Linkuri accesibilitate

Prima întâlnire a comunității politice europene de la Praga. Expert: Alinierea politicilor față de Rusia, exclusă


Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, în fața Castelului din Praga, Cehia, unde are loc summitul comunității politice europene, 6 octombrie 2022.

Liderii din 44 de țări s-au întâlnit pentru prima dată la Praga, în cadrul summitului ținut de comunitatea politică europeană. Proiectul, denumit „a treia viteză” a Uniunii Europene, reunește statele membre și non-membre ale UE, dar și țări care au părăsit blocul, precum Marea Britanie.

Comunitatea politică europeană este un proiect anunțat de președintele Franței, Emmanuel Macron, la scurt timp după realegerea sa în funcția de lider al statului. Macron s-a referit la propunerea sa drept o metodă rapidă de integrare europeană a statelor ce aspiră la statul de membru al Uniunii Europene.

„Împărțim același spațiu. Foarte des, aceeași istorie. Și suntem meniți să ne scriem viitorul împreună”, a declarat Emmanuel Macron în timpul summitului de la Praga. „Sper că vom fi capabili să ajungem la proiecte comune.”

Proiectul președintelui Franței a devenit cu atât mai relevant în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

„În condițiile în care consecințele dramatice ale războiului Rusiei afectează țările europene pe mai multe fronturi, am convenit să lansăm Comunitatea Politică Europeană cu scopul de a reuni țările de pe continentul european și de a oferi o platformă pentru coordonare”, scrie în invitația adresată de președintele Consiliului European, Charles Michel, șefilor de stat europeni.

Liderul diplomației europene, Joseph Borrell, a transmis la rândul său că întâlnirea liderilor europeni de la Praga e un fel de a privi noua ordine globală fără Rusia.

„Asta nu înseamnă că Rusia va permanent exclusă, dar Rusia asta, cea a lui Putin, nu are un loc la masă”, a continuat Borrell.

În ciuda relațiilor dificile din ultimii ani dintre Londra și Bruxelles, premierul Marii Britanii, Liz Truss, se află la Praga pentru a discuta cu ceilalți lideri despre cum poate Europa să renunțe la importurile de gaz și energie rusească și cum pot să ajute cu toții la eșecul Rusiei în Ucraina.


„Ambiția este de a aduce liderii împreună pe picior de egalitate și de a promova dialogul politic și cooperarea pe teme de interes comun, astfel încât să lucrăm împreună la consolidarea securității, stabilității și prosperității Europei”, se arată în continuarea scrisorii lui Charles Michel.

Părerile cu privire la proiectul european sunt împărțite, mulți politicieni și experți afirmând că inițiativa lui Macron nu va face nimic altceva decât să mai adauge o viteză la abordarea „Europei cu două viteze”.

Ce înseamnă „Europa cu două viteze”

„Europa cu două viteze” este o abordare prin care unele state membre UE continuă procesul de integrare la proiecte precum zona euro sau spațiul Schenghen în timp ce alte state membre UE, aflate într-un stadiu mai avansat al integrării europene, continuă cu alte proiecte politice la comun.

Liderii europeni din centrul și estul Uniunii Europene - în principiu fostele state comuniste - au criticat abordarea, avertizând că astfel de politici nu fac decât să crească șansele de inegalitate dintre țările mai sărace ale UE și cele mai bogate.

Liderii Europeni au promis că proiectul nu va înlocui nicio organizație, structură sau proces politic existent pentru aderarea la UE. Potrivit lor, scopul platformei este acela de a reuni liderii din Europa, inclusiv pe cei din Balcanii de Vest și Turcia, pentru a rezolva problemele stringente ale Europei.

Există unitate pentru comunitatea politică europeană?

Pentru început, proiectul aduce la masă lideri ai unor state ce mențin relații tensionate cu UE și care vor încerca să-și asume rolul de lideri globali – Marea Britanie sau Turcia, condusă de un regim autocrat – în rezolvarea problemelor. În plus, la eveniment vor participa liderii țărilor din Balcanii de Vest, pe care UE i-a dezamăgit constant prin amânarea aderării la blocul comunitar.

Analistul de politică externă Ștefan Popescu spune despre președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, ca este un politician ce știe să își urmărească interesele.

