Raportul a fost publicat în 18 martie.
Comisia de la Veneția a reacționat și acum un an la proiectul de lege inițiat de Șerban Nicolae și Liviu Pleșoianu și emis o opinie în care preciza că: ” noile cerințe prvind transparența, inclusiv posibilitatea unor sancțiuni precum suspendarea activităților și dizolvarea în caz de nerespectare, sunt în mod clar nenecesare și disproporționate și ar trebui eliminate”.
Raportul de anul acesta are 45 de pagini și concluzii asemănătoare în ce privește modificările legislației românești, dar nu numai. Sunt analizate legislațiile din Ungaria, Cehia, Israel, Coreea, Peru, Azerbaijan, Rusia. În ce privește exemplele negative, România se află într-o companie selectă, alături de Ungaria și Rusia.
În România, autoritățile au invocat ”transparența” și ”îngrijorarea cetățenilor” pentru a modifica legea, scopul real fiind, notează Comisia de la Veneția, acela de a controla ONG-urile.
"În România, inițiatorii proiectului de lege 140/2017 (Șerban Nicolae și Liviu Pleșoianu, n.red.) au susținut că e nevoie de reglementările propuse pentru că cetățenii au îngrijorări în ce privește legalitatea și buna-credință a sectorului ONG", arată Comisia de la Veneția.
"Dar, atrage raportul atenția, deși transparența poate fi o cale eficientă de a combate frauda, evaziunea, corupția, spălarea de bani sau finanțarea terorismului, autoritățile o pot folosi drept paravan pentru abuzuri împotriva asociațiilor și pentru stabilirea unui control extins asupra asociațiilor, ".
Raportul reamintește faptul că în avizul comun dat de Comisie și OSCE în 2018 s-a concluzionat că ”reglementarea surselor de finanțare ale ONG-urilor trebuie să fie limitată la raportarea către un organism de reglementare la intervale rezonabile ( legea propunea la fiecare 6 luni n.r.), iar obligația de a divulga identitatea donatorilor să fie limitată la principalii sponsori”.
În Rusia, spune Raportul Comisiei de la Veneția, se doreste "asigurarea transparenței", însă se vorbește de "controlarea ONG-urilor care funcționează ca agenți străini, participă la activități politice pe teritoriul Federației Ruse și sunt finanțate din surse externe".
Trebuie reamintit că și proiectul de lege conceput de Pleșoianu și Nicolae prevedea că ONG-urilor de utilitate publică le este interzis să aibă acțiuni cu ”caracter politic”. Deocamdată, prevederea nu a fost votată, probabil și din cauza motivului că multe astfel de ONG-uri sunt afiliate PSD, cum este, de exemplu, Fundația Titulescu, patronată de Adrian Năstase.
Alături de România și Rusia este menționată și Ungaria, care a adoptat în 2017 o lege prin care ONG-urilor le este interzis să primească bani din străinătate. Legea a făcut parte din campania anti-Soroș.
Ca și acum un an, atenționarea Comisiei de la Veneția este clară: statele trebuie să creeze asociațiilor un climat în care să funcționeze eficient și să le faciliteze accesul la fonduri, inclusive din străinătate așa încât să-și poată îndeplinit rolul de a fi în interes public”.
