Linkuri accesibilitate

Toate site-urile REL/RL
site logo site logo
Precedent Următorul
Ultima oră
Explainer

Infografice | Cine a condus România postcomunistă? PSD, PNL și UDMR, singurele care au rezistat ultimilor 35 de ani

Parlamentul României în 1996.
Parlamentul României în 1996.

Sunt alegeri parlamentare anul acesta, duminică, pe 1 decembrie, iar câteva zeci de formațiuni politice au depus la Biroul Electoral Central listele celor care își doresc sa ajungă senatori sau deputați. Va fi cel de-al zecelea parlament de după Revoluție. Care au fost celelalte opt și cine a făcut legile în România post-decembristă?

După Revoluția din decembrie 1989, România a fost condusă de Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN), un organ provizoriu format din foști disidenți ai regimului comunist și din persoane din rândul manifestanților.

CFSN era condus de Ion Iliescu, care a devenit figura centrală a conducerii provizorii. Consiliul a fost format pentru a asigura o tranziție de la regimul comunist la un sistem democratic și pentru a organiza alegerile libere.

CFSN a luat decizii precum abolirea structurilor de putere comuniste, interzicerea Partidului Comunist Român și demararea reformelor democratice.

În februarie 1990, CFSN s-a transformat în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), care avea rolul unui parlament provizoriu, cu reprezentanți ai diferitelor partide nou-înființate.

CPUN a fost activ până la alegerile din 20 mai 1990, cunoscute ca „Duminica Orbului,” când Ion Iliescu a fost ales președinte, iar România a intrat în prima sa perioadă democratică post-comunistă, cu un guvern ales democratic și cu primul Parlament votat de cetățeni, de după 45 de ani de comunism.

Câte Parlamente a avut România din 1990 până în prezent

<strong>Primul Parlament de după Revoluție (Legislatura 1990 - 1992)</strong> - <strong>395 de parlamentari - </strong>Adunarea Constituantă<br /> <strong>Partide reprezentate:</strong> FSN, UDMR, PNL, PNȚCD, Partidul Socialist Democratic Roman (PSDR), Partidul Ecologist Român (PER) și alte formațiuni minore.&nbsp;<br /> <br /> În imagine, lucrările Adunării Constituante, 1991.
1/27 Primul Parlament de după Revoluție (Legislatura 1990 - 1992) - 395 de parlamentari - Adunarea Constituantă
Partide reprezentate: FSN, UDMR, PNL, PNȚCD, Partidul Socialist Democratic Roman (PSDR), Partidul Ecologist Român (PER) și alte formațiuni minore. 

În imagine, lucrările Adunării Constituante, 1991.
După alegerile de pe 1 decembrie 2024, România va avea cel de-al zecele Parlament ales din 1990 încoace. Europa Liberă vă amintește cum au arătat Parlamentele din ultimii 35 de ani, cine au fost șefii celor două camere și care au fost cele mai importante legi adoptate.
<strong>Legislatura 1990 - 1992.</strong><br /> <strong>Camera Deputaților:</strong><br /> Președinte - Dan Marțian (FSN - Frontul Salvării Naționale).<br /> <br /> &nbsp;
2/27 Legislatura 1990 - 1992.
Camera Deputaților:
Președinte - Dan Marțian (FSN - Frontul Salvării Naționale).

 
După alegerile de pe 1 decembrie 2024, România va avea cel de-al zecele Parlament ales din 1990 încoace. Europa Liberă vă amintește cum au arătat Parlamentele din ultimii 35 de ani, cine au fost șefii celor două camere și care au fost cele mai importante legi adoptate.
<strong>Legislatura 1990 - 1992</strong><br /> <strong>Senat: </strong><br /> Președinte - Alexandru Bârlădeanu (FSN).<br /> <br /> &nbsp;
3/27 Legislatura 1990 - 1992
Senat:
Președinte - Alexandru Bârlădeanu (FSN).

 
După alegerile de pe 1 decembrie 2024, România va avea cel de-al zecele Parlament ales din 1990 încoace. Europa Liberă vă amintește cum au arătat Parlamentele din ultimii 35 de ani, cine au fost șefii celor două camere și care au fost cele mai importante legi adoptate.
<strong>Cele mai importante legi adoptate în legislatura 1990-1992:</strong><br /> <br /> - Constituția României (1991, revizuită în 2003), aprobată prin Referendum în 1991.<br /> <br /> - Legea fondului funciar (Legea nr. 18/1991),&nbsp;Legea societăților comerciale (Legea nr. 31/1990), Legea privatizării (Legea nr. 58/1991), Legea Serviciului Român de Informații - SRI (Legea nr. 14/1992).<br /> <br /> În imagine, Radu Cîmpeanu, președinte al PNL, votând la Referendumul din 1991.
4/27 Cele mai importante legi adoptate în legislatura 1990-1992:

- Constituția României (1991, revizuită în 2003), aprobată prin Referendum în 1991.

