Două sunt marile programe europene în care România trebuie să avanseze cel mai repede în 2026:
- Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – 10,7 miliarde de euro, care se va încheia în luna august;
- SAFE - „Acțiunea pentru securitatea Europei” – aproape 17 miliarde de euro, care se va derula până în 2030.
Cele aproape 28 de miliarde de euro disponibile prin cele două programe sunt împrumuturi cu dobânzi la jumătate sau chiar mai mici (3% pe an) față de cele la care se împrumută România direct de pe piață (între 6 și 7% pe an) și granturi, adică bani gratuiți de la Uniunea Europeană.
Pe lângă aceste două programe, mai există și cel de coeziune – dezvoltare al Uniunii, prin care România poate accesa până la 31 de miliarde de euro între 2021 și 2027. Până acum, România a absorbit aproximativ o treime din suma disponibilă prin acest program.
Pe 15 decembrie 2025, datele Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) arătau că firmele private și autoritățile publice au contractat investiții cu o valoare aproape dublă față de cea disponibilă, adică peste 56 de miliarde de euro.
MIPE a validat însă plăți în valoare de 9 miliarde de euro pentru investițiile realizate.
Stadiul PNRR la final de 2025
Aproape 11 miliarde de euro mai poate accesa România de la Uniunea Europeană până august 2026, prin PNRR, programul Uniunii Europene de refacere a economiilor după criza economică provocată de pandemia de COVID19, între 2020 și 2022.
Din cele aproape 11 miliarde de euro, aproape un sfert, adică 2,5 miliarde de euro, trebuie cheltuite pentru infrastructură nouă și formare profesională în Educație.
Programul PNRR a început în 2021 și se încheie în august 2026.
La acest moment, bilanțul PNRR – ului românesc arată astfel, după renegocierea din ultimele luni între Guvernul României și Comisia Europeană:
- 10, 7 miliarde de euro încasate de la UE prin plățile din primele trei tranșe (2022 -2025);
- 21.262 de investiții încheiate, în curs de realizare sau contractate;
- 13.686 beneficiari care au contractat investiții;
- 5.024 beneficiari către care s-au făcut plățile pentru investițiile realizate.
Pe siteul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene găsiți o hartă cu toate cele peste 21 de mii de proiecte dezvoltate prin PNRR în România.
În topul beneficiarilor de până acum ai banilor europeni alocați prin PNRR de Uniunea Europeană unt două companii ale Ministerului Transporturilor:
- Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, cu aproape 1,8 miliarde de euro contractate pentru drumuri noi;
- Compania Națională Căi Ferate CFR, cu 1,2 miliarde de euro accesate pentru reabilitarea și construcția unor tronsoane feroviare.
Stadiul SAFE la final de 2025
16,6 miliarde de euro poate accesa România prin SAFE, iar una dintre principalele condiții pentru statele membre ale Uniunii care au depus cereri de finanțare este ca toate contractele să fie semnate până la 1 mai 2026.
Guvernul României a depus la finalul lunii noiembrie la Comisia Europeană lista cu proiectele pentru care cere bani împrumut în vederea întăririi apărării naționale. Proiectele sunt analizate acum de Comisia Europeană care, cel târziu în luna februarie, va anunța Bucureștiul care dintre proiecte sunt eligibile pentru finanțare prin programul SAFE.
Ministerul Transporturilor pregătește deja licitațiile pentru partea sa de responsabilitate, spune pentru Europa Liberă, secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu.
Investițiile prin SAFE sunt secrete deocamdată, dar premierul Ilie Bolojan a declarat pe 21 noiembrie că România a depus proiecte de infrastructură de transport cu dublă utilitate, civilă și militară, în valoare de 4,2 miliarde de euro. Restul, până la 16,6 miliarde de euro, sunt sunt dotări pentru Armată, pentru Ministerul de Interne şi pentru celelalte forţe din sistemul de apărare naţională.
MApN a depus proiecte care vizează fabricarea de muniție și arme în România sau achiziții militare de la mari producători de profil.
