În bani, SUA au oferit Ucrainei cel mai mare ajutor – peste 122 de miliarde. E vorba de dolari acordați sub formă de asistență financiară, umanitară și militară, de la sfârșitul lui ianuarie 2022 până la sfârșitul lui decembrie 2024.
Țările membre ale Uniunii Europene și Comisia Europeană, laolaltă, au cheltuit în acești aproape trei ani o sumă asemănătoare – 121,87 miliarde de dolari.
Dar UE a cheltuit alte 131 de miliarde de dolari pentru sprijinirea refugiaților ucraineni, mai arată datele Kiel Institute.
Estimările Organizației Națiunilor Unite arată că aproximativ 4,4 milioane de refugiați ucraineni locuiesc în Uniunea Europeană în prezent; ajutoarele oferite de UE Ucrainei și refugiaților ucraineni sunt, în total, de peste 251 de miliarde de dolari.
Estimarea costurilor legate de refugiați se bazează pe calculele din raportul OECD International Migration Outlook, publicat în octombrie 2022. De atunci, multe țări din UE au redus sprijinul financiar acordat refugiaților ucraineni.
Mulți refugiați ucraineni din UE muncesc și contribuie la bugetele țărilor gazdă. În Polonia, rata de angajare a refugiaților ucraineni este estimată la aproximativ 65%.
Pe de altă parte, SUA au suspendat recent principalul său program de sprijin pentru refugiații ucraineni – Uniting for Ukraine.
Peste 236.000 de ucraineni au primit aprobare pentru a se stabili în SUA prin acest program până în aprilie 2024, arată datele Departamentului pentru Securitate Internă.
Fondurile alocate de SUA au fost însă mici, iar beneficiarii sunt obligați să-și găsească un sponsor în SUA care să le acopere costurile de trai.
Mai mult, presa a relatat pe 6 martie, citând surse anonime, că Administrația Trump plănuiește să revoce dreptul temporar de ședere în SUA pentru aproximativ 240.000 de refugiați ucraineni. Casa Albă a declarat joi că nu a fost luată încă nicio decizie cu privire la revocarea statutului legal al ucrainenilor care au fugit din conflictul cu Rusia.
| Sunt ajutoarele gratuite?
O parte din ajutoare sunt acordate Ucrainei sub formă de împrumuturi, care vor trebui rambursate sau acoperite din profituri generate de active rusești înghețate în țările occidentale.
După invazia rusească din februarie 2022, SUA, UE și alte țări aliate au înghețat aproximativ 300 de miliarde de dolari din fondurile Băncii Centrale a Rusiei.
În ianuarie curent, Comisia Europeană, de exemplu, a trimis Ucrainei trei miliarde de euro, dar își va recupera banii din aceste profituri, pe care le va confisca.
Pe de altă parte, o parte considerabilă din ajutorul oferit de SUA și de alte țări Kievului nu ajung direct în Ucraina – aceste fonduri sunt folosite de fapt pentru cumpărarea echipamentelor militare sau pentru investiții în producția de armament în alte state.
De exemplu, dintr-un pachet de ajutor de 61 de miliarde de dolari aprobat de Congresul SUA în 2024, aproximativ șapte miliarde au fost oferite producției americane de armament nou, precum obuze de 155 mm, pentru a completa rezervele subțiate după livrarea munițiilor mai vechi către Ucraina, arată datele Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (Center for Strategic and International Studies).
Alte miliarde din acest pachet au fost alocate pentru achizițiile de echipamente militare de către Ucraina de la producători americani de armament.
| Cum se compară ajutorul pentru Ucraina cu cheltuielile de război ale Rusiei?
Ajutoarele acordate de Statele Unite Ucrainei timp de aproape trei ani, din ianuarie 2022 până în decembrie 2024, se ridică la aproximativ 0,53% din PIB-ul Statelor Unite pe 2021, care a fost de 23,3 trilioane de dolari.
Aceasta înseamnă că ajutorul american ar reprezenta mai puțin de 0,2% din PIB pe an.
Ajutoarele alocate de țările UE și instituțiile europene se ridică în medie la 0,7% din PIB-ul lor, care a fost de 17,1 trilioane de dolari în 2021.
Prin comparație, Rusia a folosit pentru cheltuieli militare în 2023 aproape 6% din PIB-ul său de aproximativ 2 trilioane de dolari, conform Institutului Internațional pentru Cercetări de Pace din Stockholm (SIPRI).
De la începutul invaziei, țările aflate în vecinătatea Rusiei au primit garanții suplimentare de securitate din partea SUA și NATO.
Finlanda a aderat la NATO după decenii de neutralitate, iar președintele Poloniei, Andrzej Duda, a declarat recent că țara sa ar vrea să găzduiască toate trupele americane aflate în prezent în Germania.
Articol preluat de la Europa Liberă Moldova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
