Comunele Pechea, Slobozia Conachi, Cuza Vodă și Costache Negri, unele din cele mai afectate de inundațiile județul Galați din 13-14 septembrie, au primit în ultimii zece ani peste 20 de milioane de euro din programele naționale de investiții și dezvoltare ale Guvernului.
Este vorba atât de Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), în perioada 2013-2022, cât și de continuatorul acestui program – „Anghel Saligny”, în derulare între 2021 și 2028.
În plus, comunele au atras bani și prin programele derulate de Compania Națională de Investiții (CNI).
Banii au fost investiți în drumuri, școli, canalizare, gaz ș.a., însă nu și în proiecte care să le protejeze de inundații.
Asta deși zona afectată acum de viituri mai trecuseră prin două calamități, în 2013 și 2016.
Acțiunile de prevenire s-au rezumat doar la curățări (și lărgiri, în unele cazuri) ale albiilor râurilor, pe cheltuiala primăriilor și a Apelor Române, dublate de amenajări și consolidări de maluri.
Nu s-au dovedit suficiente.
Pe lângă daunele provocate în aproape 7.000 de gospodării din aproape 30 de localități din județ, apele au compromis sau afectat parțial investițiile din bani publici.
Un exemplu sunt drumurile comunale din Costache Negri, la care autoritățile lucrau înainte de inundații.
„Lucrările la drumuri erau într-o fază avansată, a celui de-al doilea strat, de uzură. Erau finalizate rigolele, poduri, podețe. Cele trei poduri care traversau râul Gologanu au fost afectate, în diferite grade, unul a devenit necirculabil”, explică primarul din comuna Costache Negri, Ștefan Luca.
Este vorba de lucrări de modernizare a mai multor drumuri comunale, cu o finanțare de un milion de euro, prin programul Anghel Saligny.
Între 2016 și 2021 administrația a făcut investiții și mai mari, de peste 2,6 milioane de euro, prin PNDL 1 și 2, pentru reabilitarea altor drumuri, precum și pentru racordarea la apă și canalizare. Și acestea au fost afectate de inundațiile din septembrie 2024.
Căminul cultural, modernizat și el în 2016, cu o finanțare de 160.000 de euro asigurată către CNI, a fost umplut, de asemenea, de aluviuni.
„Mâlul a ajuns până aproape de un metru. Ne-am străduit să îl scoatem, să putem depozita materiale aduse de cei care ne-au ajutat”, spune edilul.
După inundațiile precedente, primăria a decolmatat râul Gologanu, fiind amenajat și un canal suplimentar de preluare a apei, lucruri care în 2021, când comuna a fost amenințată de alte inundații, au ajutat, explică el.
„De data asta nimic n-a stat în calea apei, totul a fost un peisaj apocalitic. Vorbim de apă care a ajuns pe alocuri la 1,5 metri, poate chiar mai mult”, spune Ștefan Luca.
Într-o altă comună din Galați, Slobozia Conachi (3.700 de locuitori), cu două săptămâni înainte de inundații primarul Emil Dragomir anunța cu entuziasm recepția unei baze sportive.
A fost finanțată cu 1,7 milioane de euro de către Guvern, prin Compania Națională de Investiții. Între timp, mai importantă a devenit tabăra de sinistrați organizată în localitate, aceasta fiind copleșită de apele care au inundat 750 de gospodării.
În comună mai există o altă sală de sport, realizată în 2004, loc de refugiu acum pentru cei care au fugit din calea apelor.
În ultimii ani s-au investit prin programele naționale alte 2,2 milioane de euro în modernizarea de drumuri comunale și alte 400.000 de euro în modernizarea dispensarelor din centrul de comună și din satul aparținător, Izvoarele.
Multe din drumuri au fost înghițite de ape, iar dispensarele sunt momentan centre de distribuire a ajutoarelor.
Încrezători după întâlnirea directă cu premierul Marcel Ciolacu și miniștrii din cabinetul său, locuitorii așteaptă o soluție care să îi ferească inundații pe termen lung.
Cea mai vechiculată variantă este cea a refacerii barajului de la Suhurlui, început în comunism, dar abandonat ulterior, dublat de canale betonate care să permită deversarea mai puțin violentă a apei, spune Emil Dragomir.