Prioritățile Ministerului Apărării Naționale în 2026
La solicitarea Europei Libere, Ministerul Apărării Naționale (MApN) precizează că și-a propus să facă în 2026 două tipuri de investiții: în infrastructură și în armament.
Instituția enumeră în ce unități vor fi făcute lucrări de renovare, extindere sau modernizare:
- Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu – lucrări de dezvoltare a infrastructurii;
- Baza 71 Câmpia Turzii - lucrări de dezvoltare a infrastructurii;
- Cazarma de la Mihai Bravu - lucrări de dezvoltare a infrastructurii;
- Școala de instruire a Forțelor pentru Operații Speciale de la Vlădeni, județul Brașov - lucrări de intervenții și racordarea la utilități a pavilioanelor din cazarmă;
- Comandamentul Corpului Multinațional de Sud Est (HeadguartersMultinationalCorps South-East /HQ MNC-SE) de la Sibiu – extindere construcții.
În același timp, MApN are începute peste 70 de programe de înzestrare și achiziții semnificative de echipamente pentru toate categoriile de forțe (Forțe Terestre, Forțe Aeriene, Forțe Navale și Forțe pentru Operații Speciale). Dintre acestea, 27 de programe au contracte în derulare, explică MApN.
Programe majore de înzestrare care vor fi prioritare și în 2026 și anii următori:
• sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) – PATRIOT;
• avion multirol de generația a V-a, F-35;
• sistem obuzier autopropulsat pe șenile calibru 155 mm de nivel batalion;
• tanc principal de luptă;
• platforme de transport auto, multifuncționale – pe roți;
• elicoptere cu capabilități de luptă la suprafață tip H215M;
• vehicule amfibii de asalt tip AAV-7.
MApN mai precizează că stabilirea priorităților – în ce va investi mai întâi banii alocați – este condiționată „de arhitectura juridică a Instrumentului SAFE”.
Detaliile privind obiectivele de investiții aprobate urmează să fie comunicate public „pe măsură ce etapele de evaluare și selecție de la nivelul Comisiei Europene și al Grupului de lucru interinstituțional vor fi finalizate”, spune Ministerul Apărării.
Prioritățile Ministerului Transporturilor în 2026
Din cele 21 de miliarde de euro alocate României prin PNRR, după renegocierea din 2025, condusă de Ministerul Investițiilor Europene, peste 4,2 miliarde de euro au fost alocate dezvoltării infrastructurii de transport național – 45 de mari proiecte, noi șosele și căi ferate, reforme care vizează creșterea siguranței pe șosele, achiziții de radare etc.
Cel mai scump proiect feroviar în lucru, în prezent, este modernizarea lotului doi din linia ferată Caransebeș – Timișoara Est– Arad. E o investiție de 1,35 de miliarde de euro, iar lucrările au ajuns la jumătate în decembrie, potrivit MIPE.
Un proiect care trebuie încheiat, de asemenea, până în august 2026, este cea mai mare parte din Autostrada Moldova - A7, respectiv porțiunea Ploiești – Pașcani (390 de km). A7 va avea în total, de la Ploiești la Siret, 453 de kilometri.
Între Ploiești și Pașcani finanțarea este asigurată prin PNRR.
Continuarea, între Pașcani și Siret, se va construi până în 2030.
Această ultimă bucată este pe lista de finanțare prin SAFE depusă de autoritățile române la Comisia Europeană în noiembrie, ca proiect de mobilitate militară.
Tot cu bani alocați de Bruxelles prin SAFE ar urma să se facă și secțiunea Pașcani – Ungheni, capătul Autostrăzii A8. Această autostradă va lega Moldova de Ardeal, între Ungheni și Târgu Mureș.
Capetele A 7 și A8 vor fi de fapt, în Ucraina, respectiv în Republica Moldova, explică pentru Europa Liberă secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu.
„În colaborare cu cele două state vecine, Republica Moldova și Ucraina, realizăm capetele de proiect inclusiv dincolo de punctele vamale. Trebuie să finalizăm licitațiile, să terminăm toate contractele aferente până în luna mai, deci asta va fi o prioritate maximă”, explică oficialul de la Transporturi, care precizează și că va fi vorba despre câte cinci kilometri în fiecate dintre cele două țări vecine.
