UPDATE
După publicarea materialului, ministerul Justiției ne-a transmis că „potrivit dispozițiilor art. 10 și art. 86 din Legea nr. 302/2004, Ministerul Justiției este autoritatea centrată în materia mandatutui european de arestare, dar competențele sale în această materie sunt limitate, prin lege, regula fiind contactul direct între autoritatea emitentă și cea de executare.
În această calitate, Ministerul Justiției îndeplinește orice altă atribuție stabilită prin lege menită a asista și sprijini autoritățile judiciare române în emiterea și executarea mandatelor europene de arestare, prin urmare, în această procedură, intervine exclusiv atunci când este solicitat în mod expres de autoritatea română în emiterea și executarea mandatelor europene de arestare.
Procedura prevăzută de dispozițiite deciziei cadru nr. 2002/584 privind mandatut european de arestare și procedurile de predąre nu prevede posibilitatea desemnării de către statul solicitant a unui reprezentant la proces.
Cu privire la demersurile efectuate și apărărie statului român, puteți solicita informații direct instanței emitente - Curtea de Apel Brașov”, se arată în răspunsul ministerului.
Nerecunoașterea unor hotărâri judecătorești din România în Uniunea Europeană este un lucru care pune într-o poziție stânjenitoare atât instanțele care au stabilit pedepsele cât și ministerul Justiției. E dovada că, în anumite cazuri judiciare, autoritățile române nu reușesc să convingă partenerii europeni că hotărârile judecătorilor sunt riguroase.
În ultimul timp, tot mai des, condamnați definitiv pleacă din țară înainte de sentință și cer în țările adoptive să execute pedeapsa acolo sau, și mai mult, să nu fie recunoscute pedepsele stabilite în România.
De cele mai multe ori, statele unde se stabilesc condamnații români nu sunt de acord cu executarea pedepselor pe teritoriul lor din cauza cheltuielilor pe care le are statul gazdă. Condamnații sunt transferați, astfel, în România.
Există o categorie aparte, a condamnaților pentru fapte de corupție, de cele mai multe ori oameni cu posibilități materiale, care reușesc să împiedice extrădarea în România, apelând la justiția din țările în care au fost prinși.
Miercuri, un judecător de la Curtea de Apel din Atena - Grecia, a respins cererea de extrădare formulată de România în cazul miliardarului israelian Beny Steinmetz, condamnat definitiv la 5 ani închisoare în dosarul „Ferma Băneasa”.
Potrivit judecătorului elen, lui Steinmetz i s-a ridicat interdicția de a părăsi Grecia, de a se prezenta regulat la poliție și i s-a restituit cauțiunea depusă în decembrie anul trecut. Hotărârea nu este definitivă, ea urmând a fi motivată în perioada următoare. Din document rezultă că omul de afaceri are dublă cetățenie: franceză și israeliană.
Potrivit minutei instanței, transmisă către Europa Liberă de casa de avocatură a miliardarului israelian, judecătorul Aikaterini Papavasileiou a dispus „neexecutarea mandatului european de arestare Nr. 1/12-1-2021, cu numărul de dosar 345/64/2016, emis de autoritățile române, Curtea de Apel Brașov - Secția Penală”.
Omul de afaceri Beny Steinmetz a transmis presei un comunicat în care susține că motivele pentru care cererea de extrădare a fost respinsă țin de încălcarea dreptului la un proces echitabil în România și de existența unui risc real de discriminare, tratament inuman și degradant dacă este extrădat într-o închisoare din România.
În comunicatul de presă al miliardarului se face referire și la o presupusă „decizie Interpol împotriva României, potrivit căreia au fost identificate mai multe încălcări ale dreptului său la un proces echitabil, precum și faptul că urmărirea sa penală a fost motivată politic”.
Am cerut un punct de vedere de la Interpol România despre o astfel de decizie, având în vedere că instituția nu se pronunță pe legalitatea deciziei unei instanțe, ci doar marchează cu o notiță urmăriții general din întreaga lume. Până la publicarea materialului nu am primit un răspuns.
În final, avocații lui Steinmetz arată că „verdictul Camerei de Apel (...) este în același timp o mare victorie a statului de drept și a autorităților Uniunii Europene împotriva României, care încearcă să țină Justiția captivă intereselor politice și economice. Victoria juridică a lui Steinmetz a evidențiat atât respectul Greciei pentru valoarea și sistemul juridic al Uniunii Europene, cât și deficitul semnificativ de independență a sistemului judiciar din România”.
Locul 178 între bogații lumii
Steinmetz a fost considerat cel mai bogat cetățean evreu şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume. A fost locul 178 mondial, cu o avere estimată la 7,4 miliarde de dolari. Este unul dintre investitorii proiectului minier de la Roşia Montana.
În ianuarie 2022, Ministerul Justiței a prezentat o evidență a extrădărilor, a mandatelor europene de extrădare și a transferurilor persoanelor condamnate în România.
Cazul Steinmetz nu apare în statistica oficială. De aceste probleme se ocupă Direcția de drept internațional și cooperare judiciară din Ministerul Justiției. Am întrebat ministerul care au fost demersurile făcute de România în acest dosar de extrădare de la Atena. Nu am primit un răspuns.
În 2020, România a emis 755 de mandate europene de arestare din care 91 au fost refuzate. Zece extrădări către România au fost respinse în perioada 2019 – 2021, 85 fiind încă în analiza instanțelor străine.
