Întâlnirea de la Praga a fost reuniunea inaugurală a Comunității Politice Europene (EPC), o creație a președintelui francez Emmanuel Macron care reunește pe picior de egalitate cele 27 de state membre ale UE și alte 17 țări europene.
Unele dintre țări așteaptă să adere la UE, în timp ce o alta, Marea Britanie, este singura care a părăsit-o vreodată.
Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a rămas acasă pentru o dezbatere parlamentară crucială acasă, scăzând, astfel, numărul de lideri la 43 de la cei 44 preconizați inițial.
Întâlnirea celor 44 de lideri europeni, de la Praga, a fost o demonstrație de solidaritate a unui continent pătruns de crize de tot felul: de securitate, provocată de invazia rusească în Ucraina, până la criza energetică și o recesiune care se profilează la orizont și care zdrobește și ultimele speranțe de redresare după criza declanșată de pandemia de Covid, scrie Reuters.
„Am arătat foarte clar unitatea a 44 de lideri europeni în condamnarea agresiunii ruse și în exprimarea sprijinului pentru Ucraina”, a declarat Macron într-o conferință de presă susținută după summit.
Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a declarat: „Acest summit confirmă că Rusia se află într-o izolare completă”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, s-a adresat participanților la summit printr-o legătură video și i-a îndemnat pe lideri să transforme noua comunitate politică într-o „comunitate europeană de pace”.
„Să fie astăzi punctul de plecare. Punctul de la care Europa și întreaga lume liberă se vor îndrepta către pacea garantată pentru noi toți. Este posibil", a spus el, îndemnând liderii celor 44 de țări să „direcționeze toate puterile posibile ale Europei pentru a pune capăt războiului.”
Agendă specială Franța - Marea Britanie. Un summit bilateral în 2023
De o atenție specială a beneficiat premierul britanic Liz Truss, aflată sub presiune acasă, după doar câteva săptămâni de mandat, dar care s-a alăturat, cu toate acestea, liderilor UE.
Decizia ei de a participa a alimentat speranțele unei resetări a relației Londra-Bruxelles, după ce aceasta s-a mai ameliorat în ultimele săptămâni, în ciuda diferendelor privitoare la acordurile comerciale post-Brexit pentru Irlanda de Nord.
Truss, care a declarat la începutul acestui an, în timpul campaniei pentru a deveni prim-ministru, că nu știe dacă Macron un prieten sau un dușman al Marii Britanii, a declarat reporterilor de la Praga că președintele francez este într-adevăr un prieten al țării sale.
Macron a răspuns la fel și a spus că este „foarte fericit” să o vadă pe Truss la Praga și că speră că va marca un nou început pentru relațiile dintre Marea Britanie și UE după Brexit.
De altfel, cei doi lideri s-au întâlnit pentru discuții ulterior când Macron a confirmat starea de reconciliere, spunând în engleză că o fi Marea Britanie o insulă „dar această insulă nu s-a mutat de pe continent”.
Cei doi lideri au convenit apoi să înainteze o „agenda bilaterală reînnoită”, potrivit unei declarații comune.
„Președintele și prim-ministrul au reafirmat legăturile puternice și istorice dintre cele două țări”, se arată în declarația care anunță un acord pentru organizarea unui summit Regatul Unit-Franța, în 2023, în Franța.
Relațiile complicate din punct de vedere istoric dintre Marea Britanie și Franța au devenit mai tensionate de când Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană la începutul anului 2020, aprinse de disputele privind controlul punctelor de frontieră și fluxul de migranți care traversează marea din Calais spre sudul Angliei.
„Colaborez foarte, foarte strâns cu președintele Macron și guvernul francez și vorbim despre modul în care Regatul Unit și Franța pot colabora mai strâns pentru a construi mai multe centrale nucleare și pentru a ne asigura că ambele țări au securitate energetică în viitorul”, a spus Truss. „Amândoi suntem foarte clari: inamicul este Vladimir Putin”.
Remarcile ei din august, făcute în timpul campaniei pentru înlocuirea lui Boris Johnson în funcția de prim-ministru, au reactivat rivalitatea anglo-franceză și au atras susținerea unei anumite părți a Partidului Conservator, eurosceptic, aflat la guvernare.
Acestea au atras imediat un răspuns glacial din partea lui Macron, care a spus că Marea Britanie este „o națiune prietenoasă, indiferent de liderii săi, uneori în ciuda liderilor săi”.
Cei doi s-au întâlnit ulterior la New York, după ce Truss a devenit prim-ministru, unde Macron a spus că a existat dorința „de a ne reangaja, de a merge mai departe și de a arăta că suntem aliați și prieteni într-o lume complexă”.
Declarația comună emisă după întâlnirea de joi a inclus o reangajare a sprijinului pentru o centrală nucleară din Anglia construită de firma franceză EDF, afirmarea angajamentului lor de a sprijini Ucraina și o promisiune de a lucra mai îndeaproape pentru combaterea migrației transcanale.
Războiul din Ucraina și izolarea lui Putin, principala preocupare
Războiul Rusiei în Ucraina va rămâne cu siguranță în centrul discuțiilor noului club, deoarece liderii embrionarului EPC se vor întâlni data viitoare în Republica Moldova, vecinul mic și fragil al Ucrainei invadate din ordinul lui Putin pe 24 februarie.
Cu toate acestea, este departe de a fi clar cât de robust va fi viitorul unui forum de discuții pe care unii l-au respins deja.
Dimensiunea sa mare - 44 de state, din care unele fac parte din UE și altele nu - va fi un obstacol major în realizarea unei politici concrete, tot așa cum un impediment îl reprezintă și diversitatea sa politică și culturală și rivalitățile tradiționale dintre mulți dintre membrii săi, de la Armenia și Azerbaidjan, până la Grecia și Turcia.
Într-o consemnare făcută pe blogul său, înainte de summit, șeful UE pentru politică externă Josep Borrell a spus că este încă nevoie de clarificări privind rațiunea de bază a EPC, relația sa cu UE, modul în care ar trebui să ia decizii și dacă ar trebui să aibă un buget propriu.
Președintele turc Tayyip Erdogan a declarat că summitul a fost „o inițiativă foarte oportună” pentru a discuta problemele continentului european și a găsi soluții comune, dar a avertizat că CPE nu ar trebui să devină o alternativă pentru țările care speră să adere la UE.
Întâlnire doar a liderilor UE
Discuțiile de vineri au loc exclusiv între liderii Uniunii Europene, cu preponderență asupra pachetului de sprijin energetic al Germaniei de 200 de miliarde de euro (197,50 miliarde de dolari), pe care mulți dintre colegii săi îl consideră dăunător concurenței pe piața unică a blocului.
Țările UE vor încerca, de asemenea, să rezolve diferențele cu privire la modul de plafonare a prețurilor gazelor pentru a limita costurile în creștere ale energiei care generează inflația în întregul bloc.
Separat, statele membre ale UE au dat aprobarea finală pentru un al optulea lot de sancțiuni împotriva Moscovei din cauza invaziei Ucrainei, dar au spus că implementarea unui plafon de preț pentru petrolul rusesc pe mare, inclus în pachet, necesită mai multă muncă.