- Legea fondului funciar (Legea nr. 18/1991), Legea societăților comerciale (Legea nr. 31/1990), Legea privatizării (Legea nr. 58/1991), Legea Serviciului Român de Informații - SRI (Legea nr. 14/1992).

În imagine, Radu Cîmpeanu, președinte al PNL, votând la Referendumul din 1991.
După alegerile de pe 1 decembrie 2024, România va avea cel de-al zecele Parlament ales din 1990 încoace. Europa Liberă vă amintește cum au arătat Parlamentele din ultimii 35 de ani, cine au fost șefii celor două camere și care au fost cele mai importante legi adoptate.
<div><strong>Legislatura 1992-1996 - 471 parlamentari </strong>- 328 de deputați și 143 de senatori  </div> <div><strong>Partide reprezentate</strong>: PDSR, CDR (Convenția Democrată Română, alianță în care erau PNȚCD, PNL și alte partide), UDMR, PRM (Partidul România Mare), PD (Partidul Democrat), și PER (Partidul Ecologist Român).&nbsp;<br /> <br /> În imagine, dezbateri în comun ale celor două camere, în 1994.</div>
5/27
Legislatura 1992-1996 - 471 parlamentari - 328 de deputați și 143 de senatori  
Partide reprezentate: PDSR, CDR (Convenția Democrată Română, alianță în care erau PNȚCD, PNL și alte partide), UDMR, PRM (Partidul România Mare), PD (Partidul Democrat), și PER (Partidul Ecologist Român). 

În imagine, dezbateri în comun ale celor două camere, în 1994.
După alegerile de pe 1 decembrie 2024, România va avea cel de-al zecele Parlament ales din 1990 încoace. Europa Liberă vă amintește cum au arătat Parlamentele din ultimii 35 de ani, cine au fost șefii celor două camere și care au fost cele mai importante legi adoptate.
<div><strong>Legislatura 1992 - 1996<br /> <br /> Camera Deputaților:</strong><br /> Președinte - Adrian Năstase (FDSN - Frontul Democrat al Salvării Naționale, devenit ulterior PDSR - Partidul Democrației Sociale din România).<br /> <br /> În imagine, Adrian Năstase la Bursa de Valori București, în 1995.</div> <div>&nbsp;</div>
6/27
Legislatura 1992 - 1996

Camera Deputaților:
Președinte - Adrian Năstase (FDSN - Frontul Democrat al Salvării Naționale, devenit ulterior PDSR - Partidul Democrației Sociale din România).

În imagine, Adrian Năstase la Bursa de Valori București, în 1995.
 
După alegerile de pe 1 decembrie 2024, România va avea cel de-al zecele Parlament ales din 1990 încoace. Europa Liberă vă amintește cum au arătat Parlamentele din ultimii 35 de ani, cine au fost șefii celor două camere și care au fost cele mai importante legi adoptate.
<div><strong>Legislatura 1992 - 1996</strong><br /> <br /> <strong>Senat:</strong><br /> Președinte - Olíviu Gherman și, ulterior, Petre Roman (FDSN/PDSR)&nbsp;<br /> <br /> &nbsp;</div>
7/27
Legislatura 1992 - 1996

Senat:
Președinte - Olíviu Gherman și, ulterior, Petre Roman (FDSN/PDSR) 

 
După alegerile de pe 1 decembrie 2024, România va avea cel de-al zecele Parlament ales din 1990 încoace. Europa Liberă vă amintește cum au arătat Parlamentele din ultimii 35 de ani, cine au fost șefii celor două camere și care au fost cele mai importante legi adoptate.
<div><strong>Cele mai importante legi adoptate în legislatura 1992-1996:</strong><br /> &nbsp;</div> <div>Legea privind combaterea violenței în familie (Legea nr. 61/1993), Legea pentru ratificarea Convenției Europene a Drepturilor Omului (Legea nr. 69/1994), Legea investițiilor străine (Legea nr. 105/1994), Legea Rezervaţiei Biosferei &quot;Delta Dunării&quot; (Legea 82/1994), Legea apărarii naționale a României (Legea nr. 45/1994).<br /> <br /> În imagine, vot cu bile în Parlament, în 1992.</div>
8/27
Cele mai importante legi adoptate în legislatura 1992-1996:
 
Legea privind combaterea violenței în familie (Legea nr. 61/1993), Legea pentru ratificarea Convenției Europene a Drepturilor Omului (Legea nr. 69/1994), Legea investițiilor străine (Legea nr. 105/1994), Legea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" (Legea 82/1994), Legea apărarii naționale a României (Legea nr. 45/1994).