Din A7 Ploiești – Pașcani, lucrările sunt gata între Ploiești și Adjud. Între Adjud și Pașcani se lucrează.
Ionel Șcrioșteanu spune că în 2026 prioritate la finalizare vor avea și cei 10 km dintre Marginea și Holdea (din Autostrada Sibiu – Nădlac, vama cu Ungaria). „Sunt zonele cu celebrele tuneluri pentru urși care au fost reziliate, noi am reluat procedurile și acum suntem în lucru, cu finanțare prin PNRR”, explică demnitarul.
Tot la capitolul urgențe e și finalizarea A0, Autostrada Bucureștiului, cei peste 100 de km de șosea care înconjoară Capitala.
„Chiar sunt șanse să închidem toate cele trei tronsoane în 2026 (aflate în lucru acum – n.r.)”, spune secretarul de stat Scrioșteanu. Este vorba despre tronsoane din nordul și estul Capitalei, care însumează aproximativ 30 de kilometri.
Nu în ultimul rând, Ministerul Transporturilor trebuie să avanseze în proiectul Autostrazii Pitești – Sibiu, varianta alternativă Văii Oltului. „Acolo trebuie să mai dăm toate autorizațiile pentru loturile montane II și III din Autostrada Pitești – Sibiu”, precizează Ionel Scrioșteanu.
Prioritățile Ministerului Educației în 2026
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) precizează pentru Europa Liberă că așteaptă mai întâi adoptarea bugetului național pe 2026 pentru a putea spune ce sume alocă investițiilor.
Totuși, MEC susține „că va asigura implementarea tuturor proiectelor PNRR (care includ și investiții în infrastructura educațională – preuniversitară și universitară), renegociate cu Comisia Europeană și autorizate prin memorandumul aprobat de Guvern și va implementa măsuri de revitalizare a sectorului CDI – cel de cercetare dezvoltare”, precizează înstituția.
Datele Ministerului Investițiilor Europene arată că, pentru Educație, României i-au fost alocate pentru reforme și investiții inițial, prin PNRR 2,8 miliarde.
În noiembrie, după renegocierea programului și eliminarea de pe listă a investițiilor care nu ar mai fi avut nicio șansă să fie gata până în august 2026, au rămas 2,5 miliarde de euro.
Suma a fost contractată, însă doar o treime din bani s-au transformat efectiv în lucrări sau reforme până acum.
Cele mai mari investiții din ultimii ani au fost în dotarea școlilor din România cu mobilier, imprimante, table inteligente, alte dispozitive digitale.
Pe lista investițiilor rămase de făcut în următoarele opt luni prin PNRR sunt:
- Înființarea, echiparea și operaționalizarea a 90 de servicii complementare pentru grupurile defavorizate
Peste 22 de milioane de euro au la dispoziție autoritățile locale din zone defavorizate și/sau rurale să finalizeze, până la 30 iunie, spații educaționale pentru copii mici, care să ajute la o școlarizare cât mai bună.
„Din cele 98 de contracte de finanțare semnate, 73 contracte se află în progres continuu, conform graficelor de implementare, iar 44 de servicii au parcurs deja toate etapele necesare operaționalizării”, precizează Ministerul Educației într-un memorandum comun cu Ministerul Finanțelor, consultat de Europa Liberă.
- Dezvoltarea programului cadru pentru formarea profesioniștilor care lucrează în servicii de educație timpurie
Inițial, programului i-au fost alocate peste 14 milioane de euro.
Însă, din cauza întârzierilor, MEC a propus reducerea numărului de specialiști care ar trebui formați în educație timpurie de la aproape 20 de mii la 5 mii.
„Ca urmare, reducerea bugetară este de 10.500.000 euro și bugetul final PNRR este de 3.832.000 euro”, se arată în același memorandum.
- Sprijinirea unităților de învățământ cu risc mediu și ridicat de abandon școlar
Este un proiect de dotare a peste 2.300 de școli cu materiale didactice, digitale și alte dotări în valoare de aproape jumătate de miliard de euro.
