Linkuri accesibilitate

400 de milioane de oameni în carantină. Cum va afecta lockdown-ul din China economia globală


Lucrători în costume de protecție supraveghează o stradă în timpul carantinei, pe fondul pandemiei de Covid, în Shanghai, China, 16 aprilie 2022.
Lucrători în costume de protecție supraveghează o stradă în timpul carantinei, pe fondul pandemiei de Covid, în Shanghai, China, 16 aprilie 2022.

Aproape 400 de milioane de oameni, din circa 45 de mari orașe din China, se află în prezent în carantină totală sau parțială. Împreună, acestea reprezintă 40% din produsul intern brut anual al Chinei.

În cei doi ani de pandemie, China abia a raportat câteva mii de cazuri de Covid zilnice, în timp ce, în celelalte țări, astfel de cifre erau contabilizate la capitolul decese provocate de coronavirus.

Dar pandemia s-a înrăutățit extrem de mult în ultima perioadă, așa că Beijingul a întărit politica „zero cazuri de Covid” - care include o carantinare rapidă și testare în masă - iar zeci de orașe au fost plasate în carantină totală sau parțială.

Acum, Universitatea Johns Hopkins arată că, în China, media Covid din ultimele șapte zile este de peste 26.000 de cazuri noi.

Cea mai alarmantă situație este la Shanghai, un oraș cu peste 26 de milioane de locuitori și unul dintre cele mai importante centre de producție și export din China, care a fost plasat în carantină pe termen nedefinit, potrivit CNN.

Măsurile extrem de dure au dus la o lipsă gravă de alimente, la imposibilitatea oamenilor de a primi tratamente medicale și au fost raportate inclusiv cazuri de uciderea animalelor de companie.

Un muncitor în costum de protecție se odihnește în fața unui centru Covid din Shanghai, 11 aprilie 2022.
Un muncitor în costum de protecție se odihnește în fața unui centru Covid din Shanghai, 11 aprilie 2022.

În ciuda cenzurii stricte, au apărut informații și imagini din multe orașe în care oamenii au protestat față de măsurile anti-Covid și au cerut alimente de la geamurile blocurilor gigant, așa cum o arată un videoclip verificat de BBC.

Televiziunea britanică interpretează că, tocmai din cauza volumului mare de imagini, multe dintre filmulețele postate pe rețelele sociale nu au fost șterse și au ajuns în afara țării.

„Dați-ne provizii!”, „Suntem închiși de 26 de zile!”, „Aveți medicamente de gripă pentru copii? Copilul meu are 40 de grade febră”, sunt o parte dintre strigătele de ajutor ale chinezilor în timp ce sunt închiși în locuințele lor.

Multe dintre imagini sunt publicate pe grupurile private, fiind mult mai greu ca distribuirea lor să fie oprită de către cenzura chineză.

Aceste imagini arată lipsa acută de mâncare și de medicamente din metropola Shanghai. De altfel, la un centru pentru distribuirea alimentelor, un videoclip arată cum chinezii se bat pentru mâncarea distribuită de guvern.

Alte imagini arată ciocniri între poliție și oamenii forțați să își părăsească locuințele din Shanghai, deoarece unele complexe rezidențiale sunt transformate în centre de carantină.

Organiația Human Rights Watch a transmis guvernului chinez, la începutul lunii, că ar trebui să respecte dreptul la sănătate și alte drepturi fundamentale în răspunsul său la valul de Covid, după ce au fost raportate decese ale persoanelor cărora li s-a refuzat tratamentul medical pentru bolile lor care nu au legătură cu Covid.

Cel mai mare port din lume a rămas fără personal

Potrivit CNN, cele 45 de mari orașe aflate în carantină sunt responsabile de crearea a circa 40% din PIB-ul Chinei, adică aproximativ 7.200 de miliarde de dolari.

Analiștii trag semnale de alarmă și spun că investitorii nu evaluează în mod corespunzător cât de grave ar putea fi consecințele economice globale ale acestor ordine de izolare prelungite.

Portul Yangshan Deep Water Port Shanghai, 24 aprilie 2018.
Portul Yangshan Deep Water Port Shanghai, 24 aprilie 2018.

