Linkuri accesibilitate

Cinism | De ce iartă justiția corupția din spitale. Judecător: „Mita a fost un accident”


Puține sunt cazurile de medici corupți care să fie condamnați la închisoare cu executare.

Pregătirea profesională în străinătate sau „accidentul” sunt câteva dintre motivele pentru care judecătorii din România au condamnat cu suspendare medici acuzați de corupție. Indiferent de gravitatea faptei, doctorii rămân în libertate și, uneori, și în funcție.

Corupția de mici și mari dimensiuni din sistemul sanitar e una dintre „infecțiile intraspitalicești" care a produs printre cele mai multe victime în România ultimilor 30 de ani.

De la „atenția” infimă acordată brancardierului sau infirmierei, până la salariul pe o lună dat medicului, șpaga la spital a intrat adânc în conștiința pacientului român. „Cui trebuie să dai”, „cine ia” și „cât” sunt întrebări la care, uneori, răspund colegii de salon sau infirmierii prin diverse insinuări.

Justiția din România a tratat în ultimul deceniu sute de cazuri de corupție medicală. Cele mai răsunătoare au fost cele instrumentate de Direcția Națională Anticorupție (DNA), care a descoperit ilegalități de milioane de euro în instituții precum Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

În țară, procesele predominante au fost cele ale unor medici acuzați că au primit mită de la pacienți. Unii câteva sute de lei, alții câteva mii de euro.

Nume mari așezate pe piedestalul sistemului sanitar românesc au picat în acest demers timid al justiției de a scoate „plicul” din halatele medicilor români.

Cel mai recent exemplu este cel al profesorului Gheorghe Burnei care, miercuri, a fost condamnat definitiv la 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare pentru luare de mită. Burnei, care mai este cercetat și pentru vătămarea unor pacienți, ar fi primit bani sub forma unor donații de la părinții copiilor pe care îi opera. El nu mai are voie să profeseze în sistemul public timp de cinci ani.

Condamnarea lui Burnei a venit în aceeași zi în care un alt medic celebru din România, chirurgul Irinel Popescu, a fost trimis în judecată de DNA într-un dosar cu prejudiciu de 8 milioane de euro, comis în dauna CNAS.

Justiția vs corupția din sănătate

La baza piramidei, cele mai multe cazuri de corupție medicală au fost cele ale unor cadre medicale care au pretins bani de la pacienți pentru a-i opera sau trata.

Activitatea infracțională a unora dintre ei s-a întins pe mai mulți ani, reiese din anchetele instrumentate de Parchete. Alții au dat dovadă de cinism informând rudele că, în cazul decesului pacientului, șpaga nu se restituie.

Chiar și așa, laitmotivul condamnărilor medicilor acuzați de corupție a fost suspendarea pedepsei.

„Justiția nu a făcut nimic în ceea ce privește prevenția. Pentru că justiția are și caracter preventiv. O sentință este și educativă, nu doar să îl pedepsească pe om, ci să și prevină; ca ori el, ori altul să nu mai facă. Pornind de la această idee, tocmai asta nu a făcut”, spune pentru Europa Liberă Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.

Barbu e de părere că mai degrabă presa, și nu justiția, a făcut ca nivelul corupției din sistemul sanitar să scadă. „95% e meritul presei, 5% al justiției.Chiar și așa, încă 'se mai cere' în spitale, cele mai afectate fiind secțiile de obstetrică-ginecologie, acolo corupția e încă foarte ridicată”.

De ce cu suspendare? Motive invocate de judecători

  • Lipsa de recidivă;
  • Pregătirea profesională;
  • Recunoașterea faptelor;
  • Mita descrisă ca un „accident”;
  • Faptul că medicul acuzat e cunoscut „în România și în străinătate”;
  • Vârsta condamnatului;
  • Faptul că pedeapsa în sine este „un avertisment suficient”;
  • Comportamentul corespunzător în timpul urmăririi penale;
  • Faptul că acuzatul are cursuri de perfecționare efectuate în străinătate;
  • Faptul că doctorul a avut un bun comportament în societate;
  • Faptul că acuzații sunt mai „receptivi la represiunea penală”, decât alte persoane;

Zece medici condamnați cu suspendare

I. Mita, descrisă drept un „accident”

Taniure Deniz Dumitrache (51 de ani) era la momentul comiterii faptelor medic ginecolog și director medical la Spitalul Județean din Tulcea. Potrivit unor declarații atașate la dosarul, aceasta era cunoscută de paciente că ar cere bani pentru consultații medicale, dar și pentru intervenții chirurgicale.

O gravidă a povestit procurorilor că, înainte de naștere, a fost „informată” de o moașă din spital că trebuie să îi dea bani „cât mai discret” doctoriței. Aceeași gravidă a spus că a aflat de la colegele de salon că, în caz contrar, ar putea fi „tratată cu indiferență”, iar operația s-ar putea să nu decurgă bine. 600 de lei i-a dat gravida, prin intermediul partenerului ei.

Acuzația a fost confirmată de un alt martor, dar și de doi investigatori sub acoperire care au pretins că sunt pacienți și i-au dat mită medicului ginecolog. „Recunosc comiterea faptelor”, a declarat în scris medicul, care a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pe 14 ianuarie 2020. Tot atunci, a primit interdicția de a mai fi director medical la Spitalul din Tulcea și medic timp de doi ani.

Aceste circumstanțe sunt de natură să convingă că săvârșirea de către inculpată a infracțiunii care face obiectul prezentei cauze a fost un accident,

Judecătorul de la Tribunalul Tulcea care a pronunțat sentința, în fapt o confirmare a unui acord de recunoaștere a vinovăției, a arătat că doctorița nu are antecedente penale, a recunoscut fapta și a „înțeles semnificația acesteia”. „Aceste circumstanțe sunt de natură să convingă că săvârșirea de către inculpată a infracțiunii care face obiectul prezentei cauze a fost un accident, iar riscul repetării comportamentului infracțional este foarte scăzut”, a explicat judecătorul de caz.

II. Mită de 185 de ori

Medic în cadrul Casei de Pensii Prahova, Lucian Jianu (56 de ani) a fost condamnat în octombrie 2020 pentru 185 de fapte de luare de mită. Medicul ar fi comis faptele pe o perioadă lungă de timp, între 2007 și 2017. El ar fi pretins bani de la bolnavii care aveau nevoie de scrisori medicale pentru a obține pensii de invaliditate. Sumele variau între 100 și 800 de lei și erau plătite în fiecare an, de câte ori se reînnoia dosarul pacientului.

Potrivit actelor din dosar, Jianu ar fi pretins 70% din cuantumul pensiei lunare a unui pacient. A fost prins în flagrant cu banii pe care se presupune că i-ar fi primit într-o singură zi: 4.500 de lei.

Instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar si fără executarea pedepsei în regim privativ de libertate

Sentința dată în cazul medicului nu e definitivă. Judecătorii primei instanțe au calculat cuantumul mitei primite de Jianu la peste 70.000 de lei și au motivat pedeapsa cu suspendare în felul următor: „Instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar si fără executarea pedepsei în regim privativ de libertate, având în vedere lipsa antecedentelor penale și nivelul ridicat de educație al inculpatului, acest din urmă aspect presupunând că este mai receptiv la represiunea penală și la executarea unei pedepse într-un cuantum mai mic și chiar fără executarea în regim privativ de libertate.”

III. Averea găsită de procurori în biroul unui medic

Paul Botez era la momentul în care a fost ridicat de polițiști șef de secție la Spitalul de Recuperare din Iași și unul dintre cei mai căutați ortopezi din regiunea Moldovei.

Botez a fost ridicat de procurorii din Iași pe 10 iulie 2013, după ce a fost prins în flagrant având asupra sa un plic cu bani primiți de la un pacient. În biroul medicului, anchetatorii au mai descoperit 65.000 de lei, 44.865 de euro, 2.500 de dolari şi 80 de ruble ruseşti. Cu o zi înainte de flagrant, spun anchetatorii, doctorul i-ar fi spus pacientului, referitor la operaţie, că „îl costă 5.000 de lei“.