„Nu suntem specialiști, dar mesajul locuitorilor din Slobozia Conachi este să se facă ceva, să nu ne mai confruntăm cu asemenea probleme, pentru toată zona. Împreună cu Pechea și Cuza Vodă, ne ducem spre 20.000 de locuitori”, explică el.
Și primarul din Pechea, Mihăiță Măncilă, spune că a decolmatat râul Suhu, împreună cu Apele Române, dar soluțiile macro trebuie să vină de la guvernanți.
Pechea are peste 10.000 de locuitori și cele mai multe gospodării afectate dintre toate comunele măturate de ape, potrivit autorităților județene.
„Am fost ajutați și în trecut, suntem și acum, dar interesul nostru este să stagnăm aceste cheltuieli, mai bine facem o cheltuială mai mare, dar să nu mai vină apa să schimbăm constant și șoseaua și parchetul”, spune primarul din Pechea, Mihăiță Măncilă.
„Trebuie făcut ceva, oamenii sunt foarte speriați și dorm cu frică”, insistă el.
Comuna are finanțare de 2,8 milioane de euro pentru introducerea gazului, prin „Anghel Saligny”. Șosesele asfaltate sau în curs de modernizare cu aproximativ patru milioane de euro prin același program și prin PNDL-uri sunt acum sub ape. Școala gimnazială a fost și ea puternic afectată.
Prin PNDL administrația locală a finanțat și amenajarea unei hale agroalimentare, finalizată în 2017.
Mulți dintre oameni nu mai au practic ce vinde, câtă vreme o treime din gospodării au fost inundate și numeroase păsări – găini, gâște, rațe - au fost luate de ape.
„Vorbeam și cu localnicii, inundațiile din 2013 și 2016 inundațiile au fost cam la 10% din ce a fost acum”, explică pentru Europa Liberă și Dănuț Codrescu, primarul comunei vecine, Cuza Vodă, cu peste 500 de gospodării inundate.
Comuna are aproximativ 2.300 de locuitori și este traversată de râul Suhu, la fel ca Pechea și Slobozia Conachi.
Partea de jos a comunei situată între dealuri este afectată în proporție de 90%. Aproape toate păsările din gospodăriile din acea zonă au fost luate de ape, spune el.
Edilul spunea într-un interviu din presa gălățeană, din aprilie 2024, că prevenirea inundațiilor este prioritară în comună.
Articolul evidenția că „feriţi de apele revărsate la inundaţii”, localnicii se bucură și de racordare la apă și canalizare, printr-un proiect derulat de Consiliul Județean și Compania de Apă din regiune.
Primăria a obținut de altfel finanțare guvernamentală de peste două milioane de euro și pentru modernizarea de drumuri, din care o parte au fost finalizate.
Prin programul Anghel Saligny, comuna ar urma să fie racordată și la gaz, printr-o investiție de trei milioane de euro, împreună cu Slobozia Conachi și Pechea.
„Am făcut tot ce ține de noi cu decolmatarea râului, cu stăvilarele montate, apa a venit de pe versanții dealurilor din județ. Ciclonul a trecut, nu ne-a afectat inițial foarte tare, a venit dinspre comuna Pechea, dar după aceea a venit puhoiul, care a trecut practic, cu viteză, peste pârâu”, explică primarul.
„În unele părți ale râului, cu albia mai largă și maluri înalte, apa era scăzută, dar a rupt digul pe unele porțiuni și în sat a ajuns și la doi metri. A fost urât de tot”, adaugă el.
Apele Române: „Trebuie făcute concomitent mai multe tipuri de lucrări”
Purtătorul de cuvânt al CJ Galați, Ionuț Negru, spune că primarii din localitățile afectate de inundații au făcut în trecut nenumărate solicitări pentru soluții mai ample de diminuare a efectelor inundațiilor.
Consiliul Județean a modernizat drumuri și poduri din zonele inundate, inclusiv unele care au rezistat inundațiilor de acum.
„Spre exemplu, podul de la Valea Mărului, cu piloni forați, rigole laterale, a rezistat, nu s-a rupt”, spune el.
În același timp, porțiuni de drumuri județene, inclusiv modernizate în ultimii ani, de către CJ, au fost afectate și chiar blocate de ape.
