Pe 18 mai, în timp ce românii mergeau la secțiile de votare pentru a-și alege noul președinte, purtătorul de cuvânt al Ministerul Afacerilor Externe, Andrei Țărnea, avertiza într-o postare pe rețeaua X:
„În timpul alegerilor prezidenţiale aflate în desfăşurare în România vedem din nou semnele interferenţei Rusiei. O campanie virală de ştiri false pe Telegram şi pe alte platforme de reţele sociale are ca scop influenţarea procesului electoral”.
El a adăugat că acest lucru „era de aşteptat, iar autorităţile române au demontat ştirile false”.
În aceeași zi, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a avertizat că pe TikTok sunt distribuite informaţii false.
Postările preluau identitatea vizuală a mai multor site-uri de ştiri şi susțineau că, după câştigarea alegerilor de către de unul dintre candidaţi, liderii partidelor tradiţionale vor fi arestaţi sau vor fugi din ţară. Sau că s-ar pregăti asasinarea lui George Simion, candidatul partidului naționalist AUR.
Tot în ziua turului II al scrutinului prezidențial, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a demontat știri false care circulau pe rețelele sociale. De pildă, pe TikTok era distribuit un material video în care se susţinea că militarii francezi dislocaţi în România ar fi pregătiţi să acţioneze, îmbrăcaţi în uniforme ale Jandarmeriei Române, la finalul procesului electoral, în situaţia în care un anumit candidat va fi declarat câştigător.
„Aceste informaţii sunt false şi au potenţialul de a crea confuzie în rândul cetăţenilor români. Materialul postat reprezintă o dezinformare periculoasă, fără nicio bază reală sau probă concretă. Este un exemplu clar de manipulare prin răspândirea de teorii conspiraţioniste”, preciza MApN.
Nu doar ziua alegerilor a fost una de luptă la baionetă împotriva dezinformării. Anul întreg a fost unul dificil pentru autorități, presă și organizații non-guvernamentale (ONG) care se ocupă de demontarea campaniilor de dezinformare.
Cea mai importantă temă de fake news din 2025 a vizat decredibilizarea procesului electoral pentru alegerile prezidențiale, spune Horațiu Bontea de la Factual.ro.
Factual.ro este o platformă independentă de fact-checking care verifică declarații publice și informații virale. A fost înființată în 2014, sub umbrela Funky Citizen, și este acreditată ca verificator terț de către Meta și membru al rețelelor internaționale International Fact-Checking Network (IFCN) și European Fact-Checking Standards Network (EFCSN).
„De la narațiuni privind anularea alegerilor din 2024, până la insinuări privind ingerințe externe în scrutinul din 2025 și, mai ales, influențarea rezultatelor acestuia”, explică el.
În 2025, creatorii de fake news au inventat intrarea României în război, amenințări la graniță și legea marțială.
„Au circulat false chemări ale rezerviștilor pentru pregătiri militare și au fost vehiculate informații cu privire la exerciții ale MApN inexistente în agenda oficială”, spune Horațiu Bontea.
Fake news: Războiul începe în septembrie
„Semnalăm existența unei campanii de răspândire a unor informații false, prin care sunt prezentate ca fiind veritabile clipuri false, realizate cu ajutorul programelor de inteligență artificială, din care reiese că prim-ministrul Ilie Bolojan anunță intrarea României în război, începând cu luna septembrie 2025”, comunica, în iulie, Ministerul Afacerilor Interne.
Campania de dezinformare a devenit suficient de puternică încât a fost nevoie de intervenția Guvernului.
Dar tema intrării României într-un posibil război a revenit recurentă. În noiembrie, fostul ministru al Apărării a reclamat la Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) o campanie care folosea o așa zisă declarație a lui, campanie derulată nu doar în social media, ci și în presă.
„România nu este în război și nu se pregătește de război”, a scris Ionuț Moșteanu, fostul ministrul al Apărării, pe Facebook.
Campania de dezinformare privind intrarea României a fost pregătită cu alta. Una despre mobilizare.
Fake news: Mobilizarea rezerviștilor
În martie, MApN semnala într-un comunicat oficial, „o serie de dezinformări apărute în spațiul public, care reiau narativul așa-ziselor demersuri pe care autoritățile statului român le-ar face pentru mobilizarea rezerviștilor sau pentru pregătirea populației pentru apărare, în contextul războiului din Ucraina”.
