Trei cetăţeni români care au apărut într-un reportaj realizat în 2016, în România, de jurnaliştii britanici de la Sky News despre un presupus trafic de arme au fost condamnaţi luni de Curtea de Apel Bucureşti la închisoare cu suspendare pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.
Aurelian Mihai Szanto şi Levente Pantics au primit 10 luni de închisoare cu amânarea aplicării pedepsei, cu un termen de supraveghere de 2 ani, pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, iar Attila Csaba Pantics a fost condamnat la 2 ani şi 10 luni închisoare cu suspendare pentru aceeaşi infracţiune, cu un termen de supraveghere de 4 ani, perioadă în care el trebuie să facă 80 de zile de muncă voluntară în folosul comunităţii. De asemenea, cei trei au fost achitaţi pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi comunicarea de informaţii false, transmite Agerpres.
Totul a pornit de la un reportaj din august 2016, difuzat de televiziunea britanică Sky News, care a difuzat un reportaj, filmat de jurnalistul Stuart Ramsay în România, în care apăreau trei cetăţeni români care le prezintă jurnaliştilor arme pe care ar fi intenţionat să le vândă.
După apariţia reportajului, procurorii DIICOT au deschis o anchetă şi i-au identificat pe românii din reportaj, persoane cu dublă cetăţenie, română şi maghiară, susținând că reportajul este fals în integralitatea lui, a fost făcut pentru a acredita ideea că România este o ţară nesigură, vulnerabilă, inaptă să asigure securitatea frontierelor UE în zona flancului estic, tocmai pentru că traficanţii de arme acționează nestingherit.
DIICOT i-a acuzat pe cei trei dar și pe jurnaliștii britanici că au constituit un grup infracţional organizat, pentru comunicarea de informaţii false, acuzația care a căzut la sentința de luni a instanței, şi de nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor.
„Faptele au fost săvârşite în cursul lunii iulie 2016, pe teritoriul României, fiind iniţiate/concepute în Marea Britanie, în cursul lunii aprilie 2016 de către jurnalişti şi angajaţi ai unui post de televiziune britanic, pe fondul pregătirilor necesare realizării, pe teritoriul României, a unei 'anchete jurnalistice' referitoare la traficul ilicit de arme militare, ce s-ar desfăşura în mod uzual, sub protecţia şi cu îngăduinţa autorităţilor naţionale. Scenariul aşa-zisei 'anchete jurnalistice', regia şi filmările au fost imaginate şi executate cu sprijinul şi participarea nemijlocită a celor trei conaţionali - inculpaţi în prezenta cauză - a căror prezenţă, implicare şi susţinere a demersului iniţiat de sus-numiţii cetăţeni britanici au fost esenţiale pentru atingerea finalităţii urmărite de către aceştia în demersul lor de afectare a securităţii naţionale a României, prin actul de răspândire în mass-media internaţională a unor ştiri/date/informaţii false de natură a afecta/submina eforturile autorităţilor şi diplomaţiei româneşti de poziţionare a României atât în cadrul UE, cât şi la nivelul organismelor internaţionale din care face parte, ca membru/partener loial şi responsabil, angajat atât în lupta împotriva terorismului, cât şi a celorlalte forme de criminalitate, ca parte a unui efort colectiv de asigurare a securităţii globale în general şi a securităţii UE în special", spunea DIICOT la acea vreme.
Procurorii arătau că, începând cu data de 7 august 2016, mass-media naţională şi internaţională a preluat şi difuzat un material video ("anchetă jurnalistică"), prezentat de postul de televiziune britanic şi realizat de Stuart Ramsay, prin care se promova în mod fals ştirea potrivit căreia, pe teritoriul României, beneficiind de protecţia autorităţilor, traficanţii de arme şi-ar desfăşura în mod nestingherit activitatea, armele fiind vândute de către aceştia inclusiv către membrii unor organizaţii teroriste.
„Ancheta jurnalistică' evocă un aşa-zis act de negociere, derulat pe parcursul mai multor luni cu membrii unei grupări de traficanţi de arme, echipa postului de televiziune britanic 'Sky News' deplasându-se într-o zonă izolată pe teritoriul României, pentru a se întâlni cu persoane din cadrul respectivei grupări şi a negocia achiziţia unor astfel de arme. Pentru a conferi veridicitate scenariului imaginat, în materialul înregistrat s-a precizat că jurnaliştii britanici s-au întâlnit cu traficanţii de arme pe o şosea, după care, la indicaţiile membrilor grupării, i-au urmat într-un loc izolat situat într-o zonă împădurită unde nu era semnal GSM. Apoi, doi traficanţi ce purtau haine militare şi aveau feţele acoperite cu cagule le-ar fi cerut jurnaliştilor să coboare din maşină, i-ar fi percheziţionat, le-ar fi verificat echipamentele şi le-ar fi închis telefoanele mobile în autovehicul. Apoi, din portbagajului unui autoturism de teren ce nu era prevăzut cu numere de înmatriculare, respectivii indivizi au scos mai multe arme (carabine, pistol-mitralieră AKM, puşti cu lunetă, pistol), pe care le-au prezentat jurnaliştilor britanici. Din discuţiile purtate cu respectiva ocazie şi cu privire la care urmărirea penală avea a stabili caracterul lor regizat a reieşit că armele deţinute şi prezentate de către traficanţi erau doar mostre ale tipurilor de arme pe care membrii grupării le puteau procura şi comercializa, în cantităţi însemnate, în vestul Europei şi în Orientul Mijlociu", explica DIICOT.
