Linkuri accesibilitate

Cine este micul investitor devenit „oaia neagră” a Platoului Bucegi: „Am ajuns nenorociții care dărâmăm munții”


Adevărata poveste a proiectului imobiliar din Munții Bucegi.

Vestea că primăria Moroeni din Dâmbovița dă frâu liber construcțiilor pe platoul munților Bucegi, printr-un proiect grandios, cu heliport și hoteluri, a încins spiritele multor iubitori de natură. Prins între dorința primarului de a-și include comuna în topul surorilor mai bogate de pe Valea Prahovei și furia îngrijoraților de mediu, proprietarii a 70 de hectare de pășune alpină s-au trezit peste noapte, cu actele în mână și cu eticheta de „nenorociții” care sfâșie Munții Bucegi. Voiau doar un drum și o casă de vacanță, nu hotel cu heliport, dar acum s-au oprit, din cauza vâlvei create.

Totul a pornit de la un plan mai vechi și mai măreț, dinainte de criza imobiliară, din 2011-2012, care șapte ani mai târziu s-a concretizat doar prin deschiderea unui drum pietruit și intenția construirii unei case de vacanță. În 2012, Consiliul Local al comunei Moroeni, din județul Dâmbovița, le-a aprobat unor mici investitori în imobiliare din București un plan urbanistic zonal (PUZ) pe un teren de 10 hectare de pășune, situat în extravilan, pe platoul Bucegi, în zona de dezvoltare durabilă a Parcului Natural Bucegi. Nu e vorba de vreun munte sau pădure virgine, ci de zona Lăptici, la vreo 1-2 kilometri de complexul Piatra Arsă, pe șoseaua Transbucegi, înspre Moroeni, Dâmbovița. Vara, acel loc este plin de mașinile turiștilor veniți până la Piatra Arsă pe șosea, parcate fără noimă.

Pe hârtie, planul arăta măreț: pensiuni, hoteluri, heliport, bazin, alei pietonale. Nu mergea construit însă oricum, pentru că Parcul Natural Bucegi are propriile reguli în puținele zone în care se poate construi: regim de înălțime redus, parter plus un etaj și mansardă pentru pensiuni și maximum trei etaje pentru hotel, iar procentul de ocupare a terenului să fie foarte mic, de 10%, conform PUZ-ului consultat de Europa Liberă. Aveau toate avizele necesare de la Mediu, de la Parcul Natural Bucegi, de la primărie, spune primarul din Moroeni, Mihai Laurențiu Moraru (PSD), pentru Europa Liberă.

Chiar și așa, totuși un PUZ nu reprezintă ceea ce se va face cu siguranță, ci doar maximumul permis spre construire pe terenul respectiv, explică pentru Europa Liberă Iustin Petrescu, afaceristul în construcții și imobiliare care împreună cu asociații săi deține aproape 70 de hectare de teren în comuna Moroeni, printre care și cele 10 hectare în Parcul Natural Bucegi, și care sunt titularii PUZ-ului aprobat de primărie acum 7 ani. Ei au cumpărat pășunile din Bucegi în urmă cu aproape 15 ani, de la moștenitorii din zonă, cărora li se retrocedaseră. Apoi, până să lovească criza imobiliară, s-au gândit să nu stea cu terenul degeaba.

„Când faci un PUZ, nu te gândești că o să faci doar tu. Te asociezi, îl vinzi, poate face altcineva. Acum 10 ani, nu știam noi ce o să facem, dar criza ne-a adus cu picioarele pe pământ. Atunci aveam și un asociat care ar fi vrut să facem mai mult și a zis hai să prevedem tot în PUZ. Dacă nu faci, nu faci, dar dacă nu prevezi și vrei să faci e mai greu. Dacă vine un investitor care vrea să facă?”, explică Iustin Petrescu, care zice că el și firmele sale nu au puterea să dezvolte singure ce scrie în planul aprobat de primărie.

Arhitectul care le-a făcut PUZ-ul este Mircea Nițescu, prin firma sa Proiect Habitat din Pucioasa. Nițescu provine dintr-o familie de arhitecți bine împământenită în județul Dâmbovița, mai cu seamă că Dan Nițescu a fost timp de peste 20 de ani arhitectul șef al județului Dâmbovița. El a explicat pentru Europa Liberă că toate cerințele legale pentru obținerea PUZ-ului au fost respectate: „Este o zonă de dezvoltare durabilă, conform Planului de management al Parcului Natural Bucegi, pentru că nu se putea construi acolo în altă zonă. Este o zonă în care se pot dezvolta activități de tipul acesta turistic, dar nu poți construi ce vrei acolo. Beneficiarii au vrut să exploateze terenul pe care îl dețin acolo în zona de naștere a Văii Dorului și a celorlalte văi și să dezvolte niște pensiuni individuale, cu un nucleu central care viza partea de alimentație publică sau săli de conferință, ca un pavilion central, și un heliport”.