Prima dintre aceste dezinformări e cea despre „chemarea la instruire militară de urgenţă a tinerilor cu cetățenie română între 18 și 35 de ani de pe tot teritoriul României, începând cu 3.04.2025”, scrie în comunicatul MAPN.
Și n-a fost singura dată când a fost nevoie de o astfel de dezmințire.
Tipuri de teme false despre România și războiul Rusiei în Ucraina
MApN a dezmințit mai multe narative recurente legate de războiul din Ucraina, în special legate de mobilizare, trimitere de trupe și „intrarea României în război”.
Trimiterea de militari români în Ucraina
- Narativ: conducerea statului ar fi decis trimiterea de trupe românești să lupte în Ucraina, inclusiv pe baza unor „declarații” scoase din context și viralizate pe TikTok.
- Poziția MApN: România nu are și nu a avut în vedere dislocarea de militari români pe teritoriul Ucrainei; sprijinul pentru Kiev nu include trimiterea de trupe de luptă.
„Intrarea României în război”
- Narativ: România ar urma să fie „băgată în război cu Rusia” prin acțiuni NATO, folosirea bazelor de pe teritoriul național pentru operații ofensive sau incidente „ascunse” la frontieră.
- Poziția MApN: nu există decizii sau planuri privind intrarea României în război, iar activitățile militare pe teritoriul național se desfășoară în cadrul angajamentelor NATO defensive.
Mobilizarea rezerviștilor și „reintroducerea armatei obligatorii”
- Narativ: ordine/fișe de mobilizare, convocări la centre militare sau proiecte legislative ar indica revenirea la stagiul militar obligatoriu și trimiterea rezerviștilor în Ucraina.
- Poziția MApN: convocările punctuale țin de proceduri de rutină prevăzute de legi adoptate cu mult înainte de 2022 și nu reprezintă „pregătiri de mobilizare pentru Ucraina”; nu a fost luată în calcul revenirea la serviciul militar obligatoriu.
F-16 românești și acțiuni de luptă în Ucraina
- Narativ: aeronave F‑16 ale Forțelor Aeriene Române ar fi executat misiuni de luptă deasupra Ucrainei sau împotriva Rusiei, inclusiv prin „dovezi” foto/video înșelătoare.
- Poziția MApN: aceste informații sunt știri false; aeronavele românești își desfășoară misiunile în spațiul național sau în misiuni aliate conforme cu dreptul internațional, nu în spațiul aerian al Ucrainei.
Legile securității și „recrutarea forțată pentru Ucraina”
- Narativ: modificări legislative în domeniul apărării ar avea ca scop real „recrutarea obligatorie” a românilor pentru frontul din Ucraina sau „confiscarea” masivă de resurse în favoarea Kievului.
- Poziția MApN: legile vizează actualizarea cadrului de apărare națională și aliată și nu conțin prevederi privind trimiterea de cetățeni români să lupte în Ucraina.
În 2025, Biroul de presă al MApN a primit peste 500 de solicitări de informații, dintre care doar câteva au vizat direct dezinformarea, a transmis MApN la solicitarea Europa Liberă.
Mai puțin de 10% au cerut date concrete prin verificarea unor informații false din spațiul public.
Au fost, însă, cazuri în care simpli cetățeni au semnalat cazuri de conținut fals viralizat în social media, precum ordine de încorporare inexistente, transmite MApN.
Semn că fenomenul deinformării e unul de amploare și care trebuie tratat profesionist, MApN a înființat platforma InfoRadar – Detectorul dezinformării, unde se face debunking (demotarea informațiilor false).
În 2025, pe platformă au fost publicate articole care dezmințeau: presupusa intrare a României în război, mobilizarea rezerviștilor, retragerea forțelor NATO de pe teritoriul țării, sprijinul acordat Ucrainei, postări despre politici și legislație în domeniul apărării.
Fake news: Baraje demolate la solicitarea Uniunii Europene
„Nu există nicio directivă sau reglementare care să impună unui stat membru demolarea unui anumit baraj sau golirea unui anumit rezervor”, a transmis Comisia Europeană, la solicitarea Europa Liberă România.
