Linkuri accesibilitate

Companiile farmaceutice producătoare de vaccin anti-Covid, riscuri și profituri


De la începutul pandemiei de coronavirus, companiile farmaceutice și laboratoarele de cercetare sunt sub radarul atenției publice. Privite cu speranță, îngrijorare și suspiciune, acestea au reușit în timp record să pună pe piață vaccinul. Câștigurile lor sunt pe măsura cererii. Una imensă.

Un lucru a fost clar la scurt timp de la izbucnirea pandemiei de coronavirus: restricțiile, măsurile sanitare clasice- mască, distanțare fizică, igienă- au rolul de a încetini răspândirea virusului, nu de a eradica pandemia. Singura speranță, așa cum au arătat toți cercetătorii, experții în sănătate și politicienii era vaccinul. Descoperirea și producerea lui era însă o chestiune care prespunea timp- câțiva ani, s-a spus la început- pentru ca apoi să se avanseze, optimist, anul 2022. Iată că ”miracolul” a avut loc: după un an vaccinul există, are eficiență, iar omenirea a început inocularea. Cum a fost posibil?

Fonduri private și publice fără precedent au fost investite pe tot globul în cercetare, iar cooperarea între guverne, laboratoare și companii a devenit mai importantă ca niciodată, depășind interese politice, geostrategice și chiar financiare. O situație fără precedent, pe măsura crizei sanitare cu care se confrunta lumea. Industria farmaceutică pare a fi marea câștigătoare. Ce efect va avea, așadar, pandemia asupra ei?

Primele pierderi, primele mobilizări

Pentru companiile farmaceutice, primele momente ale pandemiei au însemnat pierderi masive. „A existat la începutul pandemiei o cădere în distribuția de medicamente din cauză că majoritatea fabricilor de materii prime se află în India și în China, iar în contextul lockdown-ului foarte multe cantități de materie primă nu au reușit să pătrundă în UE, în Statele Unite și a existat o penurie de medicamente. Această penurie s-a redresat,” spune pentru Europa Liberă Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj și director executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România.

În ciuda pierderilor inițiale, industria s-a mobilizat rapid către descoperirea și perfectarea de vaccinuri și a produs rezultate într-un interval de timp uimitor de scurt. „Industria farmaceutică presupune foarte mult timp,” explică la Europa Liberă Dumitru Lupuleasa, de la Colegiul Farmaciștilor.

“Perioada de cercetare și dezvoltare până se ajunge la un nou medicament este de 10-12 ani în medie - unele dintre acestea sunt fructuoase și duc la obținerea unui nou medicament din care se pot recupera investițiile făcute.”

Cine a investit în dezvoltarea vaccinurilor? Cine ce are de câștigat?

Diversele companii care au dezvoltat vaccinuri au utilizat în procesul de cercetare fonduri de la stat, investiții private și contribuții de la organizații non-profit.

Pandemia a făcut ceva ce nu s-a întâmplat în ultimii 50 de ani, a unit forțele guvernelor, laboratoarelor de cercetare și marilor companii farmaceutice într-un efort comun,” potrivit lui Dragoș Damian.

BioNTech, care a dezvoltat principiul utilizării ARN-ului mesager, a utilizat fonduri de la statul german, iar Pfizer a fost susținut de guvernul american; majoritatea fondurilor care au susținut colaborarea Pfizer/BioNTech sunt private.

Vaccinul Moderna a fost însă susținut aproape în întregime din fonduri de la statul american și donații private de la filantropi precum cântăreața Dolly Parton.

Reprezentantii AstraZeneca au primit și ei fonduri de la guvernul american și de la cel britanic, utilizând, de asemenea, resursele Universității Oxford, care funcționează din fonduri publice.

Prețurile la care sunt vândute vaccinurile diferă drastic și indică marjele de profit urmărite de diversele companii. Deocamdată, Uniunea Europeană, care a negociat colectiv dozele pentru statele sale membre, va plăti în jur de 1,78 euro per doză pentru vaccinul AstraZeneca (preț care acoperă doar costurile de fabricare), 15,5 euro per doză pentru vaccinul Pfizer/BioNTech, și 18 euro pentru o doză de vaccin Moderna. Este prevăzut ca prețurile vaccinurilor să scadă odată ce pandemia de coronavirus va pierde în intensitate.

Investițiile guvernelor în fiecare vaccin sunt semnificative, dar nici riscurile asumate de companiile farmaceutice în procesul de cercetare nu sunt de neglijat. Inovațiile create de către companiile farmaceutice vor rămâne proprietatea și vor deveni profitul lor. „Foarte mult din profitul care se generează, se investește pentru a se găsi noi soluții terapeutice,” adaugă Dumitru Lupuleasa.

Cum au crescut jucătorii principali de pe scena vaccinurilor în 2020?

Pfizer

Pfizer se afla, înaintea producerii vaccinului, pe locul 64 în topul Fortune 500. Compania s-a extins, incorporând diverși jucători mai mici de pe piață în ultimii ani. Dumitru Lupuleasa consideră aceste regrupări ca fiind benefice pentru cercetare, deoarece “investițiile care trebuie făcute pentru a ajunge la descoperiri noi sunt destul de mari.”