- Dezvoltarea a zece consorții regionale și dezvoltarea și dotarea a zece campusuri profesionale integrate
Este vorba despre un proiect menit să creeze condiții mai bune de învățare pentru acei elevi care au terminat școli în sistem dual - forma de învățământ în care companii de stat sau private care au nevoie de angajați pregătesc elevii pentru o meserie, le acordă burse, chiar și masă și cazare, în cei trei ani de studiu, iar apoi îi angajează.
Potrivit Ministerului Educației, opt proiecte pentru campusuri profesionale aveau în toamnă un progres fizic favorabil sau suficient de mare încât lucrările să se încheie până la termenul limită de 31 august 2026.
- Asigurarea echipamentelor și a resurselor tehnologice digitale pentru unitățile de învățământ
Ministerul Educației spune în Memorandumul de refacere a bugetului de investiții alocat domeniului prin PNRR că aproximativ 4.400 de școli din România au deja în clase o parte dintre dotările digitale contractate. De asemenea, peste 1.300 de laboratoare. În România, există 6.200 de școli cu personalitate juridică.
Alte investiții planificate pentru 2026
Pentru a reduce deficitul bugetar pâna la cel mult 6,5% din produsul intern brut (PIB) în 2026, așa cum a convenit deja cu Guvernul Uniunii, respectiv Comisia Europeană, guvernul a decis reducerea sumelor alocate din bugetul național pentru investiții locale.
„Trebuie să faci o selecție care proiecte sunt cele mai importante, cele care au cel mai mare efect adăugat economic dacă se finalizează. Dacă e vorba de drumuri, poți, de exemplu, să te uiți la recensământul general al circulației mașinilor ca să-ți dai seama unde este traficul mare”, a explicat în luna august premierul Ilie Bolojan cum ar trebui prioritizate investițiile locale.
Recent, viceceprim-ministrul Tánczos Barna a declarat pentru Europa Liberă că în ceea ce privește investițiile prioritate vor fi în 2026, în ordine:
- investițiile prin PNRR;
- investițiile din alte programe europene care au nevoie de cofinanțare națională;
- programele naționale de investiții precum Anghel Saligny și PNDL – Planul Național de Dezvoltare Locale și Sănătate.
„Dacă vor rămâne bani și pentru altceva, vom vedea după aprobarea bugetului”, a conchis viceceprim-ministrul Tánczos Barna.
O parte dintre marile investiții cu bani naționali sunt cele prin programele Anghel Saligny și PNDL, pe care le face Compania Națională de Investiții (CNI), companie de stat.
Europa Liberă a întrebat CNI dacă în planurile sale de investiții din 2026 întră și două obiective sportive importante: refacerea bazinelor de înot acoperite din Complexul Sportiv Naţional „Lia Manoliu" din București și a sălilor de gimnastică, haltere și judo de la Clubul Sportiv Municipal (CSM) Onești.
Bazinele de înot de la Lia Manoliu sunt închise din cauza degradării accentuate, unul din 2016, altul din 2018.
Unul dintre ele este cel în care s-a pregătit la începutul carierei înotătorul David Popovici și în care ar vrea să facă pregătirea pe timp de iarnă.
Celălalt bazin închis este cel de sărituri.
CNI a precizat pe 19 decembrie pentru Europa Liberă că „a transmis la MDLPA (Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice – n.r.) în data de 15.12.2025 documentația în vederea emiterii Ordinului MDLPA de aprobare a indicatorilor tehnico – economici (pentru renovare – n.r.). Ulterior emiterii Ordinului MDLPA de aprobare a indicatorilor tehnico - economici, se va demara procedura pentru achiziţia unui contract de proiectare și execuţie lucrări”, explică CNI.
În aceeași zi, vineri, 19 decembrie, Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a semnat ordinul pentru alocarea banilor necesari renovării celor două bazine la aproape un an și jumătate după ce înotătorul David Popovici, campion olimpic, mondial și European, a reclamat lipsa progreselor în refacerea infrastructurii de la „Lia Manoliu”.