În imagine, vot cu bile în Parlament, în 1992.
După alegerile de pe 1 decembrie 2024, România va avea cel de-al zecele Parlament ales din 1990 încoace. Europa Liberă vă amintește cum au arătat Parlamentele din ultimii 35 de ani, cine au fost șefii celor două camere și care au fost cele mai importante legi adoptate.
<div><strong>Legislatura 1996-2000 - 486 parlamentari</strong> - 343 de deputați și 143 de senatori</div> <div><strong>Partide reprezentate:</strong> CDR (inclusiv PNȚCD și PNL), PDSR, UDMR, PD, PRM și alte grupuri politice mai mici.&nbsp;</div> <div><br /> În imagine, Victor Ciorbea (PNȚCD), Adrian Severin (PD) și Ulm Spineanu (PNȚCD), în Parlament, în 1997.</div>
9/27
Legislatura 1996-2000 - 486 parlamentari - 343 de deputați și 143 de senatori
Partide reprezentate: CDR (inclusiv PNȚCD și PNL), PDSR, UDMR, PD, PRM și alte grupuri politice mai mici. 

În imagine, Victor Ciorbea (PNȚCD), Adrian Severin (PD) și Ulm Spineanu (PNȚCD), în Parlament, în 1997.
După alegerile de pe 1 decembrie 2024, România va avea cel de-al zecele Parlament ales din 1990 încoace. Europa Liberă vă amintește cum au arătat Parlamentele din ultimii 35 de ani, cine au fost șefii celor două camere și care au fost cele mai importante legi adoptate.
<strong>Legislatura 1996-2000&nbsp;</strong><br /> <br /> <strong>Camera Deputaților</strong> - președinte Petre Roman (PD)<br /> <strong>Senat</strong> - președinte Ion Diaconescu (PNȚCD)<br /> <br /> În imagine, Petre Roman și Ion Diaconescu, la o ședință comună a celor două camere ale Parlamentului, în 1998.
10/27 Legislatura 1996-2000 

Camera Deputaților - președinte Petre Roman (PD)
Senat - președinte Ion Diaconescu (PNȚCD)

În imagine, Petre Roman și Ion Diaconescu, la o ședință comună a celor două camere ale Parlamentului, în 1998.
După alegerile de pe 1 decembrie 2024, România va avea cel de-al zecele Parlament ales din 1990 încoace. Europa Liberă vă amintește cum au arătat Parlamentele din ultimii 35 de ani, cine au fost șefii celor două camere și care au fost cele mai importante legi adoptate.
<div><strong>Legislatura 1996-2000 - cele mai importante legi adoptate</strong>:</div> <div>&nbsp;</div> <div>&nbsp;Legea privind privatizarea societăților comerciale (Legea nr. 145/1997),&nbsp;Legea privind organizarea judiciară (Legea nr. 36/1998),&nbsp;Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (Legea nr. 76/2000),&nbsp;Legea referendumului (Legea nr. 3/2000), Legea privind combaterea corupției (Legea nr. 78/2000),&nbsp;Legea privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale (Legea nr. 1/1999).<br /> <br /> În imagine, dezbateri în Parlament pentru Legea Privatizării, din 1998.</div> <div>&nbsp;</div>
11/27
Legislatura 1996-2000 - cele mai importante legi adoptate:
 
 Legea privind privatizarea societăților comerciale (Legea nr. 145/1997), Legea privind organizarea judiciară (Legea nr. 36/1998), Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (Legea nr. 76/2000), Legea referendumului (Legea nr. 3/2000), Legea privind combaterea corupției (Legea nr. 78/2000), Legea privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale (Legea nr. 1/1999).

În imagine, dezbateri în Parlament pentru Legea Privatizării, din 1998.
 
După alegerile de pe 1 decembrie 2024, România va avea cel de-al zecele Parlament ales din 1990 încoace. Europa Liberă vă amintește cum au arătat Parlamentele din ultimii 35 de ani, cine au fost șefii celor două camere și care au fost cele mai importante legi adoptate.
<div><strong>Legislatura 2000-2004 - 485 parlamentari</strong>: <strong>345 de deputați și 140 de senatori</strong> </div> <div><br /> <strong>Partide reprezentate:</strong> PSD, PNL, PD, PRM, UDMR, și PUR (Partidul Umanist Român, care ulterior a devenit PC - Partidul Conservator).<br /> <br /> În imagine, ședință comună a celor două camere din noiembrie 2001.</div>
12/27
Legislatura 2000-2004 - 485 parlamentari: 345 de deputați și 140 de senatori 

Partide reprezentate: PSD, PNL, PD, PRM, UDMR, și PUR (Partidul Umanist Român, care ulterior a devenit PC - Partidul Conservator).