„Turcia e unul din statele care știe să profite de pe urma războiului din Ucraina. Erdogan a participat inclusiv la summitul de la Samarkand, a fost și la Teheran alături de Vladimir Putin, la o zi după ce președintele SUA, Joe Biden, s-a aflat la summitul țărilor din Golf (Persic, n.r.), organizat de Arabia Saudită”, a afirmat Popescu.

Popescu se așteaptă ca principalul succes al comunității politice europene să constea în proiecte de anvergură mică, precum cele economice sau de cooperare energetică. Izolarea Rusiei, unul din rezultatele așteptate din partea liderilor europeni, are prea mici șanse să se întâmple având în vedere diferențele de opinie și de politici a multor dintre cei care participă la summit.

Summitul de la Praga va reuni totodată state ai căror Guverne mențin relații tensionate între ele. Grecia și Turcia, ambele state membre NATO, se amenință reciproc cu războiul de decenii bune de zile.

În ultima săptămână, Turcia a anunțat că își va spori prezența militară în nordul Ciprului, declarând că Washington-ul a ajuns să fie „jucăria Atenei” în disputa cu Ciprul după ce SUA a anunțat că va ridica un embargo de arme impus Guvernului cipriot.

„Alinierea de politici (cu privire la Rusia, n.r.) este exclusă în cadrul unui asemenea format. Adică se poate obține, de pildă, condamnarea anexării, dar vă întreb: cum credeți că va vota Turcia în condițiile în care Ciprul va propune, să zicem, retragerea trupelor străine de pe teritoriul Ucrainei”, a transmis Popescu, dând ca exemplu situația Ciprului de Nord, o entitate politică recunoscută doar de Ankara.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, și prim-ministrul Cehiei, Petr Fiala, în fața Castelului din Praga, Cehia, 6 octombrie 2022. Reuniunea aduce la masă lideri din întreaga Europă, mai puțin pe cei din Rusia și Belarus.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, și prim-ministrul Cehiei, Petr Fiala, în fața Castelului din Praga, Cehia, 6 octombrie 2022. Reuniunea aduce la masă lideri din întreaga Europă, mai puțin pe cei din Rusia și Belarus.

Tot la masă vor fi prezenți și liderii Serbiei și ai Kosovo-ului – ambele, state care aspiră să devină membre ale Uniunii Europene, dar pentru care suveranitatea Kosovoului nu e o temă ușoară. Serbia refuză să recunoască independența noului stat care desprins de pe teritoriul ei în 2008.

Ce nu este comunitatea politică europeană

Comunitatea politică europeană este și nu este un spațiu al democrației. Proiectul lui Macron poate fi numit un mediu democratic în sensul în care summitul de la Praga e primul forum în care liderii din Europa – cu excepția Rusiei și Belarusului – discută și dezbat problemele continentului.

De cealaltă parte, proiectul în sine reunește la masă nu doar state cu o democrație consolidată, ci și autocrații. La discuții participă lideri pentru care statul de drept nu este o prioritate sau preferă să numească standardele democratice ca fiind o invenție și pretenție de comportament venită din partea Occidentului.

„Turcia nu e deloc aliniată Occidentului”, spune Ștefan Popescu. „Armenia, la fel. Greu de crezut că Armenia va avea aceeași poziție politică precum cea a României, Poloniei sau a țărilor baltice.”

Potrivit The Economist Intelligence Index, Turcia se află pe locul 103 la nivel mondial când vine vorba de respectarea statului de drept. Raportul clasifică statul turc drept un „regim hibrid” care îmbină elemente democratice (precum alegerile care au loc în mod regulat) cu cele nedemocratice (epurarea de după lovitura eșuată de stat din 2016 și politicizarea justiției).

La fel și cu Azerbaidjan, pe care analiștii de la The Economist Intelligence Unit îl plasează pe un loc și mai inferior – 141.

„Când ai atâtea state, e clar că se vor crea alianțe și sinergii bazate pe subiecte comune, pe viziune comune. E greu să formezi o sinteză când ai atâtea țări”, punctează analistul Ștefan Popescu pentru Europa Liberă.

  • 16x9 Image

    Sorin Dojan

    Absolvent in Drept la Universitatea Queen Mary din Londra, a ales jurnalismul din pasiune pentru oameni si povestile lor de viata. Anterior, a lucrat ca Editor Asistent la diferite publicatii academice, precum Queen Mary Human Rights Review si Women's History Review.

 Locuitori din regiunea Nikolaev povestesc despre „cruzimea” ocupanților ruși
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:01 0:00
XS
SM
MD
LG