Încheierea unui acord de colaborare în coaliție după scandalul declanșat de demiterea ministrului Vlad Voiculescu nu a liniștit apele în teritoriu. Deși de la centru se dau asigurări că totul merge bine, la Iași, la sectorul 1 al Capitalei și la Primăria Generală București conflictele se țin lanț între PNL și USR PLUS.
UPDATE Bugetul Primăriei Capitalei, propus de primarul general Nicușor Dan, nu a fost adoptat miercuri de Consiliul General, consilierii USR-PLUS nu au votat pentru. Consilierii USR-PLUS au motivat că nu votează deoarece veniturile sunt nerealiste și umflate, iar Nicușor Dan nu a făcut nicio reformă în administrație sau spitale.
Cele mai mare conflict este la Iași, unde mai vechile rivalități politice dintre actualul primar liberal, fost PSD, Mihai Chirica și Cossete Chichirău (USR PLUS) s-au soldat cu blocarea bugetului local, amenințări cu ruperea relațiilor și grevă japoneză. Situația este cu atât mai tensionată cu cât primarul Chirica, potrivit informațiilor Europei Libere, este inculpat într-un dosar deschis de DIICOT referitor la un bloc construit ilegal în Copou pe un teren concesionat de primărie.
Bugetul local nu a putut fi votat din cauză că USR PLUS, care ceruse reducerea cheltuielilor de personal cu 15 milioane de lei, dar a fost refuzat de PNL, s-a abținut de la vot, iar consilierii PSD au ieșit din sală. Doar cu voturile PNL și PMP bugetul nu a trecut.
După inculparea primarului, Cossete Chichirău a reiterat cererea ca acesta să demisioneze din funcție, iar PNL să-i retragă sprijinul politic.
„Solicit PNL o decizie politică urgentă care să includă retragerea sprijinului politic pentru dl Chirica, demiterea dlui Harabagiu din funcția de city manager și mandatarea unor consilieri locali PNL pentru discuții ulterioare despre buget. Dl Chirica nu are cum să mai participe la negocieri pe buget, fiind acum inculpat în două dosare de corupție. Îi solicit dlui Chirica demisia imediată. Iașul are nevoie de un primar care să se ocupe de oraș, nu de dosare penale”, a scris Chichirău pe Facebook.
Ludovic Orban nu pare însă dispus să intervină în scandalul de la Iași, limitându-se să transmită că trebuie să se ajungă la o ”înțelegere pe plan local”.
„Nu ar trebui să discutăm la nivelul coaliţiei. În mod normal, ar trebui ca oamenii să înţeleagă că aşa cum suntem într-o coaliţie de guvernare şi la nivel local trebuie găsite soluţii de a susţine de comun acord lucruri care sunt importante pentru comunitate. A lăsa un municipiu ca Iaşi fără buget mi se pare o decizie greşită”.
Deocamdată, la PNL din Iași se adună dosarele penale: în afară de cele două ale primarului Chirica, liderul filialei Costel Alexe este cercetat pentru luare de mită, Petru Avram, cumătrul lui Alexe este și el suspect într-un dosar privind angajările la Apele Române.
Este vorba despre o bază socială diferită, PNL este un partid-sistem care și-a construit o clientelă, în schimb USR PLUS, și la București, și la Iași este expresia unor platforme civice locale.Cristian Pîrvulescu, analist politic
Conflictele dintre PNL și USR PLUS de la Iași, dar și din alte orașe mari unde cele două partide trebuie să formeze o majoritate, au la bază diferențele structurale dintre ele și nu se vor rezolva ușor, spune pentru Europa Liberă sociologul Ovidiu Voicu.
„Mai ales local cele două partide sunt fundamental diferite. PNL este un partid aproape nereformat, este construit pe structura clasică a partidului românesc din ultimii 30 de ani, un partid de baroni locali, iar Ludovic Orban a perpetuat acest tip de politică, el își bazează influența în partid pe echilibrarea intereselor diverșilor baroni locali. Și lucrul acesta se vede pentru că politica baronilor locali este una de tip feudal, bazată pe satisfacerea intereselor clientelei, dacă iese și dezvoltare locală este un obiectiv adiacent. În schimb, USR PLUS, mai mult la nivel local decât central, este un partid de activism social, așa s-a născut. Ei vor transparență, reformă, prioritizare a cheltuielilor publice. De fapt, vor terminarea sistemului de politică feudală. Din cauza aceasta cele două partide sunt incompatibile”.