În imagine, ședință comună a celor două camere din noiembrie 2001.
După alegerile de pe 1 decembrie 2024, România va avea cel de-al zecele Parlament ales din 1990 încoace. Europa Liberă vă amintește cum au arătat Parlamentele din ultimii 35 de ani, cine au fost șefii celor două camere și care au fost cele mai importante legi adoptate.
<div><strong>Legislatura 2000-2004&nbsp;</strong><br /> &nbsp;</div> <div><strong>Camera Deputaților </strong>- președinte - Valer Dorneanu (PSD)&nbsp;</div> <div><strong>Senat -</strong> președinte - Nicolae Văcăroiu (PSD)<br /> <br /> În imagine, Nicolae Văcăroiu (stg), Adrian Năstase (centru), Valer Dorneanu (dr.) la o ședință solemnă a Parlamentului din 2004.</div>
13/27
Legislatura 2000-2004 
 
Camera Deputaților - președinte - Valer Dorneanu (PSD) 
Senat - președinte - Nicolae Văcăroiu (PSD)

În imagine, Nicolae Văcăroiu (stg), Adrian Năstase (centru), Valer Dorneanu (dr.) la o ședință solemnă a Parlamentului din 2004.
După alegerile de pe 1 decembrie 2024, România va avea cel de-al zecele Parlament ales din 1990 încoace. Europa Liberă vă amintește cum au arătat Parlamentele din ultimii 35 de ani, cine au fost șefii celor două camere și care au fost cele mai importante legi adoptate.
<div><strong>Cele mai importante legi adoptate în legislatura 2000-2004:</strong></div> <div> <div>&nbsp;</div> <div>Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv (Legea nr. 10/2001),&nbsp;Legea privind transparența decizională în administrația publică (Legea nr. 52/2003) , Legea privind combaterea terorismului (Legea nr. 61/2003), Legea privind protecția și promovarea drepturilor copilului (Legea nr. 272/2004),&nbsp;Legea partidelor politice (Legea nr. 14/2003),&nbsp;Codul Muncii (Legea nr. 53/2003),&nbsp;Legea Consiliului Superior de Apărare a Țării (CSAT) (Legea nr. 317/2004).<br /> <br /> În imagine, grupul parlamentar PNL în timpul unei ședințe comune a Parlamentului, în 2001.</div> </div>
14/27
Cele mai importante legi adoptate în legislatura 2000-2004:
 
Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv (Legea nr. 10/2001), Legea privind transparența decizională în administrația publică (Legea nr. 52/2003) , Legea privind combaterea terorismului (Legea nr. 61/2003), Legea privind protecția și promovarea drepturilor copilului (Legea nr. 272/2004), Legea partidelor politice (Legea nr. 14/2003), Codul Muncii (Legea nr. 53/2003), Legea Consiliului Superior de Apărare a Țării (CSAT) (Legea nr. 317/2004).

În imagine, grupul parlamentar PNL în timpul unei ședințe comune a Parlamentului, în 2001.
După alegerile de pe 1 decembrie 2024, România va avea cel de-al zecele Parlament ales din 1990 încoace. Europa Liberă vă amintește cum au arătat Parlamentele din ultimii 35 de ani, cine au fost șefii celor două camere și care au fost cele mai importante legi adoptate.
<div><strong>Legislatura 2004-2008 - 469 parlamentari </strong>-<strong> 332 de deputați și 137 de senatori&nbsp;</strong></div> &nbsp; <div> <div><strong>Partide reprezentate:</strong> PSD, PNL, PD, PRM, UDMR, PC (fost PUR), și PIN (Partidul Inițiativa Națională).&nbsp;</div> <div><br /> În imagine, lucrări comune ale camerelor în 2005.</div> </div>
15/27
Legislatura 2004-2008 - 469 parlamentari - 332 de deputați și 137 de senatori 
 
Partide reprezentate: PSD, PNL, PD, PRM, UDMR, PC (fost PUR), și PIN (Partidul Inițiativa Națională). 

În imagine, lucrări comune ale camerelor în 2005.
După alegerile de pe 1 decembrie 2024, România va avea cel de-al zecele Parlament ales din 1990 încoace. Europa Liberă vă amintește cum au arătat Parlamentele din ultimii 35 de ani, cine au fost șefii celor două camere și care au fost cele mai importante legi adoptate.
<div><strong>Legislatura 2004-2008&nbsp;</strong></div> &nbsp; <div> <div><strong>Camera Deputaților -</strong> președinte- Adrian Năstase (PSD), urmat de Bogdan Olteanu (PNL).</div> <div><strong>Senat:</strong>&nbsp;președinte - Nicolae Văcăroiu (PSD), apoi Doru Ioan Tărăcilă (PSD) .<br /> <br /> În imagine, Nicolae Văcăroiu (stg) și Bogdan Olteanu (dr) în timpul unor dezbateri în Parlament, în 2005.</div> </div>
16/27
Legislatura 2004-2008 
 
Camera Deputaților - președinte- Adrian Năstase (PSD), urmat de Bogdan Olteanu (PNL).
Senat: președinte - Nicolae Văcăroiu (PSD), apoi Doru Ioan Tărăcilă (PSD) .

