Amenințările la adresa securității naționale în a doua jumătate a lui 2025 au fost fragmentate și cumulative, este concluzia la care au ajuns parlamentarii din Comisia pentru Controlul activității Serviciului Român de Informații (SRI), în uma unor verificări făcute la serviciul secret.
A doua jumătate a anului 2025 a fost caracterizată de „o relativă stabilitate politică”, odată cu finalizarea procesului electoral pentru alegerea președintelui României, scrie în comunicatul transmis marți, pe 3 februarie, de Comisie.
Ultimul scrutin al anului, cel pentru Primăria Capitalei, din 7 decembrie, „nu a produs un impact semnificativ la nivel național”, însă finalul lui 2025 a fost marcat de o creștere a tensiunilor sociale, generate de măsurile de reducere a deficitului bugetar, mai arată comunicatul transmis de Eugen Bejinariu, șeful Comisiei.
România, constată Comisia, s-a aflat într-un „context de securitate internă relativ stabil din punct de vedere al evenimentelor vizibile”, dar afectat de „o acumulare constantă de riscuri, presiuni și vulnerabilități”.
Dezbaterile publice intense pe teme economice – taxe, scumpiri, inflație, austeritate sau concedieri – au creat, potrivit comunicatului, „un teren fertil pentru agregarea de noi teorii ale conspirației și de noi narative de dezinformare”.
Dezinformare și război hibrid
Două evenimente cu puternic impact emoțional – explozia din cartierul bucureștean Rahova, din octombrie, și golirea barajului Paltinu din județul Prahova, care s-a petrecut în noiembrie – au fost analizate de Comisie din perspectiva securității naționale.
Evenimentele „au generat un front problematic relevant, legat de infrastructuri critice naționale, de manipulare, dezinformare și război cognitiv”, scrie în comunicat.
Comisia a cerut SRI clarificări privind strategia de identificare timpurie a amenințărilor din mediul online, inclusiv de pe platformele sociale.
„Am solicitat repere privind identificarea, prevenirea și combaterea lor, astfel încât societatea să aibă acces la informație de calitate, veridică și trasabilă”, se arată în comunicat. De asemenea, Comisia a cerut o hartă a riscurilor asociate războiului cognitiv, care să fie cunoscută la nivel instituțional.
Referitor la explozia din Rahova, SRI a informat public că există „elemente conform cărora ar fi vorba de o campanie de dezinformare coordonată”, iar Comisia a cerut datele care au stat la baza acestei concluzii.
Explozia din Rahova și criza apei din Prahova au determinat, de asemenea, extinderea verificărilor asupra infrastructurilor critice.
„Apa și gazul metan reprezintă infrastructuri critice, iar modul de gestionare a acestora are un impact deosebit în comunități”, se arată în document. Comisia a solicitat o informare amplă privind riscurile și amenințările la adresa infrastructurilor critice naționale, inclusiv pe componenta securității energetice.
Explozia din Rahova
În octombrie 2025, o explozie puternică a devastat un bloc de locuințe din cartierul Rahova, din București. Deflagrația a fost provocată, potrivit anchetei preliminare INSEMEX, de scurgeri de gaz dintr-o conductă externă fisurată care a pătruns în imobil și s-a acumulat până la unul dintre apartamente. Evenimentul s-a soldat cu trei decese și mai mulți răniți.
Autoritățile au deschis un dosar penal pentru distrugere din culpă. Ancheta continuă, însă poliția a exclus varianta unei mâini criminale în producerea deflagrației.
În urma tragediei, Serviciul Român de Informații (SRI) a avertizat asupra proliferării de teorii ale conspirației și informații false legate de explozie în mediul online, inclusiv scenarii neconfirmate care vizează instituții ale statului, și a cerut actualizarea legislației anti-dezinformare pentru a combate campanii care pot submina încrederea publică.
Criza apei din Prahova
Tot în a doua jumătate a anului, în noiembrie-decembrie 2025, peste 100.000 de oameni din mai multe localități din județele Prahova și Dâmbovița s-au confruntat cu o criză severă a apei potabile. Lucrările și turbiditatea crescută a apei din barajul Paltinu au făcut imposibilă tratarea și furnizarea apei. Pe perioada crizei, autoritățile au distribuit apă îmbuteliată și au adus cisterne în localitățile afectate. Alimentarea a fost restabilită treptat.
Ambele evenimente au fost însoțite de dezinformări și informații false care s-au răspândit rapid în social media.
Contraspionaj și cooperare internațională
În zona de contraspionaj, Comisia a analizat arestarea unui înalt oficial al SIS Moldova, considerată „un incident major de securitate inclusiv pentru România”, și care poate „afecta multiple paliere operaţionale dintre România şi Republica Moldova”.
Cazul, documentat de SRI împreună cu servicii partenere din Ungaria și Cehia, a ridicat semne de întrebare privind relația cu serviciul de informații de la Chișinău. Parlamentarii au solicitat o evaluare a impactului asupra intereselor de securitate ale României.
De asemenea, arestarea a doi cetățeni ucraineni suspectați că pregăteau acte de sabotaj în România a generat polarizare publică. Comisia a verificat fundamentele atribuirii tentativei Federației Ruse și riscurile asociate unor astfel de incidente.
Crimă organizată și securitate internă
Comisia parlamentară de control a activității SRI a analizat perchezițiile din noiembrie 2025 care au vizat rețele specializate în obținerea frauduloasă a cetățeniei române de către cetățeni din Rusia și Republica Moldova. Serviciului Român de Informații i s-a solicitat să prezinte riscurile asociate acestor practici, în contextul sancțiunilor internaționale.
Pe linie de securitate internă, a fost analizat cazul unui cetățean român care ar fi constituit o rețea de falși angajați SRI. Comisia a cerut explicații privind apariția unor astfel de structuri paralele și măsurile de prevenire.
Concluziile verificărilor Comisiei de control Parlamentar al SRI, făcute între august și decembrie 2025, vor fi incluse în Raportul Comisiei pentru anul trecut, care urmează să fie depus la Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului și făcut public după aprobarea Birourilor reunite.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