Acum, Iustin Petrescu spune că gândurile de investiție turistică în zonă, de acum 10 ani, i-au trecut, pentru că nu rentează. Când a izbucnit scandalul, se apucase deocamdată să facă un drum pe terenul său, din șoseaua Transbucegi (DJ 713), și să încerce să tragă curent: „Eu am vrut să pietruim un drum și să facem o casă de vacanță, din lemn, cu fundația de beton, 50 de metri amprenta la sol, cu panouri solare, ca să stăm și noi în perioada aceasta de vară. Să stăm doar noi, cu familia, pe cerdac. După aceea, a venit bomba, că nenorocitul detonează munții”.

Terenul de 10 hectare l-a parcelat în 17 loturi de 5.000 de metri. Din cele 10 hectare, aproape 8 hectare trebuie să fie spațiu verde, conform PUZ-ului consultat de Europa Liberă, construcțiile având voie să însumeze doar 6.500 de metri pătrați. „17 pensiuni mici, nu știu ce ar fi ieșit maximum din acest PUZ. Acolo, din octombrie nu mai poți să calci, zăpada are trei metri. E pârtie de schi. Acolo nu e o zonă să stai sau să ai hotel. E o zonă de vară, să vii să te plimbi”, e sceptic Petrescu acum că ar merita investiția acolo.

De la Dealul Verde din Ilfov, la pensiuni în Bucegi

Pe perioada crizei, noi aveam terenuri și nu știam ce să facem cu ele, la fel ca și aici la munte. Și am zis să facem case, era cea mai bună afacere, ca să vindem ceva, să nu rămânem blocați.
Iustin Petrescu, proprietar terenuri Platoul Bucegi


Iustin Petrescu are mai multe firme de construcții și imobiliare (Energ Util Construct, Rai-Intermed Construct, Zamolxis Construct) și se ocupă de fapt de achiziționarea de terenuri agricole la preț bun, pe care apoi construiește ceva. A făcut așa la Vidra, unde a dezvoltat cartierul rezidențial Dealul Verde, la vreo 10 kilometri de București, înspre Berceni, la fel a procedat în Năvodari, cu un bloc de apartamente. La Vidra, pe unele terenuri, a investit în panouri fotovoltaice, iar energia electrică solară produsă acolo o vinde în sistemul național de energie, prin firma Energutil. Pe platoul Bucegi, unde a obținut PUZ-ul alături de partenerii săi de afaceri Dănuț David și soția acestuia, Luiza Mihaela David, pentru firma pe care o deține, Advanced Green Land, nu a mai putut să facă la fel, date fiind condițiile de parc natural în Bucegi, dar și lipsa puterii financiare.

Noi nu suntem cunoscuți. Pe perioada crizei, noi aveam terenuri și nu știam ce să facem cu ele, la fel ca și aici la munte. Și am zis să facem case, era cea mai bună afacere, ca să vindem ceva, să nu rămânem blocați. Noi cu asta ne ocupam, cumpăram terenuri și dezvoltam ceva, dar nu aveam chiar așa putere. Am făcut case în Vidra, dar și acolo le-am făcut în vreo 10 ani, făceam două-trei case și așteptam să le vindem. În Năvodari, ne-am apucat mai mulți prieteni să facem un bloc în care fiecare să aibă două-trei apartamente. Pentru că am vrut să cumpărăm apartamente și erau extrem de scumpe, 1.500-1.600 de euro/mp. Și am zis, hai să ne apucăm noi. Cu casele acum nu mai e nicio afacere”, povestește pentru Europa Liberă Iustin Petrescu.

Proiectul grandios visat la Moroeni, în ciuda Văii Prahovei

Mircea Nițescu, arhitectul care a pus planul pe hârtie, pentru PUZ, spune că „trebuie dezvoltată și partea aceasta a județului Dâmbovița, că este mai văduvită, e ruda mai săracă a județului Prahova. În Prahova s-a cam atins maximul de potențial în domeniul acesta al schiului și al turismului de iarnă, Dâmbovița abia acum începe și are potențial mare”.

Într-adevăr, un complex turistic întins pe 10 hectare, pe platoul Bucegi, sună a ceva mare. „Domnul primar și cei din Sinaia au lăsat impresia că se face ceva grandios. Le-am și zis, dacă ați dat autorizație pentru un drum și o casă de vacanță – dacă se face și aia, că acolo totul costă foarte scump, de ce?”, spune Iustin Petrescu.

Tot Iustin Petrescu își dă răspunsul, când îl întrebi dacă nu cumva primarul și-ar dori să vină o investiție mare în comuna sa: „Da știu, așa este, dar el nu se referă la mine. La ce cifră de afaceri avem noi, de maxim 100.000 de euro pe an, să cumpărăm terenuri agricole, nu ne permitem să facem”.

Dacă se dezvoltă Valea Prahovei și Brașovul, Dâmbovița trebuie să stea cu capul aplecat și să primim turiști în a noastră mizerie.
Mihai Laurențiu Moraru, primar Moroeni


Primarul din Moroeni, Mihai Laurențiu Moraru, ar vrea să vadă Moroeniul la concurență cu stațiunile bogate de pe Valea Prahovei, de la poalele versantului opus al Bucegilor. Moroeni a fost declarată în 2018 stațiune turistică de interes național, însă până acum nu există investiții, iar cea de la care trage speranță pare că s-a speriat deja de scandal.

Voiam să dezvoltăm zona respectivă în privința turismului – pensiuni, hoteluri, pârtii și alte utilități. Văzând presiunea respectivă, dumnealui a zis că nu a întâlnit în țară ce a întâlnit în Dâmbovița. La noi se întâmplă specificul românesc. Dacă se dezvoltă Valea Prahovei și Brașovul, Dâmbovița trebuie să stea cu capul aplecat și să primim turiști în a noastră mizerie, cu corturile, doar să viziteze și să plece. Noi nu trebuie să ne dezvoltăm, eu asta înțeleg. Zona este foarte frumoasă, iar noi nu putem să facem nici măcar o pârtie de schi, într-o stațiune turistică declarată de Guvern. La noi totul este să nu se facă nimic”, spune primarul Moraru, pentru Europa Liberă.

Primarul Moraru vede o conspirație din partea colegilor săi de peste munte, din Valea Prahovei: „Eu consider că presiunea care este pe acest dezvoltator nu este din partea instituțiilor, este din partea Văii Prahovei, că nu trebuie să se dezvolte comuna Moroeni, o zonă lângă stațiunea turistică de interes național Peștera. Au crezut că turiștii nu mai merg pe Valea Prahovei și se opresc la Moroeni”.

Iustin Petrescu e de acord că primarul nu spune vorbele la năduf, ci susține că a fost contactat de hotelieri din Valea Prahovei care i-ar fi promis că vor face tot ce pot să îi pună bețe în roate, dacă se apucă să construiască: „Eu nu am întâlnit pe nimeni care să îmi zică acolo de ce construiești, de ce rupi muntele. Când mă uit pe internet, asta văd. Bine, eu știu că deranjează Prahova, știu, nu bănuiesc, pentru că am avut discuții cu cei din Sinaia, proprietari de hoteluri, care mi-au spus – nu o să construiești niciodată acolo că nu vă lăsăm. Le e frică să nu le ia din clienți, pentru că zona aceea cu Babele și Sfinxul este foarte frumoasă, iar în Valea Prahovei la ce vii? La schi. La un kilometru de terenul nostru este pârtie de schi care duce în Sinaia. Iar casele și hotelurile din Sinaia sunt la vreo 3-4 kilometri. Deci poate că ar veni lumea aici, nu la ei, probabil că așa își zic ei. Le-o fi frică să nu se apuce lumea de construit”.

Afaceristul susține însă că și dacă s-ar apuca niște investitori să construiască peste tot unde este permis în platoul Bucegi, „ar ieși vreo 20-30 de pensiuni mici, parter plus etaj. Că nu ai voie, este făcut în așa fel să nu se poată construi altceva”. Lucru care nu ar putea să submineze Valea Prahovei.

„Eu așa o să le spun cetățenilor, că avem o comună în care nu avem voie să ne dezvoltăm. Cu avizele în spate, noi nu putem să ne dezvoltăm”, este nervos primarul din Moroeni.

Grija pentru mediu, grija pentru om, frica de activiștii de mediu

Este acest proiect periculos pentru mediul natural din munții Bucegi, dacă Parcul Natural și-a dat avizele pentru construcțiile din PUZ, impunând reguli stricte?