În imagine, Nicolae Văcăroiu (stg) și Bogdan Olteanu (dr) în timpul unor dezbateri în Parlament, în 2005.
După alegerile de pe 1 decembrie 2024, România va avea cel de-al zecele Parlament ales din 1990 încoace. Europa Liberă vă amintește cum au arătat Parlamentele din ultimii 35 de ani, cine au fost șefii celor două camere și care au fost cele mai importante legi adoptate.
<strong>Cele mai importante legi adoptate în legislatura 2004 - 2008:</strong><br /> &nbsp; <div>Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv (Legea nr. 10/2001),&nbsp;Legea privind transparența decizională în administrația publică (Legea nr. 52/2003).&nbsp;Legea privind combaterea terorismului (Legea nr. 61/2003),&nbsp;Legea privind protecția și promovarea drepturilor copilului (Legea nr. 272/2004),&nbsp;Legea partidelor politice (Legea nr. 14/2003),&nbsp;Codul Muncii (Legea nr. 53/2003),&nbsp;Legea Consiliului Superior de Apărare a Țării (CSAT) (Legea nr. 317/2004)&nbsp;</div>
17/27 Cele mai importante legi adoptate în legislatura 2004 - 2008:
 
Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv (Legea nr. 10/2001), Legea privind transparența decizională în administrația publică (Legea nr. 52/2003). Legea privind combaterea terorismului (Legea nr. 61/2003), Legea privind protecția și promovarea drepturilor copilului (Legea nr. 272/2004), Legea partidelor politice (Legea nr. 14/2003), Codul Muncii (Legea nr. 53/2003), Legea Consiliului Superior de Apărare a Țării (CSAT) (Legea nr. 317/2004) 
După alegerile de pe 1 decembrie 2024, România va avea cel de-al zecele Parlament ales din 1990 încoace. Europa Liberă vă amintește cum au arătat Parlamentele din ultimii 35 de ani, cine au fost șefii celor două camere și care au fost cele mai importante legi adoptate.
<strong>Legislatura 2004 - 2008<br /> <br /> &bdquo;Condamn explicit și categoric regimul comunist din România&rdquo;- Traian Băsescu<br /> 16 decembrie 2006</strong> - Presedintele Traian Basescu a prezentat Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, in cadrul ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului.<br /> &nbsp; <div>&nbsp;</div>
18/27 Legislatura 2004 - 2008

„Condamn explicit și categoric regimul comunist din România”- Traian Băsescu
16 decembrie 2006 - Presedintele Traian Basescu a prezentat Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, in cadrul ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului.
 
 
După alegerile de pe 1 decembrie 2024, România va avea cel de-al zecele Parlament ales din 1990 încoace. Europa Liberă vă amintește cum au arătat Parlamentele din ultimii 35 de ani, cine au fost șefii celor două camere și care au fost cele mai importante legi adoptate.
<div><strong>Legislatura 2008-2012 - 471 parlamentari </strong>-<strong> 334 de deputați și 137 de senatori&nbsp;</strong></div> <div><br /> <strong>Camera Deputaților:</strong> Președinte - Roberta Anastase (PD-L - Partidul Democrat-Liberal)&nbsp;</div> <div><strong>Senat</strong>: Președinți - Mircea Geoană (PSD) și, ulterior, Vasile Blaga (PD-L)&nbsp;</div> <div>Partide reprezentate: PD-L, PSD+PC (alianță între PSD și PC), PNL, UDMR și minoritățile naționale.&nbsp;<br /> &nbsp;</div> <div>În 2009, un referendum consultativ a propus reducerea numărului de parlamentari la 300 și trecerea la un Parlament unicameral. Referendumul a fost validat cu o majoritate largă, dar rezultatele sale nu au fost implementate.&nbsp;<br /> <br /> În imagine, Roberta Anastase (stg) și Vasile Blaga (centru) la o ședință în plen a Parlamentului.<br /> &nbsp;</div> <div>&nbsp;</div>
19/27
Legislatura 2008-2012 - 471 parlamentari - 334 de deputați și 137 de senatori 

Camera Deputaților: Președinte - Roberta Anastase (PD-L - Partidul Democrat-Liberal) 
Senat: Președinți - Mircea Geoană (PSD) și, ulterior, Vasile Blaga (PD-L) 
Partide reprezentate: PD-L, PSD+PC (alianță între PSD și PC), PNL, UDMR și minoritățile naționale. 
 
