Lipsa de transparență caracterizează și în acest an adoptarea proiectului de buget. Totul se face pe repede înainte, cu încălcarea termenelor legale, doar pentru ca votul să fie dat în Parlament înainte de plecarea aleșilor în vacanța de sărbători.
Societatea civilă a acuzat Guvernul că nu a existat o reală dezbatere publică. Elena Calistru, Funky Citizens, a catalogat graba drept un „fiasco total”, deoarece regulamentul Consiliului Economic și Social (CES) prevede termenul de două zile lucrătoare pentru parcurgerea documentelor. Proiectul de buget a fost pus în dezbatere duminică dimineață.
Chiar dacă a primit, luni, aviz negativ de la CES, iar toată procedura s-a desfășurat într-un ritm care nu a permis o dezbatere reală, Guvernul a adoptat proiectul de buget. El urmează acum să vină în Parlament pentru dezbatere, aprobare în comisii și votul final în plenul reunit.
Aviz individual de la membrii CSAT
Administrația Prezidențială a precizat că „propunerile de buget ale instituțiilor din domeniul apărării și securității naționale au fost avizat cu acordul individual al membrilor Consiliului”. Precizarea a venit după ce proiectul de buget fusese adoptat de Guvern, iar CSAT nu fusese convocat pentru aviz.
Florin Cîțu se declară păcălit de bugetul făcut de PSD
Pe lângă nemulțumirea societății civile față de încălcarea regulilor privind transparența, proiectul de buget a generat și nemulțumirea președintelui PNL.
Motivul scandalului între PNL și PSD îl reprezintă bugetul de investiții. Florin Cîțu cere să fie respectat întocmai programul de guvernare, iar pentru investiții să se aloce peste 7% din PIB, procent care nu este atins în acest moment în proiectul de buget.
„Contează execuția, nu propunerea”, a fost replica lui Marcel Ciolacu, care a susținut că sunt mai mulți bani pentru investiții decât în 2021.
Președintele PSD a insistat că pachetul social impus de social-democrați se regăsește în proiectul de buget. Printre măsurile propuse de PSD se numără majorarea pensiilor cu 10%, majorarea pensiei minime, a salariului minim, dar și a alocațiilor pentru copii.
„Veți vedea că vom depăși 7% la investiții, e bine că ne-am propus ceva mai puțin și vom veni cu mai mult. Anul trecut ne-am propus mult și am obținut puțin”, a declarat liderul PSD.
Florin Cîțu se declară însă păcălit de modul cum a fost realizat bugetul de ministru de Finanțe, care este membru PSD.
„Când s-a negociat această coaliție de guvernare, pachetul social propus de PSD a fost acceptat doar cu condiția ca 7% din PIB să se ducă către investiții”, a spus liderul PNL, care a adăugat că trage un semnal de alarmă în privința bugetului de stat, iar cei 7% nu reprezintă un „moft”.
El i-a cerut premierului Ciucă să vină în fața PNL pentru a explica de ce a fost acceptată această variantă de buget. „Doar partea liberală nu a fost respectată în proiectul de buget”, a spus Cîțu, care a reamintit că PNL a făcut un compromis pentru a guverna cu PSD.
Dacă Florin Cîțu este supărat, premierul Ciucă este mulțumit de forma bugetului, despre care a spus că răspunde așteptărilor imediate pentru dezvoltare.
„Nu vom crește taxe și impozite, nu vom pune presiune pe mediul de afaceri”, a subliniat premierul Ciucă, care a lăudat bugetul de investiții - 88.8 miliarde de lei.
Liderii USR au criticat proiectul de buget, dar și sumele care sunt vehiculate pentru investiții.
„În buget au apărut peste 20 de miliarde de lei în plus la investiții. Așa brusc. De fapt, au pozat la capitolul investiții banii de la PNRR intrați în casă”, a susținut Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene.
El a criticat faptul că Academia Oamenilor de Știință a primit un buget majorat substanțial, pe când bugetul la Cercetare a scăzut.
Dacian Cioloș a declarat că veniturile preconizat în bugetul de stat sunt supraestimate, iar un alt risc îl reprezintă nerealizarea reformelor din PNRR.
Tăcere când se dau bani mulți pentru partide
Un subiect care nu a generat scandal între partide, fie că sunt de la Putere sau Opoziție, este cel legat de subvenția de la bugetul de stat. În proiectul de buget se prevăd 234 milioane de lei (47 de milioane de euro).
„Cum am ajuns la suma asta? Nu există vreun calcul logic pentru asta. Cifrele la care am ajuns par absurde, este clar că sunt mult peste nevoile partidelor politice”, spune Septimius Pârvu de la Expert Forum. Singurul criteriu a fost că o sumă similară a fost alocată de la bugetul de stat și în 2021.
Deosebirea constă în faptul că în bugetul votat în Parlament, suma inițială pentru partide a fost de 160 de milioane de lei, la care s-au adăugat încă 87 de milioane de lei la rectificarea din luna septembrie. Acum cele 234 de milioane de lei se regăsesc direct în bugetul de stat, ceea ce nu elimină posibilitatea ca suma să fie majorată cu ocazia rectificării din vară.
„Partidele au cheltuit în 2021 doar jumătate din ce au primit. Este greu de înțeles ce vor face partidele cu acești bani, singura presupunere este că îi strâng pentru 2024 pentru alegeri. Altfel, nu prea ai cum să îi folosești”, a explicat Septimius Pârvu.
El constată că toate partidele tac pe acest subiect, deoarece le „prind bine banii”.
PNL a promis în 2020 și 2021 că va reduce subvenția pentru partide, dar nu a respectat acest angajament.
„Nimeni nu are intenția să scadă aceste sume. Probabil, în 2024 vom asista la campanii și mai scumpe”, este opinia expertului în finanțarea partidelor politice.
