La șase ani de la incendiul din clubul Colectiv, victimele și familiile lor nu și-au găsit încă dreptatea în justiție iar România își arată aceeași față: un sistem sanitar la pământ, cu autorități care neagă dezastrele.
Procesul din dosarul Colectiv e blocat în termene și proceduri. La finalul de septembrie, Curtea de Apel București amâna procesul după ce două inculpate cereau să fie reaudiați martori și să dea noi declarații.
Un al treilea judecător fusese adus în completul de judecată pentru a analiza, la cinci ani de la începerea procesului, posibilitatea schimbării încadrării juridice.
Sâmbătă, la șase ani de la incendiul care a dus la moartea a 65 de oameni, portretele victimelor au fost aduse pe treptele Curții de Apel București.
„Pe 30 octombrie 2015 pierdeam copii și părinți, frați și surori, prieteni și iubiți, ne indignam de arbitrariul pierderii lor și ne revoltam împotriva responsabililor fără responsabilitate".
„Constant, de 6 ani, aceiași oameni ne repetă că 'avem de toate' în timp ce, la fel de fără apărare ca atunci, uitați așezați pe paleți și abia acoperiți cu cearșafuri albe, suntem prinși în deriva unui sistem de sănătate fără griji și fără vinovați și a unei justiții a amânării și omisiunilor. Și anul acesta, ca în fiecare din ultimii 6, ieșim în stradă să cerem dreptate pentru #colectiv și pentru #noi”, au transmis organizatorii flashmob-ului de la Curtea de Apel.
Aceștia au dus apoi portretele până la Colectiv. Clubului fusese amenajat în fosta fabrică Pionierul din București. În seara de 30 octombrie 2015, în timpul unui concert al trupei Goodbye to Gravity, clubul a luat foc din cauza instalației pirotehnice.
Comemorarea de sâmbătă vine în una dintre cele mai grave perioade ale pandemiei de Covid din România, în care, în ciuda lipsei locurilor din spitale și a mii de victime, autoritățile au ezitat, din nou, să ceară ajutor. Așa cum s-a întâmplat și în 2015.
Premierul Florin Cîțu a declarat și în această săptămână că România are tot ce îi trebuie pentru a face față pandemiei, a insista constant în ultima lună că paturile de la terapie intensivă s-ar suplimenta mereu astfel încât nu ar fi vreun motiv de îngrijorare, a refuzat carantinarea Bucureștiului chiar și când specialiștii Institutului de Sănătate Publică au cerut-o în scris.
În 2015, Nicolae Bănicioiu, atunci ministru al Sănătății, declara că „avem tot ce ne trebuie".
Sâmbătă, premierul demis Florin Cîțu a scris pe Facebook că la șase ani de la tragedia de la Colectiv, „durerea este la fel de puternică”, un mesaj primit cu sute de comentarii critice, care amintesc faptul că încă nu s-a făcut dreptate, dar și numărul uriaș de victime ale pandemiei și lipsa paturilor din spitale.
Președintele Klaus Iohannis nu a transmis niciun mesaj și, după cum remarcă G4 Media, a fost primul an în care a trimis doar o coroană, fără a merge și în persoană la Colectiv, .
