Pe 21 martie 2024, de Ziua Internațională a Pădurilor, Guvernul adopta o adevărată bombă civică: noul Cod Silvic.
Activiștii de mediu susțineau că proprietarii de păduri din România au primit „un tort în formă de drujbă” din partea guvernanților și aveau suficiente argumente.
Unul dintre cele mai puternice viza renunțarea la confiscarea autovehiculelor sau căruțelor folosite la infracțiuni.
Între timp, după ce ordonanța guvernului a fost criticată atât de societatea civilă cât și de opoziția politică, proiectul de lege a fost modificat de Senat.
Printre modificări: mașinile vor putea fi în continuare confiscate, iar pragul de la care este socotită infracțiune a fost scăzut de la zece la cinci metri cubi de lemn furat.
În prezent, cei prinși în trafic cu mai puțin de zece metri cubi de lemn fără acte de proveniență se aleg doar cu o amendă. Ei riscă dosar penal doar dacă sunt prinși în flagrant, în pădure - acest lucru explică zecile de căruțe reținute de poliție.
Ce ar fi însemnat dacă, așa cum prevedea inițial ordonanța, s-ar fi renunțat la confiscarea vehiculelor folosite la furat?
Europa Liberă a vrut să afle, oficial, datele referitoare la confiscările de mijloace de transport folosite la furtul din păduri și la cantitatea totală de materiale lemnoase confiscate.
Cât înseamnă „jaf ca-n codru”
Conform Direcției de Ordine Publică a Inspectoratului General al Poliției Române, în 2023 au fost confiscate în toată țara 152 de camioane și 44 de căruțe, iar în 2022 – 135 de mașini și 85 de căruțe.
Cantitatea totală de lemne confiscate anul trecut a fost de 93.194 metri cubi, iar în urmă cu doi ani de 117.173 mc. Cu un preț care variază între 500 și 1.000 de lei/mc - în funcție de calitatea lemnului furat - rezultă că hoții ar fura anual de cel puțin 50-100 de milioane lei, adică între 10 și 20 de milioane de euro.
Statistica oferită Europei Libere de Inspectoratul General al Poliției (IGPR) este contrazisă însă chiar din interiorul poliției.
Direcția Silvică Sălaj, de exemplu, are în componență cinci ocoale silvice și nu figurează cu confiscarea vreunui camion de marfă, atelaj sau cantitate de lemne în statistica trimisă Europei Libere.
Însă, în februarie anul acesta, Inspectoratul de Poliție al Județului Sălaj a anunțat că poliţiştii Biroului pentru Protecţia Fondului Forestier şi Piscicol au sancţionat contravenţional un pădurar cu 10.000 de lei și au confiscat 64 de metri cubi de material lemnos, în valoare totală de 15.430 de lei (peste 3.000 de euro).
Faptele au avut loc în perioada iulie - decembrie 2023. Atunci, polițiștii sălăjeni au constatat că un bărbat din comuna Marca, angajat al unui ocol silvic, ar fi făcut 43 de transporturi ilegale de lemne. Infracțiunile nu au fost consemnate și în statistica oferită Europei Libere.
Topul județelor după confiscări
Cu 16 camioane confiscate anul trecut și alte 17 în 2022, Suceava este în fruntea topului după numărul utilajelor imobilizate pentru că au fost folosite în furtul de lemne.
Urmează Neamț, cu 16 mașini (plus trei căruțe) în 2023 și 14 mașini (plus șase căruțe) în 2022. Poziția a treia e ocupată de Vrancea și Argeș, cu un total de 21 de mașini confiscate în doi ani.
Conform centralizării făcute de Poliția Română, în Brașov au fost confiscate 12 mașini în 2023 și doar una în 2022.
În cele peste 28.000 de hectare din Bistrița Năsăud a fost depistat un singur furt cu confiscare de vehicul în 2022.
„Acela l-am semnalat eu”, spune pentru Europa Liberă activistul de mediu Daniel Bodnar, care de mai mulți ani urmărește și reclamă hoții de lemne din Bucovina.
El crede că cifrele ar fi de patru-cinci ori mai mici dacă nu s-ar implica oameni ca el. În plus, estimează la cel puțin 5-600 numărul camioanelor amestecate în furturi.
„Mulți polițiști nu știu să verifice în Sumal”, mai spune Bodnar, referindu-se la sistemul informațional de urmărire a materialului lemnos.
O altă problemă ține de faptul că, deși confiscat, același camion poate fi redat proprietarului în custodie, până la finalizarea dosarului penal.
„Am avut caz când același camion a fost confiscat în Vrancea apoi, după două săptămâni, în Neamț, pentru că fusese dat în custodie”, mai spune Bodnar.
Lege modificată în Parlament
O bună parte dintre problemele semnalate în martie în varianta adoptată de Guvern au fost îndreptate în Senat pe 29 aprilie.
Modificările au fost bine-primite inclusiv la nivelul activiștilor de mediu.
„E un mare pas înainte dacă rămâne în forma asta”, a declarat pentru Europa Liberă Radu Vlad, manager național în Departamentul Păduri al World Wide Fund (WWF) România.
Conform WWF, cele mai importante modificări aduse Proiectului pentru Noul Cod Silvic sunt:
- obligativitatea asigurării regenerării pădurii, conservarea și ameliorarea biodiversității – ceea ce înseamnă că nu se mai permit tăieri „la ras”;
- bunele practici aplicabile pentru pădurile cu rol de producție. Printre ele se numără menținerea de lemn mort în picioare și la sol în limitele ecologice necesare; menținerea și protejarea arborilor-habitat; constituirea de insule de îmbătrânire; păstrarea unui nivel ridicat de diversitate a speciilor de floră și faună sălbatică prin ocrotirea elementelor de biodiversitate cu valoare deosebită.
- standardizarea sortimentelor de lemn fasonat astfel încât fiecărui sortiment să îi fie dată destinația industrială adecvată; se urmărește maximizarea valorii economice adăugate.
Cât privește pragul infracțional, el a fost scăzut de la zece metri cubi la cinci, iar infracțiunea este luată în considerare și cumulat, dacă sunt mai multe transporturi care însumează această cantitate.
Supraîncărcările care depășesc 20% din volumul declarat atrag răspunderea penală, dacă într-un an depășesc cumulat echivalentul a cinci metri cubi.
„Dacă rămâne în forma actuală, este extraordinar pentru toată lumea, ar fi o lovitură decisivă pentru infractori”, concluzionează activistul de mediu Daniel Bodnar.
Adoptat în ședința de Guvern din 21 martie 2024, proiectul de lege pentru Noul Cod Silvic a fost trimis ulterior către Senat. Aici a suferit modificări și a fost adoptat, într-o nouă formă, pe 29 aprilie.
Urmează să fie prezentat în comisiile de specialitate din Camera Deputaților și apoi să fie supus votului în plen. Ulterior, ar merge spre promulgare la președintele Klaus Iohannis.
Europa Liberă a încercat să contacteze liderii Comisiei de Mediu din Camera Deputaților, pentru a afla stadiul în care se află legea în prezent. Nu am avut parte de un răspuns din partea acestora.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
