Linkuri accesibilitate

Compania de stat Porturi Maritime Constanța ascunde lista cu zecile de firme datoare. Total: peste 14 milioane de euro


Ca urmare a războiului din Ucraina, în 2023, Portul Constanța ar urma să își atingă capacitatea maximă de rulaj anual: 100 de milioane de tone de mărfuri.
Ca urmare a războiului din Ucraina, în 2023, Portul Constanța ar urma să își atingă capacitatea maximă de rulaj anual: 100 de milioane de tone de mărfuri.

La finalul lunii iunie, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța avea de recuperat de la chiriași 69.313.647 lei (14 mil de euro). Datornicii sunt zeci de firme, pe care compania de stat refuză să le numească.

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (CN APM) nu vrea să spună ce firme au datorii, ca să nu „afecteze buna desfășurare a proceselor” deschise pentru recuperarea acestora. Datele despre procese sunt însă publice.

Clar este că, la 30 iunie 2023, totalul creanțelor era de 69.313.647 de lei, cu aproximativ 15 milioane de lei mai mic decât în august anul trecut. Atunci, primii 20 de datornici cumulau 90% din creanțe.

Directorul general al companiei, Florin Vizan, precizează pentru Europa Liberă că toți cei care aveau restanțe au fost notificați să-și plătească datoriile, iar în urma notificărilor, CN APM SA a încasat o parte dintre debite.

„Datoriile pe partea de utilități au fost încasate integral, diferența fiind doar din chirii”, precizează CN APM. Datoriile rămase ar fi în curs de soluționare în instanță sau deja în stadiul executării silite.

La solicitarea de precizare a numelor companiilor cu datorii, Florin Vizan ne-a răspuns că îi pare rău, dar „Administrația Porturilor Maritime SA Constanța nu furnizează informații despre litigiile în curs” pentru că „eventualele informații despre companiile implicate pot afecta buna desfășurare a proceselor.”

L-am întrebat pe avocatul specializat în litigii comerciale Dobrinescu Dobrev dacă CN APM poate invoca existența unor procese cu datornicii pentru a ascunde numele acestora.

Avocatul spune că „potrivit legii liberului access la informații publice, atunci când este vorba de companii de stat, discutăm despre bani publici, iar lista datornicilor este despre bani publici. Așa că trebuie să dea oricui cere lista datornicilor”, conchide avocatul Dobrinescu Dobrev.

Administrația Porturilor Maritime Constanța a cerut în instanță evacuarea mai multor firme

Pe portalul instanțelor de judecată, apar însă litigiile dintre Administrația Porturilor Maritime SA Constanța și firme cunoscute care operează în Portul Constanța.

De exemplu, într-unul dintre procesele de la Tribunalul Constanța, înregistrat în luna mai 2023, Administrația Porturilor Maritime Constanța a cerut chiar evacuarea firmei Grup Servicii Petroliere Shipyard.

Compania Grup Servicii Petroliere Shipyard face parte din holdingul de firme GSP condus de oamenii de afaceri Gabriel Comănescu, Ion Popescu și Dumitru Bratu.

Reclamantul CN APM cere evacuarea „pârâtului” Grup Servicii Petroliere Shipyard SRL, potrivit capturii de pe portalul just.ro al Ministerului Justiției.
Reclamantul CN APM cere evacuarea „pârâtului” Grup Servicii Petroliere Shipyard SRL, potrivit capturii de pe portalul just.ro al Ministerului Justiției.

Din datele publice, afișate pe portalul Ministrului Justiției, reiese că nu este singura dispută în instanță dintre cele două părți, un alt proces fiind intentat de Administrația Porturilor Maritime pentru „pretenții”.

Am cerut un punct de vedere companiei Grup Servicii Petroliere Shipyard privind eventualele datorii, însă până la ora publicării acestui articol, nu am primit un răspuns.

În noiembrie anul trecut, jurnalul.ro a scris că firmele Grup Servicii Petroliere Shipyard SRL şi Grup Servicii Petroliere SA erau primii doi datornici, după sumă, către Administrația Porturilor Maritime Constanța.