„Uniunea Europeană nu a emis şi nu a transmis României instrucţiuni, ordine sau obligaţii privind demolarea, dezafectarea barajelor sau golirea acumulărilor importante aflate pe teritoriul naţional. În spaţiul public sunt vehiculate informaţii potrivit cărora o directivă europeană ar impune desfiinţarea barajelor, fiind invocată cifra de aproximativ 1.200.000 de «bariere» existente în Europa. Subliniem ferm că acest termen nu se referă la baraje mari sau strategice, precum Porţile de Fier, Izvorul Muntelui-Bicaz, Vidraru, Paltinu sau alte baraje mari, de importanţă naţională”, a transmis zilele trecute și Administrația Națională Apele Române.
De ce a fost nevoie de aceste comunicate ferme?
Pentru că, din august încoace, în România se rostogolește povestea despre Uniunea Europeană care ar fi ordonat demolarea barajelor.
Despre această campanie de dezinformare, Europa Liberă a scris pe larg aici.
Tema este promovată nu doar de oameni obișnuiți pe rețelele de sociale, ci și de politicieni. De exemplu Valeriu Munteanu de la Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) sau președinta S.O.S. România, Diana Șoșoacă.
Legat de golirea barajului Vidraru au circulat multe povești, la limita dintre glumă și afirmație serioasă. Toate au legătură cu Franța.
Obsesia creatorilor de fake news legată de Franța, Emmanuel Macron, președintele francez, și influența acestora în România a fost, însă, constantă, și pe diverse teme.
Fake news. Hidroelectrica vândută francezilor
În iunie, sute de persoane au distribuit pe TikTok și pe Facebook mesaje precum „Hidroelectrica a fost cedată Franței fără a vi se spune”, „Toată energia hidro aparține de acum Franței”, „La ora asta se vinde Hidroelectrica către francezi” etc.
Informația falsă a plecat de la fostul politician și jurnalist Cozmin Gușă, care a postat un videoclip în care anunța cedarea companiei de stat către Franța. Cozmin Gușă este susținător al partidelor extremiste (AUR, POT și S.O.S. România) și al politicianului prorus Călin Georgescu, protagonist al alegerilor anulate de autorități în 2024, de teama interferențelor rusești.
Fostul ministrul al Energiei, Sebastian Burduja, a dezmințit categoric informația: Hidroelectrica nu este de vânzare și nici nu se preconizează să fie. Este o companie listată la Bursă, potrivit tuturor regulilor internaționale în materie, în care statul român are cele mai multe acțiuni.
Europa Liberă i-a cerut dovezi lui Cozmin Gușă și l-a întrebat de unde provine informația pe care a răspândit-o cum că Hidroelectrica ar fi fost vândută Franței.
Cozmin Gușă și-a menținut poziția privind „vânzarea Hidroelectrica”, dar fără să indice de unde are informația.
Hidroelectrica e în continuare companie listată la bursă, deținută majoritar de statul român.
Fake news. Apa din lacul Vidraru, cărată în Franța cu camioanele
Pe 17 decembrie, jurnaliștii de la Factual, platformă specializată în debunking (demontarea informațiilor false), au dat verdictul „FALS | La întâlnirea dintre Nicușor Dan și Emmanuel Macron s-ar fi servit apă îmbuteliată de la Vidraru.”
A fost nevoie de această dezmințire și după ce, pe platformele sociale a început să se viralizeze o fotografie în care apar președintele Franței, Emmanuel Macron, și omologul său român, Nicușor Dan, discutând la o masă pe care s-ar află o sticlă de apă pe care scrie „L’eau du barrage de Vidraru”(Apă din barajul Vidraru).
Factual.ro a demonstrat că, în realitate, nu există nicio dovadă că Franța sau orice altă țară ar fi preluat apa din România și ar fi vândut-o. De asemenea, nici sticla de pe masa la care cei doi președinți discută nu este reală, fiind o fotografie creată cu AI.
A fost doar una dintre multele campanii de dezinformare rostogolite în spațiul virtual și care au legătură cu golirea Barajului Vidraru. Și atât de mult răspândite, încât a fost nevoie de intervenția a doi dintre miniști cabinetului Bolojan, care au dat dezmințiri, și a Consiliului Național al Audiovizualului – care a cerut TikTok eliminarea unor postări.