Valorile acțiunilor Pfizer scăzuseră în 2019, acestea urmând un trend nefavorabil până de curând. Valoarea acțiunilor a crescut brusc în noiembrie 2020 odată cu anunțul vaccinului, însă apoi a revenit la o creștere cu mult sub aceea a indexului Standard & Poor's.

BBC raportează că Pfizer și BioNTech vor câștiga 15 miliarde de dolari din vaccinuri, un sfert din câștigurile gigantului farmaceutic. În ciuda veniturilor în creștere de pe urma vaccinurilor Covid, firma înregistrează pierderi în alte domenii.

Moderna

Moderna este una dintre cele mai noi și mai mici firme farmaceutice care s-au implicat în producerea vaccinurilor. A fost fondată în 2010, operând în domeniul cercetării ARN-ului mesager. Faptul că Moderna a intrat pe piața vaccinurilor Covid repede și cu succes a adus firmei creșteri semnificative pe piață.

Forbes estimează că Moderna va încasa în jur de 35 de miliarde de dolari în urma vânzării vaccinurilor. În anul dinaintea producerii vaccinului, Moderna a încasat doar 250 de milioane de dolari.

AstraZeneca

Inițial, Universitatea Oxford avea de gând să publice proprietatea intelectuală a vaccinului lor, permițând altor firme să îl producă. Acest lucru ar fi garantat cel mai jos preț pe piață și acces crescut la vaccin. Convinși însă de către Fundația Bill și Melinda Gates, Oxford au semnat un acord cu AstraZeneca prin care compania farmaceutică a dobândit drepturile la vaccin.

Acțiunile la bursă ale AstraZeneca au crescut semnificativ în 2020. Compania distribuie vaccinurile la un preț egal cu costul de producție, funcționând pe un principiu non-profit pe durata pandemiei, potrivit Financial Times.

Viitorul industriei

Creștere industriei farmaceutice va duce la dezvoltarea acesteia în diverse aspecte.

  • Colaborare și control la nivel internațional - Rolul cheie al Agenției Europene pentru Medicamente ca agent de control, cât și al Uniunii Europene ca negociator nu poate fi subestimat. Este probabil ca rolul acestora în sănătatea publică europeană să rămână esențial pe viitor, ridicând problemele de sănătate de la nivel național la nivelul UE.

Uniunea Europeană a făcut bine că a negociat colectiv cu producătorii de medicamente, pentru că 27 de țări mergând la producători nu ar fi obținut în niciun caz condițiile pe care le-a obținut negocierea făcută de UE,” potrivit lui Dragoș Damian.

Va continua colaborarea internațională între state, companii, și laboratoare de cercetare. Vor fi tot mai multe mobilizări pentru găsirea unor soluții terapeutice,” consideră Dumitru Lupuleasa.

  • Tratamente și terapii - Deși multe firme au dezvoltat vaccinuri, în ceea ce privește tratamentele încă mai este mult de lucru. Așadar, următoarele dezvoltări-cheie pe piață vor veni de la cei ce creează terapii care remediază diversele efecte ale bolii.

Se vehiculează 20 de miliarde de dolari investite pentru noi vaccinuri mai eficiente și pentru tratament,” potrivit lui Dragoș Damian.

  • Inovații în domeniul farmaceutic - Este de așteptat ca mare parte din profiturile generate din vaccinuri vor fi reinvestite de companiile farmaceutice către cercetare.

Industria farmaceutică este una dintre cele care generează profituri, dar în egală măsură foarte mult din profitul care se generează, se investește pentru a se găsi noi soluții terapeutice,” potrivit lui Dumitru Lupuleasa.

  • Concurența pe piață - Faptul că unele companii au reușit deja să intre pe piața vaccinurilor nu va crea un monopol, ci, dimpotrivă, va genera aceleași dinamici de competiție în piața liberă cu care suntem obișnuiți. Experți precum Dragoș Damian încurajează statele să își formeze planuri de contingență prin achiziționarea vaccinurilor din mai multe surse, pentru a acoperi orice posibile sincope de aprovizionare. Acest lucru distribuie profiturile între companii diferite, prevenind un monopol.

Avem mai mult de 10 vaccinuri. Vor scădea prețurile de achiziție. Va deveni o competiție, poate se va termina cu geopolitica. Statele vor avea acces la vaccinuri și va deveni în cele din urmă o competiție și de preț dar și de eficiență a producătorilor de vaccinuri,” consideră Damian.

“Se vor alege acele variante de vaccin care vor avea rezultatele cele mai bune,” consideră Dumitru Lupuleasa, menționând însă că piața va rămâne controlată pentru calitate în ciuda diferitelor alternative de vaccin care pătrund. “Autoritățile de reglementare sunt destul de corecte în abordare, nu se grăbesc foarte tare să dea aviz de utilizare decât în momentul în care este asigurată siguranța în administrare”.

Articol scris de Sabina Șancu, stagiară la Europa Liberă.

George Simion, AUR, despre pașaportul Covid
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:28 0:00
XS
SM
MD
LG