Actualizare 12 martie: Niciunul dintre cei cinci investitori care au cumpărat caietul de sarcini nu a depus vreo ofertă pentru licitație - detalii aici.
12 martie 2026 este ziua marelui test pentru fosta glorie a siderurgiei din sud-estul Europei: Liberty Galați. În această zi, la ora 12:00, poate fi anunțat rezultatul licitației în care este scoasă la vânzare platfoma industrială.
De la peste 30.000 de angajați și șase furnale operaționale, cât avea înaintea privatizării de acum trei decenii, combinatul mai numără în prezent doar 2.700 de salariați și un singur furnal pe care se poate baza. E adevărat, este furnalul cu cea mai mare capacitate, care livra în 2021 producția record de 2,35 milioane tone de oțel.
Vremea recordurilor pozitive este demult apusă.
De multe luni, prin secțiile de aglomerare, oțelării, laminoare, liniile de turnare sau halele imense, de sute de metri lungime, e liniște. În mai toate departamentele, producția este redusă la zero după ce compania a intrat, în martie 2025, în procedura concordatului preventiv.
Cheltuielile nu sunt însă zero. Doar factura la electricitate însumează, lunar, aproximativ două milioane de euro, pentru a păstra instalațiile în conservare. Alte câteva milioane le reprezintă salariile angajaților.
De aproape un an, de când este în concordat preventiv, combinatul a fost vizitat de diferite delegații ale unor companii românești sau străine ce pariază în continuare că aici se poate face oțel.
Cinci investitori au cumpărat caietul de sarcini care le permite să participe la licitația din 12 martie, au declarat pentru Europa Liberă surse din conducerea Liberty Steel Galați.
Patru dintre companiile care au arătat interes sunt:
- UMB Steel, controlat de familia omului de afaceri român Dorinel Umbrărescu,
- grupul internațional de companii miniere și metalurgice Metinvest BV, controlat de miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov,
- VAN Company din Irak,
- Jindal Steel, a treia companie ca producție de oțel din India.
Interes ridicat, atribuire incertă
Chiar dacă interesul preliminar este unul ridicat, asta nu înseamnă că va exista neapărat și o adjudecare în prima etapă a licitației din 12 martie 2026.
Cei cinci competitori au plătit pentru caietul de sarcini câte 10.000 de euro, fiecare, extrem de puțin raportat la prețul cerut în prima fază pe combinat - 709 milioane de euro.
Conform regulamentului, până la 48 de ore înainte de momentul închiderii înscrierii, cei deciși să liciteze trebuiau să prezinte o scrisoare de garanție de 7% din valoarea de start cerută (49 de milioane de euro).
Organizatorii licitației, administratorii concordatari CITR și Euro Insol, nu au oferit date referitor la câți dintre cei care au cumpărat caietul de sarcini au prezentat și scrisoarea de garanție.
Dacă ar exista cel puțin un competitor care să ofere prețul minim, poate adjudeca platfoma industrială gălățeană. Ar avea apoi la dispoziție 60 de zile pentru a achita prețul convenit.
„Caietele de sarcini au fost cumpărate de potențiali investitori, atât români, cât și străini”, a declarat pentru Europa Liberă Paul Dieter Cîrlănaru, directorul general al CITR.
Ce s-ar întâmpla în ipoteza în care nimeni nu oferă pragul minim, de 709 milioane de euro, cerut în această etapă?
„Dacă oricare dintre acești investitori sunt interesați de activ, dar nu sunt dispuși să plătească prețul de pornire, pot exprima o ofertă confidențială despre cât ar fi dispuși să dea”, susține Cîrlănaru.
Conform acestuia, informația ar fi relevantă pentru că pe baza ei se poate decide un eventual nivel următor, în a doua etapă de licitație.
„Pornind de la aceste oferte, putem avea o discuție cu creditorii, referitoare la pasul următor. Se poate relua licitația tot de la 709 milioane de euro, dacă așa decid creditorii, sau putem stabili un nou preț de pornire”, a mai explicat Paul Dieter Cîrlănaru pentru Europa Liberă.
„Prețul (de vânzare, n.r.) este una, dar trebuie avută în vedere și investiția necesară acolo. Oricine vine cu intenții serioase trebuie să aibă capacitatea să finanțeze activitatea curentă și să aibă, pe termen lung, un plan de investiții, pentru că acest combinat este funcțional, dar va trebui să țină pasul cu reglementările europene.”
În paralel cu licitația, trei companii sunt interesate de preluarea laminoarelor în regim de tolling, adică de închiriere.
