Linkuri accesibilitate

“Comisia lui Dragnea” a terminat ancheta privind SPP. Raportul propune ca șeful SPP să fie numit de Parlament


Liviu Dragnea este cel care a solicitat insistent o Comisie de anchetă privind SPP

La nici două săptămâni după ce Liviu Dragnea a intrat la închisoare, Comisia de anchetă privind activitatea SPP a finalizat Raportul. Comisia propune modificarea legii pentru ca directorul SPP să fie numit de Parlament, la propunerea președintelui României.

Războiul între Liviu Dragnea și directorul SPP, Lucian Pahonțu, a izbucnit public în ianuarie 2018. În mai multe intervenții publice sau în ședințe de partid, fostul lider PSD l-a acuzat pe director SPP că se implică în viața politică și l-a numit “un personaj veninos”, care își folosește angajații pentru a culege informații. Mai mult, Dragnea a spus că Pahonțu este cel care conduce statul paralel și pe președintele Klaus Iohannis.

Imediat, Liviu Dragnea a cerut formarea în Parlament a unei Comisii de anchetă, care să-l vizeze direct pe Lucian Pahonțu. Fostul vicepremier Paul Stănescu a declarat public că un prieten i-a transmis un mesaj din partea directorului SPP, în care îi promitea sprijn pentru preluarea PSD în schimbul asigurării protecției de către Serviciu.

Comisia s-a format în februarie 2018, dar a fost declarată neconstituțională în luna aprilie a anului trecut. Ea a fost reînființată în Parlament câteva luni mai târziu. În activitatea sa, Comisia de anchetă vizând SPP a avut șapte ședințe, printre cei invitați numărându-se Paul Stănescu, Călin Popescu Tăriceanu, dar și angajați SPP. Până la finalizarea Raportului, directorul SPP nu a fost audiat de Comisia de anchetă.

Propunerile Comisiei de anchetă

În Raportul Comisiei, consultat de Europa Liberă, se propune modificarea legii de organizare și funcționare a SPP, în sensul numirii directorului SPP de către Camera Deputaților și Senatului în ședință comună, la propunerea președintelui României, în urma audierii celui propus de către comisia însărcinată să exercite controlul parlamentar asupra activității SPP.

Parlamentarii din Comisia de anchetă propun modificarea legii SPP și în sensul instituirii controlului concret și permanent prin crearea unei Comisii Comune a celor două Camere pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SPP.

Concluziile Comisiei privind activitatea SPP

La capitolul „Concluzii”, în document se scrie că s-au constatat următoarele “posibile deficiențe ale activității SPP”. Parlamentarii susțin că spre deosebire de celelalte servicii de informații, SPP nu a prezentat rapoartele de activitate în ultimii patru ani. Mai mult, aleșii spun că SPP nu răspunde în fața niciunei Comisii parlamentare. “Activitatea SPP nu este controlată concret și permanent de către Parlament”, se arată în Raportul Comisiei de anchetă.

O altă deficiență din punctul de vedere al Comisiei este legată de faptul că directorul SPP poate aduce modificări în interiorul structurii organizatorice fără a mai solicita aprobarea CSAT. Comisia susține în Raport că “informaţiile apărute în spaţiul public privind activitatea SPP, în general, şi implicarea instituţiei sau a unor cadre militare în diverse acţiuni aşa-zis ilegale, sunt de natură a periclita imaginea de ansamblu a instituţiilor cu rol în asigurarea siguranţei şi securităţii naţionale şi ar crea o vulnerabilitate în sistemul de apărare. Acest lucru ar putea conduce la insecuritate şi instabilitate, aspecte pe care ţara noastră, prin grija şi rolul însemnat al instituţiilor cu rol în activitatea de siguranţă naţională, inclusiv al Serviciului de Protecţie şi Pază, nu le-a cunoscut”.

Un alt punct semnat în Raportul Comisiei de anchetă legat de faptul că SPP nu a demarat o anchetă internă după declarațiile fostului vicepremier Paul Stănescu.

“Prin urmare, este necesară o revizuire a Legii privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază, implicit, a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a SPP şi a Codului de etică şi conduită profesională”, se arată în documentul realizat de parlamentari.

Ce a descoperit Comisia parlamentară privind SPP

Chiar dacă face mai multe recomandări, Comisia SPP, recunoaște că nu a putut afla prea multe lucruri. În trei puncte, parlamentarii admit că nu au descoperit lucruri ilegale în funcționarea Serviciului de Protecție și Pază.

  • În legătură cu persoanele, mijloacele şi acţiunile prin care Serviciul de Protecţie şi Pază a influenţat sau a încercat să influenţeze unele decizii politice, nu s-a putut realiza identificarea exactă a acestora.
  • În legătură cu identificarea unor persoane şi/sau personalităţi politice sau publice cărora li s-au propus acţiuni de colaborare cu Serviciul de Protecţie şi Pază, precum şi stabilirea persoanelor şi/sau personalităţilor publice sau politice care au acceptat aceste colaborări, determinarea obiectului şi obiectivelor acestor colaborări, precum şi a obligaţiilor care reveneau părţilor — Serviciul de Proiecţie şi Pază şi, respectiv, persoanele în cauză, nu s-a putut realiza identificarea exactă a acestora
  • În legătură cu identificarea protocoalelor de colaborare încheiate cu alte instituţii au fost identificate un număr de protocoale dar care nu exced cadrul legal de organizare şi funcţionare, precum şi atribuţiilor legale ale Serviciului de Protecţie şi Pază sau ale celorlalte instituţii cosemnatare.

