Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis miercuri că miliardarii ruși Mikhail Fridman și Pyotr Aven nu ar trebui să fie incluși pe o lista de sancțiuni a UE între februarie 2022 și martie 2023. Cei doi rămân însă sub alte sancțiuni ale blocului comunitar.
Cei doi magnați, care au fondat Alfa Bank a Rusiei, au fost trecuți pe lista de sancțiuni a blocului european pentru că sunt apropiați de președintele Vladimir Putin și pentru finanțarea agresiunii în curs a Kremlinului împotriva Ucrainei.
CJUE a spus că niciunul dintre motivele invocate de Consiliul European pentru includerea celor doi pe listă nu a fost „suficient fundamentată”.
Curtea de Justiție arată în motivare că, deși motivele invocate de Consiliu pot fi de natură să stabilească un grad de proximitate între Petr Aven și Mihail Fridman și Vladimir Putin sau anturajul acestuia, acestea nu demonstrează că magnații au susținut acțiuni sau politici care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.
Cu toate acestea, deocamdată, Petr Aven și Mikhail Fridman rămân pe lista celor sancționați de UE, asta în condițiile în care blocul european susține că lista de sancțiuni a fost reînnoită în martie 2023, din nou în septembrie 2023 și din nou în martie 2024.
Ca să iasă definitiv de pe lista sancțiunilor, cei doi magnați vor trebui să conteste noile decizii ale Bruxellesului. În același timp, UE trebuie să dovedească că noua listă pe care apar cei doi magnați ruși nu este doar o simplă reînnoire a listei, ci o listă complet nouă.
Cel mai probabil scenariu acum este ca Aven și Fridmansă fie eliminați de pe listă atunci când aceasta va fi reînnoită, în septembrie 2024, cu excepția cazului în care UE găsește brusc noi dovezi convingătoare pentru a-i menține pe listă.
După ce Uniunea Europeană a adoptat mai multe rânduri de sancțiuni împotriva magnaților ruși care aveau proprietăți și conturi în băncile din Occident, aceștia au început să conteste măsurile la Curtea de Justiție a Uniunii Europene din Luxemburg.
Ar fi vorba de peste 130 de contestații, potrivit informațiilor Europa Liberă. Unele voci europene au spus că președintele rus Vladimir Putin le-ar fi cerut să conteste toate sancțiunile, ca să „epuizeze” instituțiile UE.
În 2022, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a înregistrat cel puțin 18 dosare legate de contestațiile oligarhilor și ale membrilor de familie.
Anul acesta în februarie, Uniunea Europeană a adoptat al 13-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, adăugând aproximativ 200 de nume noi pe lista persoanelor și entităților sancționate. În urma sancțiunilor, persoanele fizice nu pot călători în UE, iar activele lor nu pot fi folosite.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