Ca investițiile publice și în primul rând viața oamenilor să fie protejate, este nevoie de implicarea autorităților de la toate nivelurile și o soluție miraculoasă nu poate veni doar de la centru, subliniază purtătorul de cuvânt al Apelor Române, Ana-Maria Agiu.
Sucursala Prut-Bârlad a instituției și primăriile din localitățile calamitate au făcut în ultimii zece ani decolmatări și lărgiri de albii pe toate râurile – Suhu, Geru, Corozel, Gologanu.
În plus, Apele Române au realizat și lucrări mai ample, de amenajări și consolidări de maluri, de peste 20 de milioane de euro, din bani de la guvern și resurse proprii, la care se adaugă proiecte cu bani europeni.
Totuși, aceste lucrări trebuie dublate de unele mai ample, precum cele de amenajare a torenților – curs de apă cu debit variabil, care crește substanțial în urma ploilor puternice – și de combatere a eroziunii solului, spune purtătorul de cuvânt al Apelor Române, Ana-Maria Agiu.
Aceste lucrări trebuie demarate de autoritățile locale în colaborare cu Ministerul Agriculturii, explică ea.
Planul de măsuri „macro” – așteptat de primari să vină de la centru, „este de fapt un apel și o necesitate pe care o adresăm autorităților locale și a celor din domeniul agriculturii, să ne așezăm cu toții la masă și alături de lucrările pe care noi le facem permanent să vină și astfel lucrări”, spune Ana-Maria Agiu.
Fotogalerie | Cum arată comuna Slobozia Conachi după potopul de sâmbătă noaptea, adus de ciclonul Boris
Încă din 2016, în toate bazinele hidrografice din țară, administrate de sucursalele Administrațiie Naționale – Administrația Bazinală a Apelor Prut-Bârlad, în cazul județului Galați – au fost realizate Planuri de Management al riscului de inundații, actualizate în 2022-2023, valabile pentru perioada 2022-2027.
Au fost elaborate și actualizate și hărți de hazard și risc de inundații, care pot fi accesate public. Acestea arată zonele unde există riscul unor deversări masive de apă și implicit al inundării acestora și au fost comunicate autorităților locale, pentru a le include în Planurile de Apărare în fața dezastrelor, de la nivel local și județean.
„Cele mai mari pagube au fost în zonele definite ca potențial inundabile”, spune purtătoarea de cuvânt a Apelor Române, Ana-Maria Agiu.
Spre exemplu, comuna Slobozia Conachi, una din cele mai afectate de inundații, este aproape în întregime situată într-o astfel de zonă. Părți din alte localități sunt de asemenea în zone cu potențial inundabil.
Problema reducerii efectelor la inundații se dovedește una complexă și care poate avea implicații foarte concrete, inclusiv de expropriere sau relocare a locuitorilor, după cum se menționează în Planul de Management al bazinului Prut-Bârlad pentru perioada 2022-2027.
„Planuri avem, ele trebuie puse și în aplicare, cu implicarea tuturor autorităților, atât ministere, cât și autorități locale și județene”, conchide reprezentanta Apelor Române.
Ce spune Planul de Managent al riscului la inundații
În Planul de Management de risc la inundații 2022-2027 realizat de Adminsitrația Bazinului hidrografic Prut-Bârlad, pentru gestionarea zonei cu risc pcrescut de inundații aferentă râului Suhu este propusă și împădurirea a cel puțin 325 de hecatare de teren, în 10 ani.
Documentul menționează însă că aplicarea măsurii, deși foarte utilă, este incertă, în condițiile în care terenul propus pentru împădurile aparține diverșilor proprietari.
Principala măsură propusă în document este cea de realizare a unei acumulări nepermanente în amonte de localitatea Pechea, la confluența râurilor Suhu și Valea Rea.
Alte măsuri menționate în planul de management pentru râul Suhu sunt:
- Reabilitarea digului dintre Rediu și Pechea (1,6 km), cu o supraînălțare cu 1 metru a linieri de apărare
- Regularizare și stabilizare a albiei râului, în intravilanul localităților Cuza Vodă și Piscu (8 km)
- Creșterea capacității de tranzitare a albiei râului, prin redimensionarea podurilor rutiere de pe DJ 255 și DN 25
- Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor și a podețelor din dreptul localității Piscu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