Inculpatul este un reputat specialist, cunoscut în România şi străinătate

Paul Botez nu a recunoscut fapta și a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Iași la 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare. „Inculpatul Botez Paul a declarat că este victima unei provocări poliţieneşti“, se arată în motivarea sentinței.

După condamnarea definitivă, Botez a fost lăsat să profeseze după ce judecătorii au motivat că „inculpatul este un reputat specialist, cunoscut în România şi străinătate” și că avea deja sute de programări la intervenții chirurgicale.

IV. Dacă moare pacientul, mita nu se restituie

Tot din Iași este și chirurgul cardiolog Eugen Valentin Bitere. Acesta a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare după ce ar fi primit mită de la 11 pacienți care aveau nevoie de operații pe inimă sau de la rude ale acestora. În dosar au fost puși sub acuzare și mai mulți pacienți care au recunoscut că i-au oferit mită medicului. Medicul, în schimb, nu a admis acuzațiile.

Acesta obişnuia să pretindă suma de 1.500 de euro pentru efectuarea unei intervenţii chirurgicale

Despre modul de acțiune a lui Bitere, Tribunalul Iași notează: „Acesta obişnuia să pretindă suma de 1.500 de euro pentru efectuarea unei intervenţii chirurgicale, din cercetări rezultând că această sumă era pretinsă anterior îndeplinirii actului medical, dar primită după efectuarea lui”.

Dovadă de cinism: „Cercetările ulterioare au arătat că, în alte ocazii când a avut de efectuat o intervenţie dificilă, inculpatul i-a avertizat pe aparţinători asupra riscurilor intervenţiei ce urma să o facă şi asupra faptului că dacă va interveni decesul pacientului, să nu vină să îi ceară banii, deoarece el trebuie să dea bani şi colegilor săi şi nu poate să meargă la fiecare în parte şi să le ceară să restituie banii“.

V. Mită de la părinți, pentru operația copilului

Ioan Dobrescu, medic la Spitalul de Copii din Cluj-Napoca, a fost condamnat în 2016 de Tribunalul Cluj la trei ani de închisoare cu suspendare fiind găsit vinovat de luare de mită. Medicul ar fi primit 800 de lei de la rudele unui copil pe care l-a operat, fiind prins în flagrant de Poliție.

Se întâmpla în 2012, însă procesul a durat atât de mult deoarece, la un moment dat, judecătorii au dispus rejudecarea. Cu privire la modul de executare a pedepsei, Tribunalul Cluj a considerat că pedeapsa „constituie un avertisment suficient pentru acesta care, chiar fără executarea pedepsei, nu va mai comite infracțiuni”.

VI. Și concediul medical se „dă” cu mită

Cristina Mischie este fosta șefă a secției de Psihiatrie de la Spitalul Județean de Urgență Slatina și, alături de alte persoane, este judecată într-un dosar de corupție. Mischie a fost condamnată cu suspendare în primă instanță la trei ani de închisoare cu suspendare fiind acuzată că a primit 300 de lei, repectiv 100 de lei de la doi pacienți pentru a le prelungi concediile medicale.

Inculpata se poate corecta fără detenție, văzând și vârsta și studiile universitare ale acesteia, respectiv va înțelege clemența statului din modalitatea de executare a pedepsei

Tribunalul Olt arată în sentință că „într-o societate în care corupția apare ca fiind aproape endemică, reacția statului trebuie să fie pe măsură, cetățeanul având dreptul la servicii medicale, fiind absolut intolerabil ca un medic să condiționeze buna exercitare a actului medical, pentru care a fost școlarizat și este plătit de Statul Român”.

Cu toate acestea, judecătorul consideră că „inculpata se poate corecta fără detenție, văzând și vârsta și studiile universitare ale acesteia, respectiv va înțelege clemența statului din modalitatea de executare a pedepsei”. Procesul în care medicul e inculpat se află acum la Curtea de Apel Craiova.

VII. Iertat pentru că s-a perfecționat în străinătate

Suma care se obișnuiește să se plătească medicului Matei ar fi între 1.000-1.500 euro

Medicul chirurg Liviu Marius Matei a fost condamnat pe 4 martie 2019 la 2 ani de închisoare cu suspendare după ce a recunoscut că a primit mită 4.000 de lei de la părinții unei copile pe care a operat-o.

În acordul de recunoaștere a vinovăției, obținut de Europa Liberă, se menționează că părinții au aflat din salon, de la alți pacienți, că „suma care se obișnuiește să se plătească medicului Matei ar fi între 1.000-1.500 euro.

Doctorul a primit interdicția de a profesa în sistemul public de stat timp de un an. Referitor la pedeapsa cu suspendare, procurorii au arătat că medicul, care profesa la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu-Mureş, nu este recidivist, „a avut un comportament corespunzător în cursul urmăririi penale” și a urmat cursuri de cursuri de specializare, fiind exemplificat unul de la Amsterdam/Olanda.

VIII. Educație pentru viitorii medici: 100 de euro de examen

Carmen Dorobăț a fost manager al Spitalul de Boli Infecțioase din Iași și una dintre cele mai mediatizate figuri medicale din timpul pandemiei. Ea a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare după ce judecătorii de la Iași au ajuns la concluzia că, alături de soțul ei, ar fi pretins și primit mită de la studenți de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași pentru a-i promova la examene.

Nu au antecedente penale, sunt cunoscuți cu un bun comportament în societate, fiind doctori în medicină, cu rezultate profesionale medicale deosebite

Peste 100 de studenți ar fi oferit mită câte 100 de euro soților Dorobăț, care nu au recunoscut faptele în timpul procesului. Suspendarea pedepsei, chiar și în lipsa recunoașterii faptei, a venit după ce judecătorii au luat în calcul că medicii „nu au antecedente penale, sunt cunoscuți cu un bun comportament în societate, fiind doctori în medicină, cu rezultate profesionale medicale deosebite”.

IX. Se acceptă și euro

Nicolae Balaci Duma este un alt medic din România găsit vinovat de justiție pentru luare de mită care a fost condamnat cu suspendare. Acesta și-a aflat sentința – care nu e definitivă – pe 9 februarie 2021.

În calitate de medic la Spitalul Orășenesc Făget, el este acuzat că, în data de 13.05.2019, a primit de la o pacientă, în incinta salonului unde se afla internată aceasta, suma de 100 euro pentru a o opera de varice.

X. Abonament la mită: 10.000 lei/lună

Și în ceea ce privește corupția comisă la nivelul administrativ al spitalelor justiția a fost blândă. Alexandru Ciocâlteu, fostul manager al Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Ioan” din Capitală, a primit patru ani de închisoare cu suspendare în 2017 după ce, timp de patru ani, între 2009 și 2013, a primit lunar câte 10.000 de lei de la o firmă care derula un contract cu spitalul.

Suspendarea sub supraveghere a pedepsei oferă, din punct de vedere juridic, social și moral un sistem de garanții eficiente și poartă în sine o severitate accentuată astfel că este pe deplin aptă

În același dosar a fost condamnată și Petruța Lazăr, fost director economic al aceluiași spital. 500.000 de lei de fiecare au primit cei doi, a concluzionat Curtea de Apel București, care a motivat sentința cu suspendare:

În opinia Curții suspendarea sub supraveghere a pedepsei oferă, din punct de vedere juridic, social și moral un sistem de garanții eficiente și poartă în sine o severitate accentuată astfel că este pe deplin aptă, raportat la persoana inculpaților care au un grad înalt de educație și integrare profesională și familială și prin urmare sunt mai receptivi la represiunea penală, să asigure exigențele prevenției speciale și generale, în același timp”.

  • 16x9 Image

    Ionuț Benea

    A intrat în presă dintr-un pariu și a rămas aici din convingere. A debutat în jurnalism în 2008 și a trecut prin redacții locale sau naționale importante, precum Ziarul de Iași sau Adevărul. A fost implicat în mai multe proiecte editoriale independente coordonate de Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent. S-a alăturat Europei Libere din 2021, mai întâi ca senior editor, după care, din iulie 2021, ca redactor-șef.

XS
SM
MD
LG