Ce au spus Paul Stănescu și Călin Popescu Tăriceanu în Comisie

În cadrul discuțiilor din cadrul Comisiei de anchetă au fost invitate 10 persoane, prima ședință având loc în septembrie 2018. Președintele Comisiei a fost senatorul Daniel Butunoi de la PSD.

În ședința din 2 octombrie a fost invitat vicepremierul Paul Stănescu, cel care a povestit public că i s-a propus să preia șefia PSD cu ajutorul SPP.

“În cadrul discuţiilor Domnul Stănescu a reiterat declaraţiile apărute în spaţiul public, la finalul lunii ianuarie 2018, referitoare la propunerea domnului Pahonţu, şeful Serviciului de Protecţie şi Pază, privind preluarea puterii în PSD de către Paul Stănescu, împreună cu „câţiva colegi”, în schimbul asigurării protecţiei Serviciului. Mesajul a venit din partea unui „prieten”, a cărui identitate nu a fost dezvăluită. Transmiterea mesajului a avut loc în biroul de ministru al domnului Stănescu. De asemenea, a fost reiterat răspunsul negativ dat de Paul Stănescu către prietenul dumnealui, referitor la propunerea primită din partea directorului Serviciului. Membrii Comisiei au fost asiguraţi de către invitat că afirmaţia prietenului este adevărată, „în proporţie de 100%” . Domnul Stănescu a mai precizat că a renunţat la serviciile oferite de SPP încă de la bun început odată cu preluarea funcţiei şi că nu îl cunoaşte pe domnul Pahonţu. De asemenea, a precizat că persoana care i-a expus propunerea “nu e nici om politic, nu face parte din niciun partid politic şi nu este nici un om care să facă parte dintr-o structură militară“, scrie în documentul consultat de Europa Liberă.

Pe 9 octombrie a fost invitat președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care a vorbit despre faptul că a fost interceptat de serviciile secrete și despre protocoalele secrete.

În ședințele patru și cinci au fost invitați reprezentanți ai Serviciului de Protecție și Pază, dar la audieri nu a ajuns niciodată directorul Lucian Pahonțu. Pe 16 octombrie a fost audiat Daniel Bălașa, adjunct al directorului SPP, el fiind însoțit de două reprezentante ale departamentului juridic din SPP.

“Răspunzând unor întrebări adresate în timpul şedinţei, invitatul a precizat că „ofiţerilor de protecţie le este interzis să întocmească, nu li se solicită şi nici nu întocmesc rapoarte despre activităţile desfăşurate de către demnitari, (…) despre viaţa privată sau despre familia acestora”.

Angajații SPP au precizat că în cadrul Serviciului nu s-a declanșat nici o anchetă internă după afirmațiile făcute în spațiul public de Paul Stănescu, ei precizând că SPP nu a intervenit în viața politică.

Pauză de invitați în 2019

Anul acesta, Comisia de anchetă privind activitatea SPP nu a mai avut nici un invitat. Ei au motivat acest lucru prin faptul că România a deținut președinția Consiliului Uniunii Europene, iar în luna mai a avut loc și vizita Papei. Comisia și-a prelungit activitatea în luna aprilie pentru două luni, iar la scurt timp după ce Liviu Dragnea a ajuns la închisoare, a elaborat Raportul final. Acesta va fi prezentat Birourilor Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului.

Obiectivele Comisiei au fost:

  • identificarea persoanelor, mijloacelor şi a acţiunilor prin care Serviciul de Protecţie şi Pază a influenţat sau a încercat să influenţeze unele decizii politice;
  • identificarea unor persoane şi/sau personalităţi politice sau publice cărora li s-au propus acţiuni de colaborare cu Serviciul de Protecţie şi Pază, precum şi stabilirea persoanelor şi/sau personalităţilor publice sau politice care au acceptat aceste colaborări
  • determinarea obiectului şi obiectivelor acestor colaborări, precum şi a obligaţiilor care reveneau părţilor — Serviciul de Proiecţie şi Pază şi, respectiv, persoanele în cauză
  • identificarea protocoalelor de colaborare încheiate cu alte instituţii care excedează cadrului legal de organizare şi funcţionare, precum şi atribuţiilor legale ale Serviciului de Protecţie şi Pază sau ale celorlalte instituţii cosemnatare
  • verificarea oricăror altor aspecte care reies din derularea lucrărilor comisiei şi care sunt relevante pentru îndeplinirea obiectivelor şi scopului comisiei

PSD a revenit la sentimente mai bune față de SPP

După dispariția lui Liviu Dragnea din fruntea PSD, s-a schimbat și atitudinea partidului față de SPP. Dacă fostul lider al Camerei Deputaților a refuzat să beneficieze de pază și protecție, Marcel Ciolacu, noul președinte al Camerei Deputaților, a apelat la serviciile SPP. Schimbarea s-a văzut și la Guvern. Dacă la preluarea mandatului, premierul Viorica Dăncilă și miniștrii au refuzat să aibă SPP, acest lucru nu mai este de actualitate.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG