Coaliția a votat marți, în Comisia Juridică a Camerei Deputaților, scoaterea infracțiunilor de corupție și a celor asimilate corupției din înregistrările făcute de Serviciul Român de Informații pe mandat de siguranță națională. Implicit, coaliția susține astfel că infracțiunile de corupție nu constituie caz de siguranță națională.
UPDATE Comisia Juridică a Camerei Deputaților a renunțat, în cele din urmă, la amendamentele care ar fi scos de pe lista infracțiunilor pentru care serviciile secrete pot realiza interceptări pe cele de corupție.
______________________________________________________
PSD-PNL-UDMR a votat marți un amendament la Codul de procedură penală prin care înregistrările să nu mai poată fi folosite ca mijloc de probă în cazurile de corupţie şi pentru infracțiunile asimilate corupţiei.
„Practic, PSD, PNL şi UDMR dau liber la corupţie în întreg aparatul administrativ”, a declarat deputatul USR Silviu Dehelean, citat de News.ro.
Astfel, coaliția a eliminat corupția din lista infracțiunilor pentru serviciile de informații pot face interceptări pe mandat de siguranță națională, așa cum prevedea amendamentul la articolul 139 din Codul de procedură penală trimis de Ministerul Justiției.
În proiectul de modificare a Legii penale, ministrul Cătălin Predoiu a propus ca înregistrările făcute de serviciile de informații să poată fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal, inclusiv în cazul infracțiunilor de corupție.
Numai că deputații coaliției PSD - PNL - UDMR au eliminat, în lipsa ministrului la lucrări, faptele de corupție din textul ministerului.
USR a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională pentru cele două proiecte de lege prin care coaliția „mutilează Codurile penale mai rău decât au făcut-o Dragnea și Iordache” și a cerut reprezentantului MJ la lucrările comisiei să transmită oficial dacă ministerul își mai menține amendamentul în forma înaintată Parlamentului.
Vot cu dedicație
Deputatul USR Victor Ilie a amintit în plenul Comisiei că regulamentul Camerei prevede că orice deputat este obligat să facă cunoscut dacă are un interes personal care i-ar putea influența acțiunile publice.
„Avem informaţii că soţul unui membru din biroul acestei comisii are un dosar de evaziune fiscală şi grup criminal infracţional, cu termen în 3 iunie, anul acesta, la Tribunalul Bucureşti”, a spus reprezentantul USR, precizând că acest lucru ar trebui adus la cunoştinţa cetăţenilor, chiar dacă s-a votat acest amendament, potrivit News.ro.
Ulterior, Ilie a revenit și a spus la cine se referă.
„Deputata PSD Laura Vicol (președintele Comisiei Juridice - n.r.) tocmai a votat o modificare care îl favorizează direct pe soţul ei în procesul în care este trimis în judecată pentru evaziune fiscală şi grup infracţional organizat”.
„Modificarea votată de PSD este exact ca dedicaţia pentru Dragnea din OUG 13/2017, doar că pentru o infracţiune mai gravă şi un prejudiciu mult mai mare. USR avertizează că gravitatea este cu mult peste pragul pentru abuzul în serviciu. Amendamente depuse cu minute înainte de şedinţă, fără să fie comunicate către ceilalţi membri ai comisiei, au fost votate la limită de PSD şi o parte din PNL. Procesul lui Vladimir Ciorbă cu termen în 3 iunie 2023”, a precizat deputatul USR.
Numele Laurei Vicol Ciorbă, șefă a Comisiei juridice din Camera Deputaților, apare în rechizitoriul în care au fost trimiși în judecată mai mulți interlopi, în frunte cu Marian Bejan și Robert Badea, polițistul care proteja „gruparea Bodyguarzilor”.
În aprilie 2020, pe când era avocată, Laura Vicol a fost audiată ca martor după ce a fost interceptată de DIICOT în timp ce vorbea cu Bejan, individ acuzat de proxenetism, șantaj, tentativă de omor și spălare de bani.
Din discuții reiese că cei doi se cunosc, în condițiile în care Vicol era avocata unuia dintre rivalii lui Bejan.
În decembrie 2020, Vicol era aleasă deputat PSD iar apoi a fost susținută și votată la șefia Comisiei Juridice din Camera Deputaților, comisie care avizează și trimite la vot în Parlament toate legile sau ordonanțele care au legătură cu sistemul judiciar.
„DNA se transformă într-un ambalaj lipsit de conținut”
Copreședintele REPER, Dragoș Pîslaru, a reacționat și a spus că, prin amendamentul votat, coaliția transformă DNA, „într-un ambalaj golit de conținut”.
Pîslaru a spus că partidul său le va cere liderilor coaliției, Marcel Ciolacu (PSD) și Nicolae Ciucă (PNL) „să își asume oficial acest amendament și să respingă categoric în Plenul Camerei Deputaților această nouă manevră împotriva cinstei și corectitudinii.”
„Mai e doar un pas până când vom intra oficial în era Dragnea”, a conchis el.
Interceptările în cazuri de corupție, un cartof fierbinte
În 2005, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a decis integrarea problemei corupției în strategia de securitate națională, ca factor de risc şi obiectiv de securitate.
În 2020, CSAT a scos aproape complet infracțiunea de corupție din strategia de securitate națională, remarca G4Media, iar serviciile secrete au fost scoase din lupta anticorupție.
La capitolul „Direcții de acțiune și principalele modalități pentru asigurarea securității naționale a României” din Strategia propusă de președintele Iohannis, corupția lipsește complet, arată sursa citată.
În precedenta Strategie de apărare adoptată în 2015, „identificarea şi semnalarea actelor de corupţie” era o misiune trasată direct serviciilor secrete în subcapitolul „Dimensiunea de informaţii, contrainformaţii şi de securitate”.
La modificarea Codului de procedură penală, în ianuarie curent, Guvernul a reintrodus posibilitatea ca înregistrările făcute de SRI pe mandate de securitate națională să poată fi folosite ca probe în procesele penale, inclusiv cele de corupție.
Guvernul a propus ca supravegherea tehnică să fie dispusă nu doar în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale, ci şi în cele de „trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, falsificarea de instrumente de plată electronică, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, în cazul infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică ori în cazul unor alte infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 7 ani sau mai mare.” (articolul 139 alineatul 2 din CPP).
În februarie 2020, Curtea Constituțională a decis eliminarea completă din dosarele în curs de judecată a interceptărilor făcute cu tehnică SRI în baza unui mandat de siguranță națională emis de Curtea Supremă, care nu mai putea fi folosit în dosarele de crimă, viol, mită, trafic de influență. Excepția de neconstituționalitate fusese ridicată de fostul președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea (PSD).