Potrivit CNI, urmează „procedura pentru achiziţia unui contract de proiectare și execuţie lucrări.”
Complexul sportiv național „Lia Manoliu” a fost construit între 1968 și 1971.
David Popovici s-a pregătit în primii ani de performanță în bazinul acoperit din complex, iar după închiderea acestuia, în 2018, în lunile cu vreme rece, sportivul și alți componenți ai lotului național al României se pregătesc în bazinul de vară acoperit cu un balon de cauciuc.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a precizat că lucrările vor fi realizate pe o suprafaţă construită de 12 mii de metri pătrați, pe un regim de înălţime S+Sth+P (subsol, subsol tehnic şi parter), iar valoarea estimată a lucrărilor este de de aproape 100 de milioane de lei.
Durata refacerii bazinelor este de 30 de luni, dintre care 6 luni sunt pentru etapa de proiectare.
„Pe lângă consolidare, reabilitare şi modernizare, complexul va fi eficientizat energetic, va fi reabilitat sistemul de încălzire şi va fi montat un nou sistem de ventilaţie. Totodată, va fi înlocuită tâmplăria exterioară şi vor fi montate corpuri de iluminat cu consum redus, vor fi reabilitate sistemele de filtrare şi tratare a apei şi se va fora pentru a asigura alimentarea bazinelor cu apă din subteran. De asemenea, se vor introduce tribune cu o capacitate de 70, respectiv 110 persoane”, precizează news.ro
În iunie, Parlamentul a declarat anul 2026, „Anul Nadia Comăneci” prin lege.
Senatul României a motivat inițiativa astfel: „ Pe 18 iulie 2026, se împlinesc 50 de ani de când Nadia Comăneci a intrat în istoria sportului mondial, prin primirea punctajului de 10 la o ediţie a Jocurilor Olimpice, fiind prima gimnastă care a primit un zece perfect (compus din 7 note de 10), care a dat afişajele electronice peste cap şi a stabilit un record absolut, provocând confuzie şi uimire, dar mai ales o bucurie imensă”.
Sala de gimnastică și liceul cu program sportiv „Nadia Comăneci” din Onești, locurile în care a trăit și s-a pregătit Nadia Comăneci până la obținerea celor mai importante titluri, în anii 1970, au mari probleme de funcționare.
Europa Liberă a arătat într-un reportaj, în 2024, că, la liceul cu program sportiv „Nadia Comăneci” din Onești, acoperișul este spart, iar în sălile clubului CSM fie plouă, fie instalațiile vechi nu mai fac față nevoilor.
Acum, CNI explică pentru Europa Liberă că, în 2025, planul de refacere a complexului sportiv a avansat urmând ca documentația necesară să fie transmisă Guvernului în vederea emiterii hotărârii de aprobare a indicatorilor tehnici.
CNI mai explică: „în baza acesteia (a hotărârii de guvern – n.r.), se va putea demara procedura de achiziţie publică a unui contract de servicii de proiectare - proiect tehnic şi detalii de execuție, execuție lucrări și asistență tehnică din partea proiectantului pe perioada execuției lucrărilor”.
CNI adaugă că în planul de renovare a complexului din care face parte și sala de gimnastică în care s-a pregătit lotul olimpic al României din anii 1970 sunt:
• anexa sala gimnastică, sala gimnastică, terenuri de tenis, sala atletică grea, vestiare, sediul administrativ.
„Microhotelul și cantina sunt propuse pentru demolare, urmând a se construi trei corpuri noi respectiv, spații de cazare/recuperare sportivi şi antrenori, sală de antrenament pentru haltere și vestiarele aferente, cladire muzeu, sala de conferinţe și spații anexe, iar corpul administrativ se va reconfigura”, completează CNI.
Investiția ar putea depăși 20 de milioane de euro.
Pentru acest articol, Europa Liberă a mai cerut detalii despre investițiil preconizate Ministerului Afacerilor Interne și Sănătății. Până pe 19 decembrie, cele două instituții nu au răspuns solicitării trimise de redacție pe 7 decembrie.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