Bugetul, între PNL, Nicușor Dan și condițiile USR PLUS
Conflictul cu USR PLUS s-a extins și la Primăria Generală, deși Nicușor Dan provine din USR chiar dacă a fost susținut în campanie de PNL, în ultima perioadă fiind mai apropiat de acest partid. Dialogul lui cu foștii colegi este în impas, iar în criza legată de demiterea lui Vlad Voiculescu nu a intervenit poate și pentru că relațiile dintre cei doi nu sunt dintre cele mai bune. Voiculescu ar fi dorit ca el să fie candidatul USR PLUS la primărie, ceea ce nu a reușit, iar la alegeri a candidat pentru funcția de viceprimar.
Nemulțumirile celor de la USR PLUS legate de buget sunt multe, iar partidul pune o serie de condiții pentru a-și da votul, care e de așteptat să aibă loc miercuri.
Consilierii USR PLUS și viceprimarul Horia Tomescu au precizat, într-o conferință de presă, că bugetul este nerealist, a fost făcut fără consultarea coaliției și trebuie retras.
„În bugetul de anul acesta avem estimate venituri de aproape 7 miliarde. Am fost surprins să văd această sumă în buget pentru că în toate discuţiile pe care le-am avut cu primarul şi cu directorii din Primărie sumele avansate au fost în jur de 4,5 - 5 miliarde de lei. Am cerut nota de fundamentare, adică explicaţiile pe care se bazează aceste sume. Răspunsul primit de la direcţiile din Primărie a fost că primarul a interzis accesul consilierilor la orice fel de detalii care să explice forma actuală a veniturilor.
Avem motive să credem că aceste estimări de venituri nu sunt realiste. Noi vrem să avem un buget realist, aşa încât să prioritizăm cheltuielile şi ele să fie respectate. Nu e momentul să fim populişti, ci să fim responsabili şi buni gospodari. Noi asta cerem de la primarul general pe care l-am susţinut”.
Reproșurile și condițiile USR PLUS
- Bugetul este umflat în mod artificial și cifrele sunt „nerealiste”, trebuie reanalizat și discutat în coaliție.
- Viceprimarul Horia Tomescu, un apropiat al lui Vlad Voiculescu, nu a primit drept de semnătură de la Nicușor Dan, ceea ce este „incceptabil”, așa cum au declarat surse din USR PLUS pentru Europa Liberă. Tomescu are în atribuții coordonarea spitalelor din București care se află în subordinea primăriei, dar nu are putere totală de decizie din lipsa dreptului la semnătură. Nicușor Dan nu pare dispus să cedeze.
- Reforma din Primărie stagnează, nu a început reforma spitalelor (16 la număr), aparatul primăriei este supradimensionat cu mulți angajați din perioada Gabriela Firea. USR PLUS vrea scoaterea posturilor la concurs
- Alocările de fonduri pentru spitalul regional, cultură și spațiile verzi sunt insuficiente, o parte mare a bugetului ducându-se în continuare pe cheltuielile de personal.
- Administrația Spitalelor (ASSMB) trebuie reformată.
- Bugetul trebuie retras și discutat în coaliție.
Analistul Cristian Părvulescu spune că la București disensiunile dintre PNL și USR PLUS provind și din faptul faptul că cele două partide se raportează diferit la interesle imobiliare ale diverselor grupări.
„În București, spre exemplu, USR s-a interesat mai întâi de patrimoniu și apoi de calitatea locuirii și așa a intrat în coeziune cu interesele imobiliare și financiare ale partidelor-sistem. Un moment relevant a fost cel legat de disputa dintre Nicușor Dan și PNL în ce privește PUZ-urile. E clar că investitorii imobiliari după ce au pierdut protecția PSD încearcă să o găsească în alte părți, cu siguranță nu la USR PLUS, motiv pentru care finanțează campaniile împotriva USR PLUS”, spune analistul pentru Europa Liberă.
Pe de altă parte, în mai toate orașele mari unde au ieșit primari de la PNL sau USR PLUS sunt disensiuni, ne spune Ovidiu Voicu.
