Printre evenimentele pe care vrea să le organizeze compania se numără reprezentații culturale, piese de teatru, galerii de artă în aer liber, evenimente creative, workshopuri și seminarii. Mai sunt incluse și ”activități de servire a mesei și shopping”, dar și concerte. Conform cererii de cesionare, evenimentele muzicale ar urma să găzduiască între 1.000 și 25.000 de participanți.
„La aceste evenimente muzicale, Parcului lzvor îi vor trece pragul cei mai cunoscuți muzicieni ai lumii, Wunderpark urmând să aducă pentru prima data în țara artiști muzicali faimoși, atât soliști, cat și trupe live și DJ”, arată compania.
„Dreptul fundamental la oraș”
Ca urmare a cererii, 21 de ONG-uri au semnat o scrisoare publică pentru a solicita municipalității să nu pună pe ordinea de zi propunerea venită din partea companiei private, subliniind că este vizat „dreptul fundamental la oraș”, la un mediu sănătos și dreptul cetățenilor de a le fi reprezentate interesele de instituțiile publice.
De ce nu ar trebui folosit un parc drept spațiu pentru evenimente mari? Care este rolul unui parc? Ce evenimente pot fi găzduite, totuși, într-un zonă verde? Sunt câteva dintre întrebările adresate reprezentanților societății civile, care au explicat pentru Europa Liberă că parcurile nu sunt destinate evenimentelor mari și că există alternative pentru organizarea lor.
Gălăgie, spațiu distrus, acces limitat
Din partea Grupului de Inițiativă Civică Parcul Izvor, Viorel Bîțu spune că locuiește în vecinătatea lui și că ultimul mare eveniment petrecut în incinta acestuia, festivalul Nostalgia, de la finalul lunii iunie, a fost o experiență „groaznică”. Aspectul cel mai „îngrozitor” a fost gălăgia.
„Eu locuiesc cam la 300 de metri de una dintre intrările parcului și 3-4 nopți nu s-a putut dormi. Mă rog, eu ca eu, dar am copii mici, care cu mare greutate au reușit să închidă ochii pe la 2-3 noaptea”.
„Obiectiv vorbind, avem niște documente oficiale care ne spun că limitele de zgomot au fost depășite”, spune și Irina Zamfirescu, reprezentantă ActiveWatch și lector la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială (Universitatea din București).
În urma evenimentului, Poliția Locală a Capitalei a amendat organizatorii cu suma de 26.000 de lei: pentru zgomot și pentru distrugerea spațiului verde - cea din urmă fiind o altă chestiune problematică.
Viorel Bîțu spune că sub greutatea utilajelor lăsate în parc, aleile sau fost deformate. Iar pentru ca vehiculele de mare tonaj să intra în parc, spațiul verde a fost distrus.
„Vin cu tot felul de utilaje de transport, își dau seama că nu au pe unde să treacă și atunci toarnă pietriș pe iarbă, iarba devine pietrificată și nimeni nu vine să ia pietrișul și să pună gazon în locul lui”.
Un alt aspect în urma căruia au fost lansate discuții - închiderea parțială a unei porțiuni de parc, fiind astfel limitat accesul cetățenilor.
„Problema pe care noi și alți semnatari ai acelei scrisori deschise o vedem e legată de accesibilitatea parcului, în sensul că dacă un parc devine inaccesibil pentru marea majoritate a utilizatorilor lui, mai ales pe termen lung, așa cum e această discuție legată de concesionarea Parcului Izvor, atunci e o problemă", spune Alina Kasprovschi, director executiv al Fundației Comunitare București.
Recent, reprezentanții companiei care au venit cu propunerea de cesionare au declarat că „parcul va fi destinat cetățenilor și comunității, deci nu va fi un parc cu circuit închis”,scrie HotNews.
Sunt destinate parcurile evenimentelor mari?
Irina Zamfirescu, de la ActiveWatch, admite că un parc nu trebuie să rămână static și că poate să își schimbe din caracteristici de-a lungul timpului, în funcție de nevoile societății.
„Parcurile sunt, în mod ideal, ceea ce își dorește comunitatea să fie”, dar, adaugă ea, în ultima perioadă, în București a devenit dominantă dorința de a organiza evenimente mari, „zgomotoase, extrem de distructive pentru spațiile verzi”. Iar acest lucru nu are implicații pozitive pentru un oraș mare.