„Dacă luăm în calcul faptul că Portul Constanța a notificat 104 firme, pentru o datorie totală de 9.815.838 de lei la plata utilităților, constatăm că numai firmele lui Comănescu dețin 82,74% din această datorie”, scriau jurnaliștii.

În același timp, din datele Ministerului Justiției, reiese că Administrația Porturilor Maritime Constanța a dat în judecată, recent, și alte companii:

  • Nekoni Industry și Black Waters pentru a le evacua;
  • New Petroleum Industry și Ama Timar Agent, pentru „pretenții”.

Datoriile chiriașilor din Portul Constanța, echivalentul unei investiții importante

Valoarea datoriilor la 30 iunie 2023 - 70 de milioane de lei, adică aproximativ 14 milioane de euro - este apropiată de cea a unei investiții abia finalizate de compania de stat: noua statie de tratare a apelor uzate colectate de la nave.

Aceasta a costat 15,03 milioane de euro, bani de la Uniunea Europeană.

O altă investiție, la fel de necesară, încheiată și ea recent, este extinderea la patru benzi a drumului de un kilometru dintre două mari porți, în vederea creșterii cantității de marfă ce poate fi manipulată. A costat 12,69 milioane de euro, în mare parte bani europeni.

Anul trecut, compania de stat avea în curs de realizare investiții de peste 90 de milioane de euro. Suma alocată în 2022 unor noi proiecte a fost de peste 37 de milioane de euro, din care 10 au venit de la Comisia Europeană.

Portul Constanța are însă nevoie în continuare de investiții masive, arată datele privind traficul de mărfuri, în creștere, mai ales după invadarea Ucrainei de către Rusia.

De anul trecut, activitatea în Portul Constanța a crescut substanțial. Porturile României de la Marea Neagră au devenit porți principale de ieșire a exporturilor ucrainene către alte țări.

De exemplu, în primele șapte luni ale anului 2023, aproape un sfert din traficul total de marfuri din Portul Constanța a reprezentat importul și exportul din și către Ucraina.

Adică, 12,5 milioane tone dintr-o cantitate totală manipulată de 49,4 milioane de tone.

Din cele 12,5 milioane de tone de mărfuri din Ucraina sau destinate acesteia în primele 7 luni, peste 8 milioane de tone sunt cereale.

Față de aceeași perioadă a anului trecut, traficul de mărfuri a crescut în perioada ianuarie-iulie 2023 cu aproximativ 10%. De altfel, creșterea este constantă de la începutul războiului din Ucraina.

„Portul Constanta se îndreaptă spre un nou record de trafic în 2023”, spune directorul general al CN Administratia Porturilor Maritime SA Constanța, Florin Vizan, într-un comunicat recent al companiei de stat subordonată Ministerului Transporturilor.

Acest record va însemna că până la sfârșitul anului, Portul Constanța va ajunge la capacitatea sa maximă de trafic, de 100 de milioane de tone de marfă rulată într-un an.

  • 16x9 Image

    Anca Grădinaru

    Anca Grădinaru este senior correspondent la Europa Liberă din februarie 2023.
    Este jurnalist de 25 de ani. Anterior, a lucrat la Ziarul Adevărul, Antena 1, Antena 3, Digi 24 și Radio Europa FM.

    A realizat știri, anchete, reportaje și documentare, radio și de televiziune, în România, Ucraina, Irak, Statele Unite ale Americii, Canada și Australia.
     
    A transmis de la majoritatea summiturilor NATO de după aderarea României la Alianța Nord Atlantică și de la reuniuni ale Uniunii Europene, de la vizitele papilor la București și de la primele două ediții ale Jocurilor Invictus la care a participat România.

    Unele dintre reportajele Ancăi Grădinaru au fost premiate de New Mexico Associated Press și Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România.

    La Europa FM, a realizat emisiunea „Interviurile Europa FM” și „Piața Victoriei”. Este absolventă a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu și a unei burse de un an la New Mexico State University din Statele Unite ale Americii.

    serbana@rferl.org

XS
SM
MD
LG