Julian Assange, în vârstă de 52 de ani, a fost în ultimii cinci ani deținut într-o închisoare de maximă securitate din estul Londrei, după ce a stat ascuns alți șapte ani în Ambasada Ecuadorului din capitala Regatului Unit.
El a fost eliberat luni, pe 24 iunie, după ce a ajuns la un acord provizoriu pentru a pleda vinovat la o singură acuzație în legătură cu rolul său în obținerea și publicarea - pe platforma pe care a fondat-o, WikiLeaks - a unor documente militare și diplomatice clasificate.
Deoarece pedeapsa prevăzută în acord a fost ispășită deja, australianul a fost eliberat din închisoarea britanică. Miercuri (26 iunie), Assange urmează să pledeze vinovat pe insula Saipan din Oceanul Pacific aflată sub jurisdicția SUA.
Înțelegerea de principiu pare să pună capăt unei saga în care hackerul, devenit avertizor și editor, a devenit o celebritate mondială prin dezvăluirea secretelor guvernamentale americane cu privire la războaiele din Irak și Afganistan.
În cei 14 ani, Assange a fost acuzat inclusiv de infracțiuni sexuale, acuzații pe care le-a respins.
Momentele-cheie din viața lui Julian Assange
- născut pe 3 iulie 1971 în Queensland, Australia, el a învățat de mic să deslușească hackingul;
- a învățat să scrie programe software, iar în jurul vârstei de 20 de ani a devenit cunoscut în comunitatea australiană de hackeri sub numele de Mendax;
- a studiat matematica și fizica la Universitatea Melbourne;
- în 1996, când avea 25 de ani, a pledat vinovat pentru 24 de capete de acuzare de piraterie informatică, fiind amendat și apoi eliberat. Julian Assange a spus că a fost motivat mai degrabă de „curiozitatea intelectuală”;
- în 2006, împreună cu alte persoane, a înființat organizația WikiLeaks, care se descrie ca „organizație media multinațională specializată în analiza și publicarea bazelor de date cu materiale cenzurate sau restricționate” și care „implică războaie, spionaj și corupție”.
Publicarea documentelor secrete cu privire la Irak și Afganistan
Organizația WikiLeaks a devenit cunoscută în aprilie 2010, după ce pe platformă au apărut sute de mii de documente secrete și cablograme cu discuții nedestinate publicului.
Într-una din scurgerile de informații de atunci era și o înregistrare din 2007, care arăta cum cel puțin douăsprezece persoane, inclusiv doi angajați ai agenției de știri Reuters, au fost împușcate mortal dintr-un elicopter al armatei americane, în capitala irakiană Bagdad.
Pe platformă au fost publicate peste 90.000 de documente militare americane clasificate privind războiul din Afganistan și aproximativ 400.000 de dosare americane secrete privind războiul din Irak.
Acestea au fost cele mai mari breșe de securitate de acest tip din istoria armatei americane.
Cea care a divulgat aceste documente a fost Chelsea Manning, o fost analistă de informații în armata americană.
În 2013, ea a fost condamnată de o curte marțială la 35 de ani de închisoare.
Patru ani mai târziu, președintele Barack Obama i-a comutat pedeapsa la aproape șapte ani de detenție, începând cu arestarea sa din 2010, fiind eliberată din închisoare în acel an.
Timp de un an, între martie 2019 și martie 2020, ea a ajuns din nou la închisoare, deoarece a refuzat să depună mărturie în procesul deschis în urmă cu un deceniu de guvernul american împotriva lui Julian Assange.
Mandatele de arestare și anii petrecuți în Ambasada Ecuadorului din Londra
În noiembrie 2010, în timp ce Assage era în Marea Britanie, autoritățile judiciare din Suedia au emis un mandat internațional de arestare pe numele lui în legătură cu acuzațiile de agresiune sexuală formulate împotriva sa de către două femei.
Cele două femei au declarat că relațiile lor cu Assange au început în mod consensual, dar că bărbatul a acționat ulterior împotriva voinței lor.
El a declarat că acuzațiile au fost un pretext pentru ca el să fie extrădat în Statele Unite din cauza activității la WikiLeaks.
Deși a negat acuzațiile, Assange a cooperat inițial cu poliția britanică. În luna decembrie a aceluiași an, Assange s-a predat poliției din Londra, iar Înalta Curte i-a permis să rămână în Anglia.
După ce și-a epuizat opțiunile legale cu privire la aceste acuzații, în iunie 2012, el a intrat în Ambasada Ecuadorului din Londra și a refuzat să plece.
Ecuadorul i-a acordat azil politic în luna august a aceluiași an, însă Assange nu a putut părăsi clădirea deoarece ar fi fost arestat. Poliția britanică supraveghea clădirea permanent.
El a stat în ambasadă timp de șapte ani, însă din cauza comportamentului său - oficialii ecuadorieni l-au acuzat că face skateboarding și joacă fotbal în interiorul ambasadei, că a adoptat o pisică de care nu ar fi avut grijă sau că se comportă nepoliticos cu personalul - conducerea politică din Quito i-a revocat statutul de azilant.
În această perioadă, Assange a devenit tată de două ori, partenera sa fiind avocata Stella Moris, o susținătoare a drepturilor omului cu cetățenie suedeză și spaniolă. Cei doi s-au căsătorit în 2022, în timp ce Assange era în închisoarea Belmarsh.
Arestarea lui Julian Assange în 2019
În acel an, procurorii suedezi au renunțat la ancheta lor împotriva lui Julian Assange, deoarece timpul scurs între fapte și baricadarea în ambasada ecuadoriană ar fi oprit cazul să fie dus la bun sfârșit.
Însă, în aprilie 2019, după ce Ecuadorul i-a retras statutul de azilant, poliția britanică l-a arestat pe Assange în clădirea ambasadei acestei țări. El a fost acuzat de încălcarea condițiilor eliberării pe cauțiune.
Poliția britanică a spus atunci că l-a arestat pe Assange „în numele Statelor Unite”, deoarece procurorii americani l-au acuzat în 2010 de conspirație cu Chelsea Manning pentru a obține ilegal documentele clasificate.
Guvernul american a susținut că aceste dezvăluiri au pus în pericol viața informatorilor care colaborează cu Statele Unite.
Procurorii federali americani doreau ca Julian Assange să fie judecat în Statele Unite pentru presupuse încălcări ale Legii Spionajului. Cele 18 acuzații combinate ar fi putut duce la o sentință de 175 de ani de închisoare.
Procesul din Oceanul Pacific și eliberarea sa
După arestarea din urmă cu cinci ani, Julian Assange a fost deținut în închisoarea Belmarsh din Londra, iar în 2021, o instanță britanică i-a aprobat cererea de a nu fi extrădat în SUA.
Hotărârea fost atacată de guvernul SUA, dar, în mai 2024, o altă instanță londoneză a prelungit și mai mult saga juridică, după ce a decis că Assange poate face apel ca urmare a conotației politice a cazului său.
Judecătorii nu i-au dat dreptate, ci avocații lui Assange au reușit să-i convingă pe aceștia că clientul lor ar putea fi condamnat la pedeapsa cu moartea în cazul în care ar fi condamnat.
Instanța britanică a cerut Statelor Unite asigurări că Assange nu va fi condamnat la moarte și că va avea dreptul să se bazeze pe dreptul la libertatea de exprimare prevăzut de Primul Amendament al Constituției SUA.
Între timp, pe 24 iunie 2024 a fost publicat un acord de recunoaștere a vinovăției încheiat între Julian Assange și guvernul SUA.
Assange va pleda vinovat miercuri, pe 26 iunie, la Tribunalul Districtual al SUA din Comunitatea Insulelor Mariane de Nord, care se află sub jurisdicția americană și în apropiere de Australia, țara natală a lui Assange.
Acordul prevede o singură acuzație penală împotriva cetățeanului asutralian: conspirație în vederea obținerii și divulgării de documente clasificate din domeniul apărării naționale a SUA.
El urmează să fie condamnat la 62 de luni de închisoare, perioadă care va fi scăzută din pedeapsa deja executată, fiind echivalentul celor cinci ani și două luni cât timp a stat în închisoarea britanică.
După acest proces, Julian Assange va fi liber. De altfel, el a plecat luni din Marea Britanie cu un avion către această destinație, după care va putea călători în Australia.
Publicarea pe WikiLeaks a materialelor furate de la Partidul Democrat
În iulie și octombrie 2016 - în timp ce Assange locuia în Ambasada Ecuadorului - WikiLeaks a publicat materiale care fuseseră furate de la Comitetul Național Democrat și de la John Podesta, președintele de campanie a candidatei democrate Hillary Clinton.
Se consideră că materialele ar fi fost furate de hackeri susținuți de Rusia.
Un raport al Senatului SUA din 2020 a afirmat că Rusia a folosit WikiLeaks pentru a-l ajuta pe Donald Trump să obțină victoria în acele alegeri.
În timpul campaniei prezidențiale și după ce a fost ales, Trump a lăudat WikiLeaks pentru dezvăluirea de documente care au afectat-o pe Clinton.
Ulterior, republicanul a respins raportul ca fiind o farsă, iar Moscova a negat întotdeauna interferența în alegeri.
Ancheta privind acuzațiile de interferență electorală rusă, desfășurată de consilierul special Robert S. Mueller, nu a făcut publică nicio dovadă a unor legături directe între Rusia și WikiLeaks.
Articol scris cu sprijinul relatărilor Reuters, Associated Press și Washington Post.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