În 2009, un referendum consultativ a propus reducerea numărului de parlamentari la 300 și trecerea la un Parlament unicameral. Referendumul a fost validat cu o majoritate largă, dar rezultatele sale nu au fost implementate. 

În imagine, Roberta Anastase (stg) și Vasile Blaga (centru) la o ședință în plen a Parlamentului.
 
 
După alegerile de pe 1 decembrie 2024, România va avea cel de-al zecele Parlament ales din 1990 încoace. Europa Liberă vă amintește cum au arătat Parlamentele din ultimii 35 de ani, cine au fost șefii celor două camere și care au fost cele mai importante legi adoptate.
<strong>Cele mai mportante legi adoptate în legislatura 2008-2012:</strong> <div>&nbsp;</div> <div>Legea educației naționale (Legea nr. 1/2011),&nbsp;Legea egalitatîții de șanse între femei și bărbați (Legea nr. 202/2010),&nbsp;Legea privind alocația pentru susținerea familiei (Legea nr. 277/2010)&nbsp;</div> <div>Legea dialogului social (Legea nr. 62/2011),&nbsp;Legea sistemului unitar de pensii publice (Legea nr. 263/2010).</div>
20/27 Cele mai mportante legi adoptate în legislatura 2008-2012:
 
Legea educației naționale (Legea nr. 1/2011), Legea egalitatîții de șanse între femei și bărbați (Legea nr. 202/2010), Legea privind alocația pentru susținerea familiei (Legea nr. 277/2010) 
Legea dialogului social (Legea nr. 62/2011), Legea sistemului unitar de pensii publice (Legea nr. 263/2010).
După alegerile de pe 1 decembrie 2024, România va avea cel de-al zecele Parlament ales din 1990 încoace. Europa Liberă vă amintește cum au arătat Parlamentele din ultimii 35 de ani, cine au fost șefii celor două camere și care au fost cele mai importante legi adoptate.
<strong>&bdquo;Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie. Cinismul, interesul meschin și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața. (...) România are nevoie de o elită politică respectată și pricepută.&rdquo; - Regele Mihai</strong><br /> <br /> Pe&nbsp;25 octombrie 2011,&nbsp;Majestatea Sa Regele Mihai I a ținut un discurs în Parlamentul României, cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani. Regele Mihai a subliniat importanța integrității și onoarei în guvernare și rolul esențial al României în Europa. Discursul său a transmis un mesaj de speranță și a făcut apel la valorile democratice, stabilitate, și coeziune națională.<br /> <br /> În imagine, Regele Mihai citindu-și discursul în fața Parlamentului României.
21/27 „Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie. Cinismul, interesul meschin și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața. (...) România are nevoie de o elită politică respectată și pricepută.” - Regele Mihai

Pe 25 octombrie 2011, Majestatea Sa Regele Mihai I a ținut un discurs în Parlamentul României, cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani. Regele Mihai a subliniat importanța integrității și onoarei în guvernare și rolul esențial al României în Europa. Discursul său a transmis un mesaj de speranță și a făcut apel la valorile democratice, stabilitate, și coeziune națională.

În imagine, Regele Mihai citindu-și discursul în fața Parlamentului României.
După alegerile de pe 1 decembrie 2024, România va avea cel de-al zecele Parlament ales din 1990 încoace. Europa Liberă vă amintește cum au arătat Parlamentele din ultimii 35 de ani, cine au fost șefii celor două camere și care au fost cele mai importante legi adoptate.
<strong>Cele mai importante legi adoptate în legislatura 2012-2016:</strong><br /> &nbsp; <div> <div>Legea insolvenței persoanelor fizice (Legea nr. 151/2015), Legea Registrului Electoral (Legea nr. 135/2015),&nbsp;Legea votului prin corespondență (Legea nr. 289/2015),&nbsp;Legea privind combaterea incitării la ură și discriminare (Legea nr. 217/2016).<br /> <br /> În imagine, vot în ședința comună la celor două camere din octombrie 2012.&nbsp;</div> </div>
22/27 Cele mai importante legi adoptate în legislatura 2012-2016:
 
Legea insolvenței persoanelor fizice (Legea nr. 151/2015), Legea Registrului Electoral (Legea nr. 135/2015), Legea votului prin corespondență (Legea nr. 289/2015), Legea privind combaterea incitării la ură și discriminare (Legea nr. 217/2016).

În imagine, vot în ședința comună la celor două camere din octombrie 2012. 
După alegerile de pe 1 decembrie 2024, România va avea cel de-al zecele Parlament ales din 1990 încoace. Europa Liberă vă amintește cum au arătat Parlamentele din ultimii 35 de ani, cine au fost șefii celor două camere și care au fost cele mai importante legi adoptate.
<div><strong>Legislatura 2012-2016&nbsp;</strong></div> <div><br /> <strong>Camera Deputaților - </strong>președinte - Valeriu Zgonea (PSD)&nbsp;</div> <div><strong>Senat - </strong>președinte - Crin Antonescu (PNL) apoi Călin Popescu-Tăriceanu (ALDE)&nbsp;<br /> &nbsp;</div> <div><strong>Partide reprezentate:</strong> PSD, PNL, PD-L (ulterior fuzionat cu PNL), PP-DD (Partidul Poporului &ndash; Dan Diaconescu), UDMR și minoritățile naționale.&nbsp;</div> <div>În 2012, după adoptarea unei noi legi electorale (votul uninominal mixt), numărul parlamentarilor a crescut considerabil&nbsp;<br /> &nbsp;</div> <div><strong>588 de parlamentari</strong>  - 412 deputați și 176 senatori&nbsp;</div> <br /> În imagine, Tudor Barbu (stg), Valeriu Zgonea (centru), Crin Antonescu (stg) la o ședință în plen.
23/27
Legislatura 2012-2016 

Camera Deputaților - președinte - Valeriu Zgonea (PSD) 
Senat - președinte - Crin Antonescu (PNL) apoi Călin Popescu-Tăriceanu (ALDE) 
 
Partide reprezentate: PSD, PNL, PD-L (ulterior fuzionat cu PNL), PP-DD (Partidul Poporului – Dan Diaconescu), UDMR și minoritățile naționale. 
În 2012, după adoptarea unei noi legi electorale (votul uninominal mixt), numărul parlamentarilor a crescut considerabil 
 
588 de parlamentari  - 412 deputați și 176 senatori 

În imagine, Tudor Barbu (stg), Valeriu Zgonea (centru), Crin Antonescu (stg) la o ședință în plen.
După alegerile de pe 1 decembrie 2024, România va avea cel de-al zecele Parlament ales din 1990 încoace. Europa Liberă vă amintește cum au arătat Parlamentele din ultimii 35 de ani, cine au fost șefii celor două camere și care au fost cele mai importante legi adoptate.
24/27
Legislatura 2016-2020 - 465 parlamentari - 329 deputați și 136 senatori. În 2016, a fost adoptat un sistem electoral proporțional pe liste, iar numărul de parlamentari a fost stabilit prin lege 

Camera Deputaților - președinte - Liviu Dragnea (PSD) apoi Marcel Ciolacu (PSD) 
Senat - președinte - Călin Popescu-Tăriceanu (ALDE), urmat de Teodor Meleșcanu (fost ALDE) 
 
Partide reprezentate: PSD, PNL, USR (Uniunea Salvați România), ALDE, PMP (Partidul Mișcarea Populară), UDMR și minoritățile naționale. 


În imagine, Liviu Dragnea (stg) și Călin Popescu Tăriceanu (dr).
 
După alegerile de pe 1 decembrie 2024, România va avea cel de-al zecele Parlament ales din 1990 încoace. Europa Liberă vă amintește cum au arătat Parlamentele din ultimii 35 de ani, cine au fost șefii celor două camere și care au fost cele mai importante legi adoptate.
<strong>Cele mai importante legi adoptate în legislatura 2016-2020:</strong><br /> &nbsp; <div>Legea unică a salarizării (Legea nr. 153/2017),&nbsp;Legea privind statutul magistraților și organizarea judiciară (modificată prin Legile Justiției, 2017-2018),&nbsp;Legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor (Legea nr. 129/2019),&nbsp;Legea protecției datelor cu caracter personal (Legea nr. 190/2018),&nbsp;Legea pentru întărirea autorității polițistului (Legea nr. 192/2019),&nbsp;Legea apărarii naționale a României (Legea nr. 160/2017).<br /> <br /> În imagine, ședința solemnă comună a Senatului și Camerei Deputaților, consacrată împlinirii a 28 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989.</div>
25/27 Cele mai importante legi adoptate în legislatura 2016-2020:
 
Legea unică a salarizării (Legea nr. 153/2017), Legea privind statutul magistraților și organizarea judiciară (modificată prin Legile Justiției, 2017-2018), Legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor (Legea nr. 129/2019), Legea protecției datelor cu caracter personal (Legea nr. 190/2018), Legea pentru întărirea autorității polițistului (Legea nr. 192/2019), Legea apărarii naționale a României (Legea nr. 160/2017).