„Nu avem astăzi (miercuri, 11 martie 2026, n.r.) o propunere de tolling finalizată. Au fost multiple discuții, inițial cu mai multe părți, pentru a lucra individual, ulterior am încercat să aliniem doi-trei-patru clienți pe care să-i punem împreună, astfel încât să creștem volumul”, a declarat pentru Europa Liberă directorul general al CITR.
„Este o soluție, în eventualitatea în care nu s-ar valorifica activul prea curând, dar ea poate fi folosită oricând și de noul proprietar”, a mai spus Cîrlănaru.
Dat fiind că transferul de proprietate nu se va face instantaneu, „un tolling pe termen scurt sau mediu nu este afectat și nu afectează procesul de licitație”.
Cele mai mari datorii de recuperat, de 450 de milioane de euro, le are statul român prin Exim Banca Românească și ANAF.
În ceea ce privește cei peste o mie de creditori chirografari (negarantați), ei nu vor putea primi mai mult decât procentul de 25%, prevăzut deja în planul de restructurare.
„Datoria față de creditorii chirografari a fost deja restructurată, avem o sentință în acest sens și a fost limitată la 25%. Considerând, ipotetic, că s-ar obține un preț care depășește posibilitatea acordării acestui prag de 25%, ar fi un rezultat pozitiv pentru companie, nu pentru creditori”, a declarat Cîrlănaru.
„Ca să depășim ce ne-am propus prin plan ar trebui să avem două companii care se bat între ele să crească mult pragul peste 700 de milioane de euro”, a mai spus el.
Cei peste o mie de creditori chirografari, categorie care nu are niciun fel de garanție asupra datoriilor, au de recuperat împreună 400 de milioane de euro.
Restanțe salariale achitate în câteva săptămâni
Pe lângă producție, o mare problemă o reprezintă cauza socială. Ultima dată când cei aproximativ 2.700 de angajați rămași au încasat parțial câteva procente din salariu a fost decembrie 2025. Atunci era vorba de un rest de 15% din venitul aferent lunii octombrie.
De atunci, au mai primit jumătate din bonurile de masă aferente lunii iulie. Atât.
Au deja patru luni neplătite la care se adaugă, în scurt timp, și martie.
Problema este generată de un artificiu juridic: Liberty Galați se află, din martie 2025, în procedură de concordat preventiv, o formă de reorganizare care nu permite accesarea Fondului de Garantare a salariilor, la care fiecare dintre angajați contribuie.
Dacă ar fi fost în insolvență, o altă formă de reorganizare, ar fi beneficiat de acest drept.
„În orice context, drepturile salariale sunt asigurate. Orice bani vor intra din aceste tranzacții (licitații, n.r.) se vor duce către achitarea datoriilor salariale. Problema e când și-i vor primi”, recunoaște Paul Dieter Cîrlănaru.
„Există posibilitatea achitării lor din Fondul de Garantare. Au fost puse în dezbatere Normele Metodologice, cel mai probabil într-o săptămână, două vom avea legile complete. La acel moment, putem accesa Fondul de Garantare. Din experiență, drepturile salariale ar putea fi onorate în cel mult o lună de la publicarea Normelor de Aplicare în Monitorul Oficial”, a declarat directorul general al CITR pentru Europa Liberă.
Astfel, o variantă optimistă ar fi a doua jumătate a lunii aprilie 2026.
Criza financiară gravă de la Liberty Galați
Combinatul Liberty Galați, cel mai mare producător de oțel din România, traversează una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa recentă. Situația economică s-a deteriorat rapid, după ce compania a înregistrat un profit de aproximativ 272 milioane de euro în 2021.
În anii următori, combinatul a intrat pe pierdere, confruntându-se cu blocaje operaționale și probleme grave de finanțare.
Printre cauzele principale ale declinului se numără creșterea accelerată a costurilor cu energia și gazele naturale, perturbările lanțurilor logistice generate de războiul din Ucraina și presiunea importurilor de oțel ieftin din Asia.
În aceste condiții, tot mai mulți furnizori au început să solicite plata în avans, accentuând criza de lichidități.
Dificultățile financiare au fost amplificate de probleme interne. Lipsa capitalului de lucru a limitat drastic producția, iar singurul furnal funcțional al combinatului, furnalul nr. 5, este oprit, situație care a generat un deficit major de venituri.
Compania a raportat pierderi cumulate de peste 600 milioane de euro în perioada 2022–2023, iar cifra de afaceri a scăzut puternic, de la 3,6 miliarde lei în 2023 la aproximativ 2,1 miliarde lei în 2024.
În paralel, acumularea datoriilor comerciale a atras peste 150 de cereri de insolvență din partea creditorilor.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