Marii fugari ai României
Ce date are Ministerul Justiției despre fugarii celebri ai României:
Bica Alina, fosta șefă a DIICOT. Se afla în Italia, procedura s-a desfășurat pe cale directă, între instanța română și instanța italiană. Instanța italiană a recunoscut sentința pronunțată în România și a dispus executarea pedepsei în Italia, potrivit legislației italiene. Hotărârea instanței italiene este definitivă. Executarea pedepsei recunoscute în Italia este suspendată până la soluționarea cererii introduse în instanță, la data de 01.06.2021, pentru o mai bună calificare juridică a infracțiunii conform dreptului italian. Are o condamnare de 4 ani închisoare.
Dragomir Daniel. A fost arestat la data de 3 februarie 2021, în Italia (informare din surse deschise – s-a predat poliției italiene însoțit de avocat). Soluționarea mandatului european de arestare este pe rolul Curții de Apel Bari. Procedura se desfășoară pe cale directă, între instanța emitentă și instanța de executare. Procedură în curs. Termen: 09.04.2022. Are o condamnare definitivă de 3 ani și 10 luni închisoare.
Ignatenko Nela se află în Belgia. La data de 31.03.2021, autoritățile judiciare belgiene au solicitat direct instanței informații privind condițiile de detenție, iar Administrația Națională a Penitenciarelor a răspuns acestei solicitări a instanței, informând în copie și MJ. Din informaţiile primite, rezultă că predarea a fost refuzată. S-a declarat apel, care este pe rol. Are o condamnare de 5 ani închisoare.
Săvulescu Dragoş Emil. Autoritățile italiene (Curtea de Apel Napoli) au respins executarea mandatului european de arestare, au recunoscut sentința emisă de instanța română și au dispus executarea pedepsei în Italia. Totodată, instanța italiană a dispus suspendarea parțială a executării pedepsei. Autoritățile elene au respins cererea de predare a lui Săvulescu, arestat provizoriu la data de 9 august 2021, în vederea executării Mandatului European de Arestare emis de Curtea de Apel Bucureşti, care a apreciat şi dispus potrivit competențelor legale, având în vedere că este vorba de o procedură directă între instanțe. Este condamnat la o pedeapsă de 5 ani și 6 luni închisoare.
Zlotea Marian. Fostul europarlamentar a fost arestat la data de 23 februarie 2021, în Italia. Procedura se desfășoară pe cale directă, între instanța emitentă și instanța de executare. Ministerul Justiției din Italia a informat că instanța italiană din Bologna, la data de 02.03.2021, a dispus predarea către România a persoanei solicitate. Persoana solicitată a promovat apel la Înalta Curte de Casație din Italia. Înalta Curte de Casație a Italiei a casat cu trimitere spre rejudecare cauza. Procedură în curs. Este condamnat definitiv la 8 ani și 6 luni de închisoare.
Iorgulescu Gino Mario. După condamnarea definitivă, instanța de executare a emis un nou MEA în baza mandatului de executare a pedepsei cu închisoarea, conform hotărârii pronunțate împotriva sus-numitului. Ministerul Justiției asistă autoritățile implicate în procedură. Judecătoria Sectorului 3 a emis un alt mandat european de arestare cu privire la aceeași persoană și care se află pe rolul instanței din Milano, în Italia. Se așteaptă rezultatul expertizei, care să stabilească dacă Iorgulescu, în prezent internat, după o primă suspendare a judecății pentru 6 luni, are capacitatea de a înțelege, de a voi și de a sta în judecată. Termenul pentru ambele proceduri este 31.05.2022. Procedură în curs. Este condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu executare.
Popoviciu Aurel Gabriel, om de afaceri. Instanța britanică a dispus predarea la data de 12 iulie 2019. Persoana solicitată a formulat apel. Apelul a fost declarat admisibil. La data de 11 iunie 2021, judecătorii britanici au admis apelul pentru un motiv din cele 6 înaintate în cadrul cererii de admisibilitate. La data de 15 iunie, CPS Crown Prosecution Service (cei care reprezintă partea română în cauză – Curtea de apel București) a depus solicitarea de admitere în principiu a apelului împotriva hotărârii de mai sus. Procedură în curs. Condamnat la 7 ani închisoare.
Adamescu Alexander Bogdan, om de afaceri, localizat în Marea Britanie. Căile de atac formulate de Adamescu au fost epuizate și respinse, există hotărâre definitivă de predare a acestuia către România. Predarea va putea avea loc în momentul în care autoritățile britanice vor comunica această informație. Are mandat de arestare în lipsă pentru dare de mită.
Aceste anomalii juridice între state au început să fie analizate și de judecătorii români. În februarie 2019, milionarul Dragoș Săvulescu, condamnat în România cu executare, sentință care a fost transformată în Italia în una cu suspendare, a cerut anularea mandatului european de arestare cerut de România în cazul său.
În februarie anul acesta, judecătoarea Nicoleta Nolden de la Curtea de Apel București a decis sesizarea Curții de Justiţie a Uniunii Europene cu cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare cu privire la o serie de întrebări, printre care și aceea de a stabili dacă este legală o altă pedeapsă, fără a întreba statul emitent, în cazul unui condamnat definitiv.
