Comisia Europeană a înaintat Consiliului UE o propunere de aprobare a asistenței financiare pentru Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Croația, Cipru, Portugalia și România.
Propunerea reprezintă primul val de finanțări prin programul SAFE, instrument european de 150 de miliarde de euro, creat pentru a sprijini statele membre să facă investiții rapide în industria și tehnologia de apărare.
Întreg lotul de opt state are dreptul la aproximativ 38 de miliarde de euro. Nivelurile de finanțare pentru fiecare țară au fost stabilite în septembrie trecut. Ciprul va primi 1,18 miliarde de euro, în timp ce România 16,68 miliarde de euro.
„Anul trecut, UE a înregistrat mai multe progrese în domeniul apărării decât în deceniile anterioare. Cartea albă și Foaia de parcurs privind pregătirea pentru 2030 au permis statelor membre să mobilizeze până la 800 de miliarde de euro pentru apărare. Aceasta include suma de 150 de miliarde de euro pentru achiziții publice comune – SAFE. Am aprobat acum un lot inițial de planuri SAFE”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, joi, enumerând cele opt țări care primesc finanțarea.
„Ceilalți vor urma la scurt timp după aceea. În prezent, este urgent ca aceste planuri să fie aprobate de Consiliu pentru a permite efectuarea rapidă a plăților”, a adăugat ea.
Consiliul are la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta deciziile de punere în aplicare. După aprobare, Comisia va finaliza acordurile de împrumut, primele plăți urmând să fie făcute în martie 2026.
Regulamentul SAFE a fost adoptat pe 27 mai 2025, ca parte a pachetului „Pregătire 2030 din domeniul apărării, care oferă pârghii financiare statelor membre ale UE pentru a stimula o creștere bruscă a investițiilor în capacități defensive.
Una dintre principalele condiții pentru statele membre ale Uniunii care au depus cereri de finanțare este ca toate contractele să fie semnate până la 1 mai 2026.
Guvernul României a depus la Comisia Europeană, la finalul lunii noiembrie a anului trecut, lista cu proiectele pentru care cere bani împrumut în vederea întăririi apărării naționale.
Premierul Ilie Bolojan a declarat pe 21 noiembrie că România a depus proiecte de infrastructură de transport cu dublă utilitate, civilă și militară, în valoare de 4,2 miliarde de euro.
Restul sumei, până la 16,6 miliarde de euro, sunt sunt dotări pentru Armată, pentru Ministerul de Interne şi pentru celelalte forţe din sistemul de apărare naţională.
MApN a depus proiecte care vizează fabricarea de muniție și arme în România sau achiziții militare de la mari producători de profil.
Prioritățile Ministerului Apărării Naționale în 2026
La solicitarea Europei Libere, Ministerul Apărării Naționale (MApN) precizează că și-a propus să facă în 2026 două tipuri de investiții: în infrastructură și în armament.
Instituția enumeră în ce unități vor fi făcute lucrări de renovare, extindere sau modernizare:
- Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu – lucrări de dezvoltare a infrastructurii;
- Baza 71 Câmpia Turzii - lucrări de dezvoltare a infrastructurii;
- Cazarma de la Mihai Bravu - lucrări de dezvoltare a infrastructurii;
- Școala de instruire a Forțelor pentru Operații Speciale de la Vlădeni, județul Brașov - lucrări de intervenții și racordarea la utilități a pavilioanelor din cazarmă;
- Comandamentul Corpului Multinațional de Sud Est (HeadguartersMultinationalCorps South-East /HQ MNC-SE) de la Sibiu – extindere construcții.
- În același timp, MApN are începute peste 70 de programe de înzestrare și achiziții semnificative de echipamente pentru toate categoriile de forțe (Forțe Terestre, Forțe Aeriene, Forțe Navale și Forțe pentru Operații Speciale). Dintre acestea, 27 de programe au contracte în derulare, explică MApN.
Programe majore de înzestrare care vor fi prioritare și în 2026 și anii următori:
• sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) – PATRIOT;
• avion multirol de generația a V-a, F-35;
• sistem obuzier autopropulsat pe șenile calibru 155 mm de nivel batalion;
• tanc principal de luptă;
• platforme de transport auto, multifuncționale – pe roți;
• elicoptere cu capabilități de luptă la suprafață tip H215M;
• vehicule amfibii de asalt tip AAV-7.
MApN mai precizează că stabilirea priorităților – în ce va investi mai întâi banii alocați – este condiționată „de arhitectura juridică a Instrumentului SAFE”.
Detaliile privind obiectivele de investiții aprobate urmează să fie comunicate public „pe măsură ce etapele de evaluare și selecție de la nivelul Comisiei Europene și al Grupului de lucru interinstituțional vor fi finalizate”, spune Ministerul Apărării.
Un proiect care trebuie încheiat de Ministerul Transporturilor, de această dată, până în august 2026, este Autostrada Moldovei. A7 va avea în total, de la Ploiești la Siret, 453 de kilometri.
Porțiunea Ploiești – Pașcani (390 de km) are finanțarea asigurată prin PNRR. Continuarea, între Pașcani și Siret, se va construi până în 2030, și se află pe lista de finanțare prin SAFE depusă de autoritățile române la Comisia Europeană în noiembrie, ca proiect de mobilitate militară.
Tot cu bani alocați de Bruxelles prin SAFE ar urma să se facă și secțiunea Pașcani – Ungheni, capătul Autostrăzii A8. Această autostradă va lega Moldova de Ardeal, între Ungheni și Târgu Mureș.
Capetele A7 și A8 vor fi de fapt, în Ucraina, respectiv în Republica Moldova, a explicat pentru Europa Liberă secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu.
„În colaborare cu cele două state vecine, Republica Moldova și Ucraina, realizăm capetele de proiect inclusiv dincolo de punctele vamale. Trebuie să finalizăm licitațiile, să terminăm toate contractele aferente până în luna mai, deci asta va fi o prioritate maximă”, a explicat oficialul de la Transporturi.
El a precizat că va fi vorba de câte cinci kilometri în fiecare dintre cele două țări vecine.
Din A7 Ploiești – Pașcani, lucrările sunt gata între Ploiești și Adjud. Între Adjud și Pașcani se lucrează și se preconizează că în acest an vor fi dați în folosință.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