Printre armele prezentate se aflau o puşcă cu lunetă marca "Steyr Mannlicher", o puşcă semiautomată cu alice, respectiv o puşcă ce prezenta caracteristicile unei arme militare tip „Kalashnikov".
Tot pentru a conferi veridicitate informaţiilor difuzate, jurnaliştii britanici au menţionat în cuprinsul reportajului faptul că filmarea realizată pe teritoriul României a fost prezentată unor ofiţeri din cadrul Agenţiei Naţionale împotriva Crimelor din Marea Britanie (NCA), care ar fi confirmat că tipurile de arme, zona unde a avut loc întâlnirea cu traficanţii de arme şi preţurile negociate corespund informaţiilor pe care NCA le deţinea cu privire la respectivul fenomen infracţional.
„S-a reţinut faptul că scopul urmărit prin realizarea aşa-zisei 'anchete jurnalistice' nu s-a dorit a se limita doar la evidenţierea unui simplu act de trafic de armament ce ar fi avut loc pe teritoriul României, secvenţele editate ale materialului înregistrat au fost alternate pe momente cheie cu puternică încărcătură emoţională (prezentarea armelor; confirmarea de către 'traficanţi' a faptului că vând arme şi teroriştilor) cu imagini sugestive surprinse în timpul atentatelor teroriste ce au avut loc la Paris în datele de 7-9 ianuarie 2015 la sediul publicaţiei 'Charlie Hebdo', respectiv 13 noiembrie 2015 (Bataclan), atentate ce s-au soldat cu peste 145 de morţi", mai explica DIICOT.
Astfel, în acest context, mesajul transmis de către autorii ”investigației jurnalistice” a fost acela că România este o țară nesigură și vulnerabilă, nu doar pe dimensiunea asigurării securității frontierelor de stat, ci mai ales pe cea care vizează securitatea granițelor exterioare ale Uniunii Europene în zona flancului estic unde traficanții de arme își desfășoară activitatea în mod nestingherit pe fondul incapacității/complicității autorităților naționale de a face față fenomenului, fapte ce pun sub semnul întrebării nu doar realitatea angajamentelor asumate de România în plan international, ci și determinarea statului român de a se poziționa ca membru loial și responsabil în arhitectura generală a Uniunii Europene, spuneau procurorii la momentul respectiv.
Cercetările procurorilor români au arătat că acțiunile jurnaliștilor britanici, care au premeditat cu cei români la „plăsmuirea unui reportaj fals în integralitatea lui” nu au avut ca scop informarea corectă a publicului ci proiectarea deliberată a unei stări de fapt imaginare, în care România reprezintă un teritoriu propice traficului internațional de armament și o vulnerabilitate activă pentru țările Uniunii Europene.
Refuzul autorităților britanice de a da curs solicitărilor autorităților române de acordare a asistenței juridice internaționale în materie penală, necesară desfășurării instrucției penale față de cei trei jurnaliști britanici „plasează într-o lumină nouă demersul ziariștilor britanici de afectare a securității naționale a României”, spuneau procurorii DIICOT.
Demersul Ambasadei României în Marea Britanie și al CNA întreprins pe lângă autoritatea de reglementare din domeniul comunicațiilor din Marea Britanie, referitor la conținutul reportajului ”Criminal Gang Selling Military Weapons”, în care se prezintă presupuși traficanți de arme români, s-a soldat cu constatarea că postul de televiziune nu a „falsificat” și nici nu a „înscenat” informațiile prezentate și, prin urmare, nu a încălcat reglementările britanice, remarcau cu amărăciune procurorii DIICOT la acea vreme.
„De altfel, postul de televiziune britanic s-a poziționat public în favoarea susţinerii necondiționate a documentarului privind presupuşii traficanţi de arme din România, reluând pe parcursul mai multor zile difuzarea așa-zisei ”investigații jurnalistice” realizate de către suspectul S. R., în sensul că acesta şi echipa sa au oferit un material solid privind vânzarea de arme în România, iar postul de televiziune susţine în totalitate acest material”, au dezvăluit procurorii DIICOT.
