Linkuri accesibilitate

Dosarul Colectiv: o lecție de cinism judiciar. Justiția se încurcă în termene și proceduri


Dosarul Colectiv: un test pe care justiția din România pare să-l pice. Au trecut șase ani de la tragedie și nici până acum justiția nu a tras la răspundere vinovații.
Dosarul Colectiv: un test pe care justiția din România pare să-l pice. Au trecut șase ani de la tragedie și nici până acum justiția nu a tras la răspundere vinovații.

Curtea de Apel București a amânat două săptămâni procesul dosarului „Colectiv”. Două inculpate au cerut să fie reaudiați martori și să dea noi declarații după ce s-a modificat componența completului de judecată. Procesul a început acum cinci ani. Nu e clar când se va termina.

Primul termen după vacanța judecătoarească în dosarul Colectiv s-a lăsat cu o nouă amânare. Primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, inculpat în dosar și condamnat pe fond la o pedeapsă de 8 ani și jumătate a sosit la instanța cu jumătate de oră înainte de proces.

S-a ascuns în spatele unor coloane de la etajul Curții de Apel București. Anterior, și-a trimis mai multe iscoade, pentru a-i raporta starea de spirit de la locul judecății. A intrat fără probleme. De data asta, cele mai multe dintre televiziunile de știri nu și-au mai trimis echipele de filmare și nu l-au deranjat cu întrebări.

Cu puțin înainte de ora stabilită, sala s-a umplut de avocati. Fostul primar al Sectorului 4 s-a așezat în ultima bancă și a răspuns prezent când grefierul l-a citat ca inculpat. Poartă un sacou vișiniu, tricou alb și o mască neagră.

Cristian Popescu Piedone la procesuldin dosarul Colectiv de miercuri, 22 septembrie.
Cristian Popescu Piedone la procesuldin dosarul Colectiv de miercuri, 22 septembrie.

18 minute a durat citirea numelor părților din proces. Rând pe rând, grefierul de ședință a rostit numele părților civile, victime sau urmași ai celor decedați în Colectiv. Multi dintre ei nu și-au angajat avocați, nici nu au fost prezenți în sala de judecată, resemnați după 6 ani de cercetări și procese.

Ajutorul judecătoarei

La prezidiu sunt trei judecători, al treilea fiind necesar pentru că primii doi nu s-au înțeles la termenele trecute dacă se impune schimbarea încadrării juridice în cazul funcționarilor statului implicați în producerea tragediei din 30 octombrie 2015, în urma căreia au murit 64 de tineri.

Componența completului de judecată în procesul Colectiv
Componența completului de judecată în procesul Colectiv

Ajutorul de complet a venit doar pentru a analiza schimbarea încadrării juridice, lucru dorit de judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache.

Acest lucru ar ușura situația pompierilor, a funcționarilor din primărie și a primarului Piedone, pedepsele lor fiind sensibil micșorate față de cele de la fond, dacă ar fi acuzați doar de neglijența în serviciu și nu abuz în serviciu cum au stabilit judecătorii de la tribunal.

Dumitrache a dorit să știe dacă inculpații doresc să fie reaudiați sau să propună reaudierea unor martori în noua componență a completului.

Doar doi au susținut că doresc să fie reaudiați: Aurelia Iofciu, șefa Serviciului Autorizații din cadrul primăriei sector 4 și Antonia Radu, angajată a Inspectoratului pentru Situații de Urgențe, care a cerut reaudierea a doi martori.

Verificări superficiale

A treia judecătoare din complet, Carmen Veronica Găină, a dorit să-i pună câteva întrebări Aureliei Iofciu. Astfel, cei din sală au aflat că lucrează în primărie din 2002, că primăria nu cerea între 2002 și 2006 de la comercianți declarații pe propria răspundere privind autorizațiile de incendiu și că primarului îi erau prezentate autorizațiile de funcționare și acordurile de funcționare în mape separate pentru semnat.

Judecătoarea Găină: „Cum verificati existenta acordului de funcționare?”
Aurelia Iofciu: „La mapă erau sute de acte, săptămânal le primeam”.
Judecătoarea Găină: „Cum verificați acordul de funcționare, v-am întrebat!”
Aurelia Iofciu: „De regulă, verificam prin sondaj. Erau prea multe acte”.
Judecătoarea Găină: „Era nevoie de acordul de funcționare?”
Aurelia Iofciu: „Aveam încredere în subalternele mele, nu aveam îndoiala că există acord de funcționare daca era întocmită autorizația de funcționare”.
Judecător Andrei Iugan: „De ce ati modificat hotărârea de consiliu local din 2012?”
Aurelia Iofciu: „Trebuiau reorganizate dosarele, am făcut îmbunătățiri si s-au dat numere noi. A fost o reorganizare. Am modificat hotărârea privind autorizațiile de funcționare deoarece doream să dăm dosarelor numere noi”


În momentul în care ceilalți avocați din sală au dorit să-i adreseze inculpatei întrebări, apărătorul acesteia a anunțat judecătorii că nu dorește să răspundă la întrebările lor, ci doar la cele ale instanței.

Astfel, a luat sfârșit o nouă ședință de judecată în dosarul Colectiv, următoarele termene fiind stabilite pentru 6 și 20 octombrie când vor fi reaudiați doi martori și se va discuta, încă o dată, schimbarea încadrării juridice în cazul funcționarilor statului găsiți vinovați de prima instanță.

Fără discuții pe despăgubiri

Nici la acest termen instanța nu a oferit vreun detaliu despre daunele morale și materiale în valoare de 50 milioane de euro pe care ar trebui să le plătească cei condamnați deja în faza de fond, în solidar cu Primăria Sector 4 și ISU București Ilfov, dacă vor fi găsiți vinovați.

La fond, pe 16 decembrie 2019, actualul primar al Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone a primit o pedeapsă de 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Cei trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Alte pedepse: Daniela Niţă - patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists - a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

Colectiv - a fost mai mult decât o tragedie. A fost momentul în care o întreagă generație a ieșit în stradă și a protestat împotriva corupției.
Colectiv - a fost mai mult decât o tragedie. A fost momentul în care o întreagă generație a ieșit în stradă și a protestat împotriva corupției.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.

Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior - 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Incendiul din clubul Colectiv a avut loc in noaptea de vineri 30 octombrie 2015, în timpul unui concert gratuit al trupei Goodbye to Gravity, cu ocazia lansarii unui nou album.

În cursul nopţii de 30/31 octombrie 2015, Ministerul Afacerilor Interne anunţa că în urma incendiului de la clubul Colectiv, 27 de persoane au murit şi 162 de persoane rănite au fost transportate la spitalelele din București.

La 14 martie 2016 numărul persoanelor decedate a ajuns la 64. Ca urmare a tragediei de la Colectiv, la 3 noiembrie 2015, zeci de mii de manifestanţi din Bucureşti şi din ţară au cerut demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului Gabriel Oprea şi a primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone. La 4 noiembrie 2015, Guvernul Ponta şi primarul Piedone, au demisionat.

  • 16x9 Image

    Virgil Burlă

    Jurnalist de investigații, a lucrat în 20 de ani de carieră la diverse publicații. Uneori cu patimă sau cu sentimentul că totul este pierdut. Ghidat de interesul public și pasionat de studiul comunismului ca experiment social, Virgil Burlă crede că jurnaliștii sunt „agenții sanitari” ai societății.

XS
SM
MD
LG