„Ce risc?”, se întreabă primarul Moraru. „Ne ducem la 300 de metri, avem complexul sportiv Piatra Arsă. S-a extins, se modernizează. Se deschide domeniu schiabil într-o arie protejată, făcut în Prahova la limită cu Dâmbovița, nu a deranjat pe nimeni. Reabilitarea și modernizarea complexului sportiv Piatra Arsă, cu terenuri, cu construcții, nu deranjează pe nimeni. Avem Agenția Protecției Mediului din Prahova, care a construit o clădire P+3 într-un jnepeniș, arie protejată. Acolo nu o fi fost risc? Stau și mă întreb”, expune situația din teren primarul din Moroeni.

Noi avem autorizații, avem tot și suntem oaia neagră. Suntem nenorociții care dărâmăm munții și un kilometru mai încolo sunt 15 drumuri pietruite fără niciun aviz.
Iustin Petrescu, dezvoltator imobiliar


Iustin Petrescu își amintește că a primit avertismente de la bun început, că activiștii de mediu vor protesta dacă se apucă să construiască. „Ne-au zis, mai gândiți-vă, o să ne punem în cap toți ONG-iștii. Dar atunci ce să facem cu terenul? Are PUZ, are autorizații, de ce nu putem? Lumea vine cu cortul, parchează mașinile pe terenul nostru. Toți munții aceia sunt sfâșiați de tot felul de drumuri, făcute fără autorizație, nu există în plan, toate trec prin rododendroni. Noi avem autorizații, avem tot și suntem oaia neagră. Suntem nenorociții care dărâmăm munții și un kilometru mai încolo sunt 15 drumuri pietruite fără niciun aviz”.

Senatorul USR de Brașov Allen Coliban a explicat pentru Europa Liberă că mai mulți parlamentari din USR fac demersuri să afle situația juridică exactă a terenului și proiectului din platoul Bucegi, dar și că pe 28 septembrie vor participa la un protest pe munte, împotriva construcției, deși recunoaște că legea permite să se construiască în zona respectivă, cu anumite condiții impuse de Parcul Natural Bucegi.

„Intenția noastră este să contestăm întregul demers. Eu văd o problemă de principiu. Nu cred că trebuie să avem acolo mai multe construcții decât sunt deja, sigur că avem hotelul Piatra Arsă, de zeci de ani. Acolo, pe platou, este acest hotel și stadion, dar care sunt folosite într-un scop preponderent sportiv și de pregătire. Oricum, dacă a fost făcut în urmă cu zeci de ani acest rău, nu e musai să-l extindem, să afectăm toată zona. Acolo avem jnepeniș, e zonă de platou”, spune Coliban, pentru Europa Liberă.

Acum, după tot scandul creat, dezvoltatorul imobiliar Iustin Petrescu parcă nu ar vrea să se apuce să-și mai facă o casă de vacanță, sub amenințarea activiștilor de mediu. Primarul din Moroeni e nervos, că i s-a speriat investitorul: „Dezvoltatorul a zis, haideți, ne retragem cu totul, au plecat cu utilajele. Nu ne mai interesează nimic de comuna Moroeni”.

„Mulți mi-au zis, domne, dacă aveți toate actele în regulă, de ce vă opriți? Am zis că până la urmă contează și cetățenii, dacă deranjez așa mult, mă duc la Sinaia și stau acolo în aglomerație și mă bucur de România. Noi am pus oricum cruce banilor pe care i-am dat pe aceste terenuri, nu a fost o sumă enormă. La munte deja nu ne mai gândim ca la o investiție, de mult timp. Ciudat e că de când a apărut scandalul acesta, lumea vrea să cumpere teren acolo”, râde Iustin Petrescu.

Ciudat e că de când a apărut scandalul acesta, lumea vrea să cumpere teren acolo.
Iustin Petrescu, dezvoltator imobiliar


Dacă drumul către un complex turistic cu pensiuni pe platoul Bucegi începe cu o primă casă de vacanță sau a murit în fașă, după ce a durat 7 ani să existe un prim semn de viață pe acest teren, rămâne de văzut. Iustin Petrescu dă asigurări: „Nu va exista vreodată un complex acolo, nu știu de ce se sperie lumea așa. PUZ-ul trebuia făcut și nu puteai să spui că faci doar o casă. Atunci, la început, noi voiam să facem mai mult, să fie hoteluri. Dar nu ai voie. Acum, cei de la Parc au stat să măsoare drumul cu ruleta, să vadă să nu depășim”.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG