Liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților din Camera Deputaților (GPMN) au ajuns la un consens după șase luni de discuții și o ședință de trei ore care a avut loc miercuri la Palatul Victoria.
Liderii coaliției au decis:
- creșterea salariului minim la 4.325 de lei începând cu 1 iulie 2026,
- reducerea cu 10% a nivelului subvențiilor încasate de partidele politice,
- reducerea cu 10% a sumei forfetare încasate de senatori și deputați,
- reducerea la 0,5% a impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu 1 ianuarie 2026 și eliminarea acestuia din 2027,
- reducerea cu 10% a cheltuielilor la nivelul administrației centrale fără a afecta nivelul salariilor de bază.
Pentru administrația locală a fost menținută decizia anterioară a coaliției, urmând ca Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) să definitiveze actul normativ pentru angajarea răspunderii Guvernului.
Reducerea impozitului pe cifra de afaceri a fost o cerință a investitorilor străini, care s-au plâns că introducerea sa le-a afectat investițiile și încrederea în economia românească.
Chiar premierul Ilie Bolojan a fost cel care a declarat luna trecută că toți marii investitori români şi străini cu care a discutat au reclamat că impozitul pe cifra de afaceri inhibă investiţiile și a promis că cel târziu până la sfârșitul anului va lua o decizie în acest sens.
„Pentru România este important, pe de o parte, să atragă în continuare investiţii străine directe în România, să le menţină pe cele pe care le avem astăzi, să ne susţinem antreprenorii români şi să creăm condiţii, în general, pentru ca toţi cei care sunt în România sau doresc să investească în România să poată să se dezvolte, să-şi atingă planurile de afaceri şi România să rămână o ţară pe agenda lor de investiţii”, a spus Bolojan într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria luna trecută după ce mai mulți investitori au amenințat că-și vor reloca afacerile în alte țări.
Măsurile de stimulare a economiei vor fi detaliate înainte de adoptarea bugetului pentru 2026 urmând să fie incluse în proiecția bugetară de anul viitor, a anunțat miercuri coaliția.
Majorarea salariului minim și reducerea cheltuielilor din administrație au fost motiv de ședințe tensionate în coaliție și de amenințări din partea social-democraților că se vor retrage de la guvernare.
După alegerile locale din 2024, PSD a obţinut 34,74% dintre mandatele de primari, adică 1.677, urmat de PNL, care a obţinut 29.07%, adică 1.132 primari. PSD deține supremația și la mandatele de preşedinte de Consiliu Judeţean: 24 din cele 41 de mandate de la nivelul întregii țări, urmat de PNL la mare distanță, cu doar 11 mandate.
Anunțul deciziei de miercuri a coaliției a fost făcut pe rând de social-democrați, apoi de purtătoarea de cuvânt a guvernului, iar apoi de liberali și de USR, semn al consensului intern asupra deciziilor luate și al respectării unei ierarhii date de rezultatele în alegerile generale.
În urmă cu două zile, coaliția a intrat în impas după ce senatorii social-democrați au votat alături de opoziție la moțiunea simplă împotriva ministrului USR Diana Buzoianu, membru în cabinetul din care și PSD face parte și căreia social-democrații i-au cerut demisia. Moțiunea inițiată de AUR o acuza pe Diana Buzoianu pentru modul defectuos în care a fost gestionată criza apei din Prahova, provocată de golirea barajului Paltinu.
Comportamentul social-democraților din Senat reprezintă o încălcare a acordului politic al coaliției, semnat în vara acestui an, care prevede că „niciun parlamentar, membru al partidelor şi formațiunilor politice care fac parte din Coaliție nu va semna, nu va susține și nu va vota o moțiune simplă îndreptată împotriva vreunui membru al Guvernului sau o moţiune de cenzură împotriva Guvernului”.
Miercuri, premierul Ilie Bolojan a spus, într-un interviu acordat DigiFM că, pentru ca actuala guvernare să funcționeze, relațiile dintre partidele coaliției trebuie să fie reașezate.
„În condițiile în care nu se resetează relațiile în coaliție, lucrurile nu se vor termina bine. E doar o problemă de timp până conflictele vor escalada și lucrurile se vor termina prost”, a spus Bolojan.
Ilie Bolojan a precizat însă că problemele provin mai degrabă pe filieră politică, nu din interiorul Guvernului.
„În mod de cert, în activitatea executivului, lucrurile merg mult mai bine (decât în Coaliție - n.red). Pentru că sunt discuții de tip tehnic. Sunt discuții în care sunt niște evidențe care nu pot fi contestate”, a spus premierul.
„Perturbațiile în general vin din afara guvernului. Vin din zona politică, vin din zona de percepții, vin din ceea ce se întâmplă în spațiu public”, a spus Bolojan.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