Peste tot în orașele mari unde primarul e de la un partid și cele două trebuie să facă majoritatea sunt disensiuni.Ovidiu Voicu, sociolog
„Nu știu să existe vreun oraș mare în care cele două partide să fi ajuns la o înțelegere cu adevărat. Poate doar la Cluj. Am văzut că și la Alba-Iulia, la Brașov sunt disensiuni. Peste tot în orașele mari unde primarul e de la un partid și cele două trebuie să facă majoritatea sunt disensiuni”.
O majoritate înseamnă însă compromisuri, iar USR PLUS nu este obișnuit cu așa ceva și nici electoratul său, atrage atenția Cristian Pîrvulescu.
„USR PLUS vor fi obligate să găsească majorități, să facă compromisuri, ceea ce nu e în tradiția USR PLUS. Ca partid de opoziție nu faci compromisuri, când ajungi la guvernare faci compromisuri, iar electoratul care este radicalizat nu le poate înțelege, tocmai pentru că discursul a fost cât se poate de efervescent și acum intră în conflict cu realitatea”
Ego-urile de la Sectorul 1 și înțelegerile ad-hoc
Sectorul 1 este o altă mare problemă, dar acolo cei care refuză să voteze bugetul sunt liberalii. Consilierii locali ai PNL susțin că proiectul de buget trimis de Clotilde Armand este ilegal deoarece nu ar ține cont de o decizie a Tribunalului București prin care a fost suspendată o hotărâre a consiliului de la începutul lui decembrie privind reorganizarea unor structuri ale primăriei.
Armand, aflată chiar de la începutul mandatului în conflict cu PSD și PNL, susține însă că Prefectura București și Agenția Națională Funcționarilor Publici (ANFP) s-a pronuțat deja asupra sentinței instanței, care se aplică doar pentru viitor, deci nu afectează „nici validitatea și valabilitatea drepturilor și obligațiilor născute în baza actului administrativ a cărui executare a fost suspendată”. Cu alte cuvinte, bugetul este legal și poate fi votat.
Cu toate acestea, bugetul a fost respins de cinci ori până acum cu voturile PSD și PNL, intrându-se practic într-un blocaj din cauza conflictelor politice ce macină cele două formațiuni.
Care este soluția pentru ieșirea din aceste crize locale ale coaliției? Ovidiu Voicu susține că sunt sunt trei soluții: una a negocierii, care se poate aplica la Brașov, unde profilul primarului USR Allen Coliban este mai neconflictual, alta a înțelegerilor ad-hoc și cea a căutării altor majorități, cum s-ar putea întâmpla la Iași.
„La Sectorul 1 vor fi doar înțelegeri ad-hoc, mă aștept ca ego-urile de acolo, doamna Armand cu Burduja și ceilalți să nu ajungă la o înțelegere pe termen lung, pentru că pur și simplu fiecare dintre ei vrea să iasă în față. Pe fiecare punct în dispută se vor certa o săptămână, două, trei după care se înțeleg ad-hoc. Iar a treia soluție e cu alte majorități, de exemplu, la Iași unde mă aștept la o majoritate PNL-PSD, dacă primarul nu o să fie arestat. Acolo e un blocaj așa cum e și la București”, spune Ovidiu Voicu.
Sunt condamanți să rămână împreună, pentru că în perspectiva alegerilor din 2024, care sunt importante pentru că sunt toate tipurile de alegeri în același an, să facă alianță cu PSD sau AUR ar fi distructiv pentru oricare dintre ele. Dar se vor certa tot timpul.Ovidiu Voicu, sociolog
În final însă toate problemele vin din faptul că nu există o cultură a coalițiilor, care nu înțeleg că au niște interese comune mai importante decât cele individuale, este de părere sociologul Mircea Kivu.
”Coalițiile nu funcționează pentru că nu există o cultură a alianțelor, toate alianțele care au existat au avut nevoie de foarte mult timp până când partidele să înțeleagă că au niște interese comune care sunt mai importante decât interesele individuale. Exemplul CDR e relevant, a fost măcinat de interesele divergente ale fiecărui partid. E normal să existe niște tensiuni, important este să existe niște mecanisme care să facă actorii să înțeleagă că există niște interese comune mai mari decât interesele divergente”.