„În condițiile în care avem un mare, mare deficit de spații verzi și coroborat cu faptul că avem o mare, mare problemă de poluare și de congestie urbană, cred că noi nu prea avem de ales decât să facem din aceste parcuri niște zone «protejate»”.
Acest lucru este confirmat și de directoarea Fundației Comunitare București, Alina Kasprovschi. Ea mai spune că, pe lângă numărul redus de parcuri, dotarea lor nu corespunde cerințelor evenimentelor care ar aduna la un loc mii de oameni.
„Pe de-o parte, noi avem foarte puține parcuri și foarte puțin spațiu verde de foarte proastă calitate mai ales, ceea ce înseamnă că nu ne permitem să pierdem spațiu verde. Și pe de altă parte, alte parcuri, care au spre exemplu concerte în ele, sunt special amenajate pentru asta”.
„Asta înseamnă că sunt platforme de beton; nu mergem printre copaci, nu călcăm iarba. Nu e nicio problemă cu călcatul ierbii în general, așa ca utilizare a parcului, dar nu atunci când vin zeci de mii de oameni care calcă iarba în aceeași zi”.
Luând în considerare factorii dintr-un oraș mare, poluarea, lipsa de zone verzi și aglomerația, parcurile ar trebui să fie locuri de relaxare, spun reprezentanții societății civile.
„De exemplu, parcul Izvor - acolo sunt foarte mulți oameni care fac sport, sunt oameni care aleargă, sunt oameni care vin cu câini, pentru că sunt locuri amenajate: e o mică comunitate care și-a găsit acolo un rost. E o zonă de hedonism, de liniște, un ritm mai încet față de ce se întâmplă în restul orașului”, spune Irina Zamfirescu.
Avem un stadion național care stă închis în cea mai mare parte a anului.Alina Kasprovschi
Grupurile de inițiativă civică din București sunt cea mai bună dovadă că în jurul parcurilor se formează comunități, din dorința principală de a salva zonele verzi și vietățile care trăiesc în acolo. Irina Zamfirescu compară parcurile cu un „microunivers” și este de părere că organizarea de mici evenimente este importantă pentru a menține vii comunitățile.
„În București, parcurile ar trebui să aibă evenimente de tipul ăsta. Îmi amintesc discuția de la Cișmigiu. Grupul de acolo a făcut un lucru minunat, pentru că a adus o asociația care studiază, protejează păsările. Un parc are și cu păsări. Nu putem să venim și să duduim niște muzică. E o microclimă, e un mic univers, care trebuie protejat cu toate aspectele lui”.
Ce evenimente pot fi organizate în parcuri?
Conform celor trei reprezentanți, desfășurările de mică anvergură sunt potrivite pentru a avea loc în spații precum parcurile, aducând beneficii membrilor din comunitate. Indicate sunt evenimentele culturale și cele sportive.
„Eu cred că optim ar fi niște evenimente mici, niște evenimente comunitare, evenimente fără amplificare, evenimente care să nu distrugă spațiul verde, adică să nu avem montate pe spațiul verde diverse scene, diverse lucruri care ar dăuna ierbii de acolo” - Irina Zamfirescu.
„Dacă se mai întâmplă evenimente din când în când, în locuri în care nu dăunează naturii, nu e muzica dată mult prea tare, ca să fie probleme cu biodiversitatea. Dacă găsim o cale prin care să trăim cu toții, oameni, animale, plante, în parcuri, și să organizăm și evenimente, sigur, de ce nu?” - Alina Kasprovschi.
„Evenimente se pot organiza. S-au făcut prezentări de cărți, au fost târguri de biciclete, s-au făcut maratoane” - Viorel Bîțu.
Ce facem cu evenimentele mari?
În cazul unor festivaluri, care ar aduna într-un singur loc un număr mare de participanți, indicate ar fi spațiile mari, cum sunt stadioanele.
„Avem un stadion național care stă închis în cea mai mare parte a anului, e un stadion care permite peste 50.000 de spectatori, e răspunsul pe care îl au marea majoritate a orașelor care organizează concertele mari”, spune Alina Kasprovschi.
Dar și în proximitatea lor există locuitori care ar putea fi deranjați. „Înțeleg nevoia de evenimente de genul ăsta, știu că trebuie să se întâmple, sunt absolut convinsă că se găsesc soluții de acomodare, astfel încât să nu faci ca oamenii să plece de acasă pe perioada festivalului, pentru că aud în dormitorul lor toată muzica din festival”, completează Irina Zamfirescu.