„Este posibil ca piețele globale să subestimeze încă impactul, deoarece o mare parte din atenție rămâne concentrată pe conflictul ruso-ucrainean și pe majorările de dobândă ale Rezervei Federale americane”, a spus Lu Ting, economistul șef al companiei de finanțe Nomura, săptămâna trecută.

Din punct de vedere economic, Shanghaiul este unul dintre cele mai importante centre de producție și export din China, iar portul orașului - cel mai mare port din lume - operează la capacitate limitată, după ce a rămas fără personal.

Acesta a gestionat anul trecut peste 20% din traficul de mărfuri din China, dar acum proviziile alimentare, blocate în containere de transport maritim fără acces la refrigerare, putrezesc.

Companiile aeriene de transport de marfă au anulat toate zborurile în și dinspre oraș, iar peste 90 % dintre camioanele care sprijină livrările de import și export sunt în prezent oprite.

Iar închiderea fabricilor din oraș și din jurul acestuia zdruncină și mai mult lanțurile de aprovizionare.

Fabricile furnizorilor Sony și Apple din Shanghai și din jurul acestuia sunt inactive. Quanta, cel mai mare producător contractual de notebook-uri din lume și un producător de MacBook, a oprit complet producția.

Tesla a închis fabrica Giga din Shanghai, care producea aproximativ 2.000 de mașini electrice pe zi, relatează Reuters.

Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației din China preciza vineri că a trimis un grup de lucru la Shanghai pentru a lucra la un plan de reluare a producției la peste 600 de producători cheie din oraș.

Efectele carantinei în lume

Economia Chinei a crescut cu 4,8% în primul trimestru din 2022, însă previziunile economice nu sunt deloc optimiste.

Potrivit Bloomberg, pierderile economice ale carantinărilor recente din China sunt estimate la cel puțin 46 de miliarde de dolari pe lună, potrivit unei cercetări efectuate de Universitatea chineză din Hong Kong. Iar impactul s-ar putea dubla dacă mai multe orașe vor înăspri restricțiile.

În plus, analiștii citați de CNN spun că obiectivul Chinei de creștere economică de 5,5% în 2022, cel mai puțin ambițios din ultimele trei decenii, nu mai este realist.

De fapt, Banca Mondială și-a revizuit estimările privind creșterea economică chineză la 5%, dar a precizat că, dacă politicile sale restrictive continuă, aceasta ar putea scădea la 4%.

Iar, Organizația Mondială a Comerțului a avertizat, într-un raport publicat săptămâna trecută, că PIB-ul global ar putea fi redus pe termen lung cu 5%, din cauza invaziei Rusiei în Ucraina și a situației pandemice din China.

Cel mai pesimist scenariu, chiar dacă foarte puțin probabil din cauza costurilor uriașe, prevede o decuplare a economiilor globale.

Va fi afectat Xi Jinping?

Xi Jinping la ceremonia de deschidere a Congresului Național al Poporului, 5 martie 2022, la Beijing.
Xi Jinping la ceremonia de deschidere a Congresului Național al Poporului, 5 martie 2022, la Beijing.

Aceste probleme vin cu câteva luni înainte ca președintele chinez Xi Jinping să-și depună candidatura pentru al treilea mandat, încălcând astfel luna tradiție de două mandate consecutive.

Bloomberg relatează că politica „zero cazuri de Covid” a devenit un obstacol pentru Xi Jinping, deoarece a supraevaluat sistemul de control al bolilor bazat pe supraveghere și a subestimat capacitatea virusului de a suferi mutații.

Rămâne de văzut dacă economia chineză are capacitatea să se redreseze până la toamnă și, dacă nu, criza economică va fi urmată de o criză politică.

  • 16x9 Image

    George Costiță

    A intrat ca Senior Correspondent în echipa Europei Libere în ianuarie 2022, după zece ani în care a scris despre cele mai importante evenimente interne și externe ale zilei în două redacții de televiziune din București și a colaborat cu o platformă de investigații. Este absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași și a câștigat experiență încă din anii studenției, colaborând cu revistele locale.

XS
SM
MD
LG