Ei cer majorarea salariului de bază și recalcularea sporului de condiții vătămătoare și spun că legea salarizării este „unitară” doar pe hârtie, pentru că diferențele salariale comparativ cu ale altor angajați din aceeași categorie ocupațională sunt foarte mari, de ordinul a câteva mii de lei.
Miza protestului este sensibilizarea autorităților, pentru ca oamenii să nu mai plece din cauza salariilor foarte mici, mai mici decât oriunde în administrația publică centrală, spune Germina Nagâț, membră a Colegiului CNSAS.
„Miza este oprirea oamenilor să plece din CNSAS. Noi sperăm să atragem atenția asupra salarizării din CNSAS, care este o problemă veche, nerezolvată de ani de zile, cu toate progresele salariale pe care alte categorii de funcționari publici din administrația centrală le-au făcut, începând cu 2017, cu așa-zisa lege a salarizării unitare. E atât de „unitară” că sunt diferențe de câteva mii de lei între încadrări similare în instituții de stat, care, teoretic, ar trebui să fie pe același palier de încadrare cu CNSAS”, a declarat Germina Nagâț într-un interviu acordat pentru Europa Liberă.
În ultima perioadă au plecat foarte mulți oameni, dintre cei cu experiență și vechime, „veteranii” de la Juridic, Arhivă, Comunicare - direcții „foarte sensibile, unde fiecare om lipsă se simte imediat”, spune ea.
Dacă Direcția Juridică are 5 juriști pledanți și pierde unul, efectul este unul dramatic pentru funcționarea instituției. Tot așa cum plecarea a doi oameni din cei 22 de la depozitul din Popești-Leordeni este de natură să pună în pericol însăși funcționarea instituției. Iar plecările nu se opresc aici pentru că autoritățile nu dau niciun semn că ar fi impacientate de funcționarea singurei instituții de profil din România.
Anul viitor, când vor avea loc patru rânduri de alegeri - locale, generale, europarlamentare și prezidențiale - CNSAS va avea de făcut foarte multe verificări impuse prin legea proprie, dar și prin alte legi: de restituire de drepturi, de beneficii materiale sau de compensări ale unor abuzuri care au fost făcute în timpul regimului comunist. „Sunt mii de cereri care vor trebui soluționate cu aceiași oameni sau mai puțini.”
Cel mai bine plătit consilier superior primește la CNSAS 5.200 de lei. Din acest motiv, spune Germina Nagâț, „pleacă unde vede cu ochii la prima ofertă. Și pleacă în sistemul de stat, nu la privat. Au plecat în instituții publice unde au 2.000 - 3.000 de lei mai mult”, constată Nagâț.
CNSAS are pe rol 300 de procese și doar șase consilieri pledanți. „Ei bine, gândiți-vă că la o asemenea încărcătură de muncă și cu o plată mai mică cu 2.000 - 3.000 de lei, oricât ai fi de entuziast și de idealist, îți cauți în altă parte.”
În ciuda modificărilor făcute la Legea salarizării, pe secțiuni din lege, „CNSAS a fost sărit de fiecare dată, cu toate că s-au făcut demersuri. Au fost și sindicatele și Colegiul (conducerea CNSAS) cu memorii, cu exemple de calcul, cu comparații, nu a contat. Mi se pare o atitudine răuvoitoare față de această instituție”, conchide Nagâț.
CNSAS are în prezent 220 de angajați, cu tot cu membrii Colegiului și cu cabinetele demnitarilor. În prezent, 170-180 de oameni duc povarea întregii instituții a cărei misiune este dezvăluirea abuzurilor din comunism și deconspirarea instrumentelor sale de opresiune.
Aceiași oameni trebuie să gestioneze arhiva din trei hale, aflate în Popești-Leordeni, unde lucrează doar 22 de oameni și de unde au plecat deja doi, adică 10% din personal. Lor li se va adăuga în curând a patra hală după ce instituția a preluat masiv anul trecut alte câteva zeci de mii de dosare.
„Trebuie să gestionăm accesul la propriul dosar, să gestionăm aceste procese, verificările de interes public și fel de fel de îndatoriri, unele trecute în legea noastră de funcționare, unele trecute în alte legi și care trebuie să cadă pe mai puțini umeri în fiecare lună. Anul acesta am pierdut oameni din fiecare departament important vital – arhivele, comunicare și juridicul”, arată Nagâț.
Numai pentru legea reparațiilor oferite pentru cei deportați de regimul comunist s-au primit 17.000 de cereri într-un an și jumătate. „Pe cine interesează că n-ai cu cine să le procesezi? Cum explici unui sas deportat sau urmaș de-al său care este astăzi în Germania că n-ai oameni și că el pierde sute de euro pe lună de la statul german”, se întreabă retoric cercetătoarea CNSAS.
Anul trecut nu s-a înscris niciun candidat la posturile scoase la concurs de CNSAS.