Executivul european a trimis o scrisoare suplimentară de punere în întârziere către trei state membre Luxemburg, Polonia şi România şi un aviz motivat unui număr de nouă state membre.
Este vorba de: Bulgaria, Irlanda, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Austria, Portugalia şi Suedia, care nu au pus în aplicare angajamentele de reducere a mai multor poluanţi atmosferici, transmite News.ro, care citează un comunicat remis de Comisia Europeană.
Directiva UE 2016/2284 privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici (Directiva NEC) stabilește angajamente naţionale de reducere a emisiilor pentru cinci poluanţi atmosferici importanţi: oxizii de azot (NOx), compuşii organici volatili nemetanici (COVnm), dioxidul de sulf (SO2), amoniacul (NH3) şi particulele fine (PM2,5).
Poluanții contribuie la calitatea slabă a aerului și au un impact negativ semnificativ asupra sănătăţii umane şi a mediului.
Angajamentele naţionale trebuie îndeplinite de fiecare stat membru în fiecare an între 2020 şi 2029. Începând cu 2030 sunt prevăzute reduceri mai ambiţioase. Statele membre au, de asemenea, obligaţia de a institui programe naţionale de control al poluării atmosferice (PNCPA) pentru a arăta modul în care vor fi îndeplinite aceste angajamente de reducere.
În ianuarie 2023, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere unui număr de 14 state membre care nu şi-au îndeplinit angajamentele de reducere a emisiilor pentru anul 2020 pentru unul sau mai mulţi poluanţi vizaţi de Directiva NEC.
În februarie 2023, statele membre au prezentat cel mai recent inventar naţional al emisiilor, care includea emisiile pentru anii 2020 şi 2021, însoţit de un raport informativ de inventariere.
Comisia Europeană a analizat proiecţiile de emisii pentru anii 2025 şi 2030, programele naţionale de control al poluării din statele membe și a concluzionat că Bulgaria, Irlanda, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Austria, Portugalia şi Suedia nu şi-au îndeplinit în continuare angajamentele de reducere a emisiilor.
Polonia şi Luxemburg nu şi-au îndeplinit angajamentele privind poluanții, a concluzionat Comisia. Iar România nu a inclus suficiente măsuri pentru a asigura reducerile necesare ale emisiilor în primul său program naţional de control al poluării atmosferice prezentat în 2023.
Prin urmare, Comisia Europeană a trimis scrisori suplimentare de punere în întârziere Luxemburgului, Poloniei şi României, care au două luni ca să remedieze deficienţele semnalate de Comisie. Dacă nu primeşte un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
În schimb, Bulgaria, Irlanda, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Austria, Portugalia şi Suedia au primit deja un aviz motivat și au tot două luni la dispoziție ca să ia măsurile asumate. În caz contrar, Comisia va sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
Exemplu negativ: poluarea în București
O sursă importantă a poluării din București provine din satul ilfovean Sintești, unde au apărut în ultimii ani rețele infracționale care topesc deșeurile prin incendiere. Este o afacere exclusiv ilegală susținută de firme care încheie contracte cu rețele din Sintești ca să nu-și asume costurile reciclării.
Reprezentanții autorităților de mediu nu au putut opri la niciuna din descinderi sursa de poluare pentru că au fost alungați de localnici.
120 de firme de tratare a deșurilor sunt în Sintești, la o populație de sub 3.000 de locuitori.
Autoritățile se învârt într-un cerc vicios: de fiecare dată când intervin dau peste oameni nevoiași, nu de adevărații poluatori.
La fiecare sfârșit de săptămână, Aerlive, platforma de monitorizare a calității aerului, înregistrează indici peste valoarea normală la particulele de praf mai mici de 2,5 microni.
Dezmembrările auto și poluarea cu metan
O parte importantă din deșeurile care sunt arse ilegal în Sintești provin din industria auto, în special ateliere de dezmembrări auto, așa cum a arătat o investigație realizată de Europa Liberă.
Este vorba de o afacere de 10 milioane de euro pe an, în urma deșeurilor care intră în satul ilfovean și care sunt arse noaptea, cu prețul poluării Capitalei.
„În jurul Bucureștiului s-a creat o rețea de valorificare a fierului vechi. Capii ei sunt la Sintești, o comunitate avută de romi. Alte localități unde se ard deșeuri, cele mai multe dintre ele provenite de la mașini vechi, sunt Sărulești, Bolintin, Moroeni, locuri în care se adună resturi de aluminiu și cupru”, a declarat pentru Europa Liberă o sursă din Garda de Mediu.
O altă sursă de poluare atmosferică în România este poluarea cu metan, adică pierderile de gaze, care sunt prea puțin raportate, în ciuda ponderii semnificative a acestora în totalul de emisii de la nivel național.
Potrivit unui raport publicat de International Energy Agency (IEA) pe anul 2020, emisiile fugitive, cel mai greu de detectat și care nu sunt vizibile atingeau în România valoarea de 36 de kilotone, din totalul de 93 de kilotone.
Treisprezece dintre acestea, proveneau din instalațiile de petrol și gaze on-shore, de pe uscat.
România, în recidivă: a ajuns în fața CJUE și pentru poluarea industrială, sursă masivă de poluare atmosferică
În decembrie 2021, Comisia Europeană a trimis România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru că nu a respectat normele privind combaterea poluării industriale și pentru lipsa unui program de control al poluării atmosferice.
România își asumare funcționarea a trei instalații industriale pe baza unei autorizații care să respecte Directiva europeană în domeniu privind emisiile industriale, care stabilește norme menite să prevină și să reducă emisiile industriale nocive în aer, apă și sol și să prevină generarea de deșeuri.
În absența unei autorizații, nu poate fi verificată respectarea valorilor-limită de emisie, iar riscurile pentru mediu și sănătatea umană nu pot fi evitate.