„Noi suntem, de fapt, într-un război hibrid, trebuie să înţelegem foarte clar, suntem într-un război hibrid cu nişte mişcări extremiste şi cu nişte mişcări din Rusia care ne vor manipulaţi. Este treaba noastră, ca stat, ca aceşti bani care sunt băgaţi în propagandă mincinoasă sau în teorii ale conspiraţiei să fie opriţi”, a spus ministrul Mediului, Diana Buzoianu, pe 28 august, la B1 TV.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a dezmințit, pe pagina sa de Facebook, pe 19 august, că la fundul barajului s-ar fi găsit aur sau ruinele unor vechi așezări umane.
Cu toate dezmințirile autorităților, informațiile false legate de Barajul Vidraru și apa din lac s-au viralizat și există, în continuare, pe diferite platforme sociale.
Ce alte dezinformări s-au rostogolit în spațiul public
Pe parcursul anului, instituțiile statului au fost nevoite să lanseze dezmințiri publice pentru a corecta imagini distorsionate sau zvonuri virale.
- iunie 2025 – MAI a transmis mai multe mesaje prin care avertiza asupra unor informații false despre presupusa „participare a României la un conflict militar”, închiderea granițelor și mobilizare generală.
- 17 iunie – dezmințirea unei alte campanii de dezinformare. „Azil pentru un număr mare de cetățeni israelieni sau chiar pregătirea a 3 milioane de apartamente din România pentru găzduirea lor”.
- 4 decembrie 2025 – MAI a avertizat asupra unor informații false care circulau pe rețele sociale și aplicații de mesagerie potrivit cărora autoritățile ar urmări controlul total al traficului și supravegherea cetățenilor sub pretextul creșterii siguranței rutiere.
Europa Liberă a vorbit cu unii dintre cei mai activi luptători împotriva dezinformării pe Facebook, care au creat grupul de Facebook „AI de noi”.
Activitatea lor nu e doar în mediul virtual, prin semnalarea campaniilor de fake news și raportarea lor la platforma Meta, ci și în sesizări trimise organelor de anchetă din România.
Ce alte dezinformări au sesizat cei de la „AI de noi”:
- Explozia unui bloc din cartierul Rahova, Bucureşti, din octombrie. S-au activat teorii ale conspirației – de la bombe C-4, la asasinarea fiului prim-adjunctului S.R.I, care era membru şi în C.S.A.T. Se specula că el ar fi fost singurul care s-ar fi opus anulării alegerilor prezidențiale. În acelaşi context, a circulat o dezinformare conform căreia una dintre victime, avocată cu experiență, ar fi fost de fapt vizată de un asasinat pentru dosarele sale sensibile din portofoliu, că a fost victimă a sistemului din cauza Dosarului Colectiv.
- Conferințele organizate pe teme antivaccin și 5G, la care a fost necesară intervenția oficială a Ministerului Sănătății.
- O activare intensă a temelor privind „controlul justiției”, însoțită de atacuri publice asupra publicației Recorder, inclusiv acuzații privind finanțări ascunse ale documentarului „Justiție Capturată” de către persoane din structuri de forță.
- Un alt caz subiect de dezinformare a fost cel al cetățeanului nepalez agresat pe stradă în București – unele postări afirmau că incidentul ar fi fost regizat.
Explozia de conținut creat cu AI
Un alt fenomen important în 2025 a fost explozia de conținut generat de inteligența artificială – inclusiv clipuri video false cu persoane publice, folosite pentru fraude, manipulare sau discreditare.
Autoritățile și poliția au atras atenția asupra acestor deepfake-uri și asupra riscurilor pe care le aduc.
Sunt, însă, forme de manipulare mult mai subtile, și la care tehnicile AI sunt de mare ajutor – cele care propovăduiesc o istorie falsificată, anti-europenismul, îi glorifică pe Putin ori pe Ceaușescu sau discreditează lupta pentru apărarea țării a ucrainenilor.
Experții spun că România ar fi terenul perfect pentru propagarea acestor teme false.
Europa Liberă a făcut o amplă analiză a acestui fenomen.
„Este mai ușoară dezbaterea privind clipurile generate prin AI, pentru că pot fi demonstrate tehnic ca fiind false”, explică Alin Cojocaru, membru al grupului AI de noi.
Probleme sunt cu argumentarea logică adaugă el. „Oamenii vor alege să creadă, de regulă, ceea ce se aliniază convingerilor lor preexistente”.
Iar ceea ce aleg oamenii să creadă îi îngrijorează pe cercetătorii de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
Într-un studiu publicat în noiembrie, ei avertizează că în mediul online din România există un fenomen persistent de nostalgie pro‑totalitară, manifestat prin postări care idealizează regimul comunist și anumiți lideri din acea perioadă.
