Din septembrie, timp de câteva luni, podcastul SmartJob este dedicat combaterii dezinformării și a știrilor false, a temelor legate de securitate cibernetică și război hibrid, manipulare, răspândirea confuziei și a neîncrederii în democrație, ca parte a unui demers mai larg al Europei Libere, „Contra Minciunii”.
Proiectul este sprijinit de Fundația Konrad Adenauer. Un efort comun contra minciunii.
La SmartJob, încercăm să deslușim mecanismele valurilor de fake news. Fiindcă minciuna răspândită în masă a început să afecteze deciziile și comportamentele tuturor, indiferent de funcție, profesie, vârstă, sex, statut familial.
Învățăm împreună cum să ne apărăm mai bine și cum să îi apărăm pe cei dragi de mecanismele atât de sofisticate ale dezinformării.
***
Ciprian Pripoae-Șerbănescu este colonel în rezervă, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Securitate și Apărare a Universității Naționale de Apărare „Carol I”. Este specialist în război cognitiv și psiholog de meserie.
Războiul cognitiv este un tip de manipulare, influențare, care folosește preponderent mijloace de natură comunicațională sau acțiuni care vizează mai degrabă dimensiunea de cunoaștere a unui individ, a unei societăți, a unor categorii sociale, spune psihologul.
Care sunt semnele că ești ținta unui război cognitiv? Sunt peste tot, dar foarte greu de văzut, explică acesta:
„Prin social media se pot colecta informații despre preferințele pe care le ai și îți este creat cel mai bun profil psihologic ever. Atenție la conținuturi care te invită la reacții nereflectate. Orice interacțiune care te face să reacționezi fără să te gândești la ceea ce se întâmplă cu tine în momentul respectiv este nocivă.”
Războiul cognitiv urmărește practic să mărească distanța între oameni, urmărește slăbiciunile, vulnerabilitățile, ce anume doare în societate, pentru a extinde disputele și conflictele, stârnind în permanență discuții în contradictoriu și jigniri, violență.
„Nu mai am capacitatea de a mă regla eu pe mine și atunci, pentru a mă simți bine, recunoscut, văzut, ajung să răspândesc violență în jurul meu”, explică colonelul.
Generalizările potrivit cărora toți politicienii sunt fel reprezintă, de fapt, rezultatul războiului cognitiv?
Da, pentru că, atunci când oamenii generalizează, nu-i mai văd pe cei care chiar încearcă să aducă o schimbare în bine, fie la nivel central, fie la nivel local. Dezarmează un politician care încearcă să schimbe lucrurile, spune colonelul în rezervă Pripoae-Șerbănescu.
„Oamenii devalorizează autocunoașterea și se lasă păcăliți să aibă reacții imediate: dă-mi un răspuns, arată că știi, că ești sigur. Cerința asta de certitudini pe care o solicită inclusiv mediul profesional îi face pe mulți oameni să nu mai aibă spațiu de gândire, de schimbare, de creștere.”
Ascultă podcastul SmartJob pe YouTube Music, Spotify, Apple Podcast.
Cum poate fi manipulată opinia publică? Aceste chestiuni nu țin de psihicul individual, ci de felul în care oamenii interacționează și se înțeleg reciproc, explică Ciprian Pripoae-Șerbănescu.
„Cum îi faci pe oameni să înțeleagă realitatea în mod diferit? Îi încurajezi să aibă interpretări diverse, să aibă interpretări opuse. Societatea încurajează azi oamenii să aibă idei, perspective diferite și să țină foarte mult la ele, uneori fără a le argumenta suficient de mult.”
Cei care planifică să manipuleze folosesc nemulțumirile oamenilor și le dau o conotație de natură politică, ideologică, socială, iar asta, în timp, duce la radicalizare, spune Ciprian Pripoae-Șerbănescu.
Cei care vor să te manipuleze te știu mai bine decât te știi tu
Poate războiul cognitiv, această formă de manipulare și de influențare puternică, să schimbe idei vechi, convingeri, credințe, principii, valori?
Aici vede colonelul în rezervă marele pericol: schimbarea convingerilor unei societăți întregi despre ce este just în lume, care sunt valorile dominante pe care oamenii trebuie să le urmeze:
„Cei care vor să te manipuleze și să te influențeze negativ te știu mai bine decât te știi tu pe tine. Dacă acest tip de influențare este proiectat asupra unei societăți pe perioade lungi de timp, oamenii vor ajunge să nu se mai recunoască. Când li se schimbă convingerile pe parcursul a două, trei generații, e foarte greu de revenit.”
Cu cât rețelele de manipulare cunosc mai bine audiența, cu cât găsesc mai multe fisuri, fragmentări, locuri unde oamenii nu se înțeleg, cu atât crează și mai multă disensiune:
„Dacă identifică o fisură, vor încerca s-o mărească, să creeze disensiuni. Asta face războiul cognitiv.”
Războiul cognitiv poate fi învins de buna guvernare
Cea mai bună modalitate de a contracara războiul cognitiv este buna guvernare, crede specialistul:
„Livrați o guvernare bună, pozitivă, cu fața către cetățeni, pentru ca oamenii să aibă încredere în voi.”
Războiul cognitiv, dezinformarea, manipularea pot fi văzute ca o deplasare de la un ideal, de la un obiectiv: ești dezinformat, adică nu mai știi ce este corect.
Guvernanții trebuie să le spună oamenilor varianta corectă, trebuie să propună un proiect, o strategie, explică psihologul:
„Dacă oamenii văd că cineva are o narațiune pozitivă, susținută de niște fapte concrete zi de zi, le este foarte simplu să-și dea seama: asta este ceva rău, asta încearcă să mă îndepărteze pe mine, pe prietenii mei, familia mea, societatea, de la acel proiect.”
Ciprian Pripoae-Șerbănescu: Dacă România ar fi atacată, sunt convins că românii își vor apăra țara
Dacă reușești să subminezi încrederea unei societăți în capacitatea ei de a rezista în fața unei acțiuni clasice militare, războiul este pierdut înainte să înceapă, spune Ciprian Pripoae-Șerbănescu.
„Tipul ăsta de acțiune prin care îi faci pe oameni să reacționeze violent, în care nu mai dai spațiu de dialog și de reflecție, poate fi văzut ca un prim pas în a crea premisele în care oamenii să nu răspundă unui apel la mobilizare, de exemplu, ceea ce ar fi foarte grav.”
Vede România în acest pericol, ca oamenii să nu se mobilizeze, deși clasa politică ar putea să o ceară într-o situație de urgență?
„Să nu crezi că, dacă vezi cinci, șase postări, acelea reprezintă opinia majorității. Eu sunt ferm convins că, dacă situația o va cere, urmând exemplul Armatei, oamenii se vor mobiliza.”
Specialistul le recomandă oamenilor să aibă „curajul de a sparge bula aceea și de a descoperi că sunt oameni în vecinătatea României”, precum în Ucraina atacată de Rusia.
„Balerini, fotografi, jucători de fotbal, care au lăsat ce făceau, n-aveau nimic cu domeniul apărării sau al securității și s-au mobilizat și au spus: trebuie să-mi apăr țara.”
Spuneți că românii s-ar uni în caz de urgență? „Da, s-ar uni.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