În imagine, ședința solemnă comună a Senatului și Camerei Deputaților, consacrată împlinirii a 28 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989.
După alegerile de pe 1 decembrie 2024, România va avea cel de-al zecele Parlament ales din 1990 încoace. Europa Liberă vă amintește cum au arătat Parlamentele din ultimii 35 de ani, cine au fost șefii celor două camere și care au fost cele mai importante legi adoptate.
<div><strong>Legislatura 2020-2024 - 466 parlamentari</strong> - <strong>330 deputați și 136 senatori&nbsp;</strong></div> <div><br /> <strong>Camera Deputaților </strong>- președinte - Ludovic Orban (PNL), urmat de Marcel Ciolacu (PSD)&nbsp;</div> <div><strong>Senat</strong>: președinte - Anca Dragu (USR-PLUS), urmată de Florin Cîțu (PNL) și Nicolae Ciucă (PNL)<br /> &nbsp;</div> <div><strong>Partide reprezentate:</strong> PNL, PSD, USR-PLUS, AUR (Alianța pentru Unirea Românilor), UDMR, și minoritățile naționale.&nbsp;<br /> &nbsp;</div> <div><br /> <br /> În imagine, Marcel Ciolacu, PSD (stg.) și Nicolae Ciucă, PNL (dr.).</div>
26/27
Legislatura 2020-2024 - 466 parlamentari - 330 deputați și 136 senatori 

Camera Deputaților - președinte - Ludovic Orban (PNL), urmat de Marcel Ciolacu (PSD) 
Senat: președinte - Anca Dragu (USR-PLUS), urmată de Florin Cîțu (PNL) și Nicolae Ciucă (PNL)
 
Partide reprezentate: PNL, PSD, USR-PLUS, AUR (Alianța pentru Unirea Românilor), UDMR, și minoritățile naționale. 
 


În imagine, Marcel Ciolacu, PSD (stg.) și Nicolae Ciucă, PNL (dr.).
După alegerile de pe 1 decembrie 2024, România va avea cel de-al zecele Parlament ales din 1990 încoace. Europa Liberă vă amintește cum au arătat Parlamentele din ultimii 35 de ani, cine au fost șefii celor două camere și care au fost cele mai importante legi adoptate.
<div><strong>Cele mai importante legi adoptate în legislatura 2020-2024:</strong></div> <div> <div>&nbsp;</div> <div>Legea digitalizării administrației publice (Legea nr. 232/2022),&nbsp;Legea tranziției către energia verde (Legea nr. 17/2022 ), Legea siguranței cibernetice (Legea nr. 123/2023),&nbsp;Legea prevenirii și combaterii schimbărilor climatice (Legea nr. 203/2022), Legea pensiilor (Legea nr. 360/2023).</div> </div>
27/27
Cele mai importante legi adoptate în legislatura 2020-2024:
 
Legea digitalizării administrației publice (Legea nr. 232/2022), Legea tranziției către energia verde (Legea nr. 17/2022 ), Legea siguranței cibernetice (Legea nr. 123/2023), Legea prevenirii și combaterii schimbărilor climatice (Legea nr. 203/2022), Legea pensiilor (Legea nr. 360/2023).
După alegerile de pe 1 decembrie 2024, România va avea cel de-al zecele Parlament ales din 1990 încoace. Europa Liberă vă amintește cum au arătat Parlamentele din ultimii 35 de ani, cine au fost șefii celor două camere și care au fost cele mai importante legi adoptate.
Secvența anterioară
Secvența următoare

Printre primii parlamentari aleși au lideri ai fostelor partide istorice, supraviețuitori ai prigoanei și închisorilor comuniste: Corneliu Coposu, Ion Diaconescu, Nicolae Ionescu-Galbeni, Ionel Săndulescu.

Foști membri ai diasporei au ocupat, de asemenea, funcția: Ion Rațiu, Radu Câmpeanu, dar și simboluri ale rezistenței anticomuniste, ca Doina Cornea, Ana Blandiana. Li s-au alăturat figurile marcante ale Revoluției – Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu.

Efervescența politică de după comunism a făcut ca la primele alegeri libere, din 1990, nu mai puțin de 71 de partide să depună liste de candidați pentru Camera Deputaților și 59 pentru Senat, după cum scrie Cristian Preda, într-un studiu despre politica din România post comunism.

Simulator de alegeri parlamentare

De la an la an, structurile politice s-au închegat în jurul unor poli, iar numărul formațiunilor politice a scăzut constant la fiecare rundă de alegeri. Și au apărut noi lideri – Adrian Năstase, Traian Băsescu, Mona Muscă, Călin Popescu Tăriceanu, Teodor Meleșcanu, Valer Dorneanu.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
  • 16x9 Image

    Simona Cârlugea

    A intrat în echipa Europa Liberă România în mai 2023. Lucrează în presă din 1994, și a trecut prin radio, televiziune și presă scrisă.

    A condus echipa de știri de la TVR Craiova mai bine de 10 ani, apoi, alți șase ani, pe cea de la Digi24 Craiova. A colaborat cu BuletindeBucurești.ro și Factual.ro. Este specializată în investigații și urmărirea banului public.

This item is part of
XS
SM
MD
LG