Un element central al analizei este un sondaj sociologic conform căruia:
- 55,8% consideră că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România;
- 66,2% cred că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun;
- 48,4% cred că se trăia mai bine în comunism;
- 85,1% consideră că mâncarea era mai sănătoasă;
- 80,4% cred că oamenii se ajutau mai mult unii pe alții;
- 77,2% consideră că România era mai bogată înainte de 1989;
- 57,8% afirmă că în România există partide politice cu mesaje pro‑comuniste.
IICCMER a analizat conținutul generat online, în special pe TikTok, și a identificat că doar 200 de postări de acest tip au înregistrat aproximativ 130 de milioane de vizualizări, ceea ce indică o expunere masivă și repetată a utilizatorilor la astfel de materiale.
Aceste mesaje nu sunt întâmplătoare sau izolate, ci fac parte din strategii de amplificare care implică ferme de boți și trolli care distribuie și susțin conținutul.
Printre cele mai frecvente narațiuni se regăsesc:
- portretizarea lui Nicolae Ceaușescu ca lider patriot;
- prezentarea realizărilor regimului comunist ca fiind pozitive;
- relatări despre achitarea datoriei externe a României ca succes al perioadei comuniste;
- idei despre independență și suveranitate națională sub comunism;
- planuri exagerate sau “fantasmagorice” atribuite lui Ceaușescu.
IICCMER subliniază că, deși numărul analizat de postări este relativ mic, impactul lor este semnificativ, iar expunerea repetată la astfel de mesaje poate influența percepțiile, în special ale tinerilor care petrec mult timp pe platforme digitale.
Analiza arată că societatea românească nu a răspuns încă pe deplin acestei provocări și subliniază necesitatea ca autoritățile, mediul academic și organizațiile civice să conștientizeze fenomenul și să dezvolte strategii eficiente pentru contracararea propagandei pro‑totalitare online.
Cum a fost 2025?
În 2025, știrile false au fost distribuite masiv de rețele domestice, adică de grupuri de persoane reale, influenceri și politicieni, spune Mădălina Voinea, expert în dezinformare la think thank-ul Expert Forum.
„Dezinformarea la acest nivel de volum – prin inundarea grupurilor publice și a feed-urilor de TikTok – generează destabilizare, panică și o stare generală de neîncredere”, explică ea.
Pe de altă parte, o altă componentă importantă a acestor campanii este infrastructura inautentică din spatele eficienței mesajelor.
„Mai exact, vorbim despre rețele de conturi false sau artificiale, care imită persoane reale și interacțiuni autentice (aprecieri, distribuiri, comentarii), pentru a amplifica artificial vizibilitatea acestor campanii și a le aduce obsesiv în feed-urile cetățenilor”, spune Mădălina Voinea.
Au existat doi factori majori care au făcut spațiul public semnificativ mai vulnerabil la dezinformări în 2025, crede Horațiu Bontea de la Factual.ro.
„Perioada electorală, în care politicienii au lansat declarații agresive în puținele momente de dezbatere publică, și expunerea accentuată la războiul hibrid, în care dezinformarea reprezintă un instrument-cheie de decredibilizare a instituțiilor și a valorilor europene”, explică el.
Doar pe platforma Factual, jurnaliștii au publicat aproape 800 de fact checks. Validarea din partea celor care ne-au citit și rezultatele muncii noastre au făcut din acest an, probabil, cel mai important din istoria proiectului Factual”, afirmă Horațiu Bontea.
Pentru cei de la AI de Noi, dezinformarea are mult mai multe forme. Unele extrem de subtile. Iar munca lor este, de multe ori, la baionetă – cu fiecare cont fals, cu fiecare postare creată în laboratoarele de dezinformare.
Ce au observat ei? Că deja o parte din „munca” de diseminare a conținuturilor false, care era în sarcina boților de multe ori, acum e făcută voluntar de oameni reali.
„Chiar dacă există în continuare conturi false care se prezintă drept simpli «patrioți» sau pagini ale unor redacții inexistente, pompate de urmăritori-boți, propagarea astăzi pare mai degrabă organică, într-o proporție mai mare. Persoanele expuse permanent la astfel de conținuturi preiau independent «știrile» și le distribuie mai departe”, spune Alin Cojocaru, de la AI de noi.
„Bulele formate din grupuri și pagini suveraniste, ortodoxe sau pro-ruse creează un ecosistem perfect al iluziei informaționale”, explică el.
Iar legăturile dintre aceste grupuri sunt evidente.
„Se reposteză, se citează reciproc și lansează mesaje sincronizat din multiple surse. Rețeaua de «manipulați utili» și «manipulatori» plătiți pare, de asemenea, mult mai activă”, adaugă el.
MApN a comunicat preventiv, prin anticiparea unor subiecte sensibile care puteau fi distorsionate prin dezinformare, spune ministerul.
Instituția a informat proactiv publicul despre activități precum deplasările de tehnică militară sau ceremoniile militare, prin comunicate și conținut pe rețelele sociale publicate înainte de desfășurarea acestora.
Iar eficiența campaniilor de combatere a dezinformării este măsurată în milioane de vizualizări pentru clipurile postate de Armată pe TikTok de exemplu.
Ce urmează în 2026
„ [Războiul hibrid] e o problemă care, din păcate, a fost neglijată de statul român. Ea e prezentă de, probabil, zece ani şi creşte în amploare. Sunt mai multe lucruri de făcut", declara șeful statului, Nicușor Dan, pe 24 mai.
Un prim pas a fost includerea în Strategia de Apărare a României, aprobată în acest an, a dezinformării ca un element al războiului hibrid și un risc pentru democrație și statul de drept.
Strategia prevede pregătirea mijloacelor de contracarare, inclusiv prin educație media și dezvoltarea capacității de apărare împotriva manipulării informatice.
E nevoie să detectezi în timp real o campanie de dezinformare, în mod automat [...] să nu lași timp ca pentru o parte importantă din populație o campanie să devină adevăr , a explicat președintele statului, cum vede el lupta împotriva dezinformării, la summitul pentru guvernanță digitală din noiembrie.
„Să reușești ca, în comunicarea instituțiilor statului, care trebuie să spună adevărul lor, să fie coordonată și să aibă impact”, a mai declarat Nicușor Dan.
Combaterea știrilor false reprezintă un proces continuu care necesită o abordare integrată și coerentă, spune MApN.
Eficiența acestui demers presupune nu doar informare oportună, corectă și proactivă din partea instituțiilor publice, ci și alocarea constantă de resurse umane, financiare și tehnice, precum și utilizarea unor instrumente moderne de comunicare și analiză.
Proiectul de țară împotriva dezinformării nu poate fi unul care vizează exclusiv mediul online, crede Mădălina Voinea, expert în dezinformare. E nevoie de educație.
„Trebuie să identificăm abordări care să includă educația, o nouă strategie de comunicare publică și – un element care pare dificil de recâștigat în acest moment – transparența multor instituții în ceea ce privește activitățile lor în serviciul cetățenilor”, adaugă ea.
„În momentul de față nu există o strategie eficientă, la nivel național, de alfabetizare digitală, deși sunt mai multe inițiative punctuale puternice”, spune Maria Cezar de la Expert Forum, coordonatoarea programului Școala pentru Democrație.
În contextul în care producerea de conținut video și text la scară largă a devenit extrem de accesibilă, odată cu apariția unor instrumente precum ChatGPT, utilizarea în masă a acestor tehnologii pentru viralizarea campaniilor de inducere a panicii va deveni o provocare majoră pentru platforme, autorități și pentru cetățenii care încearcă să mai discearnă informația reală în spațiul virtual, afirmă Mădălina Voinea.
Iar în răspunsul instituțional pe care autoritățile îl vor da fenomenului general al dezinformării este esențial să ne amintim împotriva cui luptăm, adaugă experta în dezinformare.
„Cel mai mare deficit pe care îl avem este cel de încredere în intențiile statului, iar astfel de inițiative, dacă vor fi percepute ca forme de cenzură, riscă să adâncească polarizarea din societatea noastră”, spune ea.
Obiectivul instituțiilor ar trebui să fie „dezvoltarea de capacități în structuri civile, transparente, care să comunice public rezultatele și rapoartele privind monitorizarea rețelelor inautentice, în primul rând”, explică experta în dezinformare.
În lipsa acestor măsuri, vom continua să ne mirăm că platforme precum TikTok sunt „sufocate” de dezinformare, în timp ce problemele structurale din viața reală continuă să fragmenteze societatea, concluzionează experta.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
