut pe japonezi să trimită nave care să patruleze zona.

Un motiv de tensiune dintre cele două țări este disputa teritorială asupra arhipelagului Senkaku.

Aceste insule din Marea Chinei de Est sunt nelocuite, însă sunt administrate de Japonia, deși China susține că este cea care le-a descoperit în secolul XIV.

Pe lângă relațiile cu China, care par să se deterioreze treptat, Japonia s-a mai simțit amenințată și de Coreea de Nord în cursul anului trecut.

Mai multe exerciții militare ordonate de guvernul de la Phenian au alertat Japonia, care și-a ridicat de la sol avioanele de luptă și care i-a avut alături pe aliații americani și pe cei din Coreea de Sud.

Japonia, Coreea de Sud și Statele Unite au efectuat exerciții militare împreună pentru a dovedi lumii atât capacitățile militare, cât și relația strânsă dintre cei trei parteneri.
Japonia, Coreea de Sud și Statele Unite au efectuat exerciții militare împreună pentru a dovedi lumii atât capacitățile militare, cât și relația strânsă dintre cei trei parteneri.

China mai are dispute teritoriale asupra unor arhipelaguri din Marea Chinei de Sud cu țări precum Indonezia, Malaezia, Filipine și, bineînțeles, Taiwan.

China se folosește de o hartă publicată în 1946 pentru a susține că are dreptul de a controla arhipelagurile respective. Dar în ciuda acestor eforturi, harta a fost declarată nulă de un tribunal internațional.

McMaster a mai făcut referire la o altă dispută teritorială a Chinei – cea asupra graniței cu India din munții Himalaya. „Cred că punctul de aprindere este Taiwanul, dar este și Marea Chinei de Sud. Poate că este și frontiera din Himalaya”.

Granița China-India

O graniță de peste 3.000 de km care separă două puteri cu capacități nucleare ar trebui să fie bine definită, însă nu așa stă situația în cazul graniței dintre China și India.

Conflictul dintre cele două țări cu privire la delimitarea teritoriilor a generat tensiuni, cu intervenții militare și victime umane de ambele părți. În cea mai recentă confruntare, din varea anului 2020, au murit în Valea Galwan 20 de indieni și 4 chinezi.

Deși o încleștare a forțelor armate, aceasta nu a fost făcută cu arme, soldații ambelor părți luptând cu bețe și pietre. Chiar și așa, a fost prima dată în 45 de ani când au fost înregistrate victime umane.

Granița dintre cele două țări este greu de definit mai ales din cauza terenului și a climei, mai ales că râurile care despart cele două țări își pot schimba cursul. În acest fel, granița poate să arate într-un fel într-o anumită zi, iar peste noapte să se schimbe.

  • 16x9 Image

    Mara Ioniță

    Este intern la Europa Liberă. 

    Absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității Queen Mary din Londra și în prezent studentă masterandă în pace și securitate internațională la King's College, Mara s-a alăturat echipei Europa Liberă în noiembrie 2022. A ales jurnalismul din dorința de a-și transforma cunoștințele de drept în articole captivante și ușor accesibile pentru public.

XS
SM
MD
LG