Bună dimineața, dragi prieteni,
Liderul de la Kremlin vrea să discute la telefon cu președintele Donald Trump condițiile privind acordul de încetare a focului agreat de SUA și Ucraina în această săptămână. Dar condițiile Moscovei seamănă chiar cu motivele pentru care Rusia a invadat Ucraina: 1. Ucraina există. 2. Ucraina se străduiește să devină o democrație de tip occidental.
Dar iată principalele știri ale dimineții:
- Președintele Putin a respins acordul de încetare a focului propus de Statele Unite și Ucraina. Vrea totuși să discute cu omologul de la Casa Albă.
- La București se încheie înscrierile pentru Cotroceni. Lista cuprinde deja candidați cu cele mai diverse platforme, dar semnalează probleme grave ale sistemului politic.
- Economia americană începe să fie afectată de reacțiile la războiul tariferilor, iar analiștii sunt îngrijorați că nici măcar „anexarea Groenlandei” nu va scuti lumea de recesiune.
Vladimir Putin vrea „eliminarea cauzelor inițiale ale crizei”
Așezat în dreapta unei mese lungi, alături de președintele autoritarist din Belarus, Alexander Lukașenko, venit la Moscova să își prezinte omagiile, Vladimir Putin a răspuns întrebărilor legate de negocierile privind un acord de încetare a focului pentru 30 de zile pe frontul din Ucraina, relatează The Guardian și mulți alții.
Da, președintele Putin este de acord, dar pune condiții, relatează Europa Liberă. Și dorește eventual să mai discute la telefon cu președintele Donald Trump. Liderul de la Kremlin cere Ucrainei numeroase concesii, scrie NYT.
„Suntem de acord cu propunerea de încetare a focului pentru încetarea ostilităților, dar această încetare a focului ar trebui să ducă la o pace durabilă și ar trebui să elimine cauzele inițiale ale acestei crize”.
Vladimir Putin vrea să elimine rădăcinile motivelor care au dus la conflict.
Or, cauzele profunde, rădăcinile problemei care a dus la invadarea Ucrainei de către Rusia țin de suveranitatea țării și de faptul că regimul Putin nu vrea să accepte direcția pro-occidentală a Ucrainei, explică Nathan Hodge pentru Europa Liberă.
Marea problemă a regimului de la Kremlin este că la masa moscovită flancată de steaguri de la Moscova nu se așează și un președinte ucrainean ascultător, cum e bielorusul Alexander Lukașenko.
„Să sperăm că vor face ceea ce trebuie”, a declarat președintele Trump reporterilor în timpul unei întâlniri în Biroul Oval cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, despre reacția Rusiei la oferta SUA de încetare a focului în Ucraina.
„Putin a făcut o declarație foarte promițătoare, dar nu a fost completă”, a adăugat liderul de la Casa Albă. El a spus că ar dori să vadă o încetare a focului din partea Rusiei.
În orice caz, negociatorul Statelor Unite, Steve Witkoff se va afla la Moscova în această seară, notează Politico. Discuțiile cu președintele Putin se vor purta cu ușile închise.
Între timp, forțele ruse și-au reluat atacurile cu drone asupra Ucrainei, relatează BBC.
Candidați pentru toate gusturile, dar sistemul politic e pe avarii
Mâine, 15 martie, se încheie înscrierile la alegerile prezidențiale din România, programate să aibă loc pe 4 și 18 mai.
Mâine se împlinesc, de asemenea, 100 de zile de la anularea alegerilor din noiembrie, o decizie șocantă, dar necesară au explicat parțial autoritățile de la București, la momentul respectiv. Ce știm din 6 decembrie până azi, a sintetizat Simona Cârlugea la Europa Liberă.
Se află deja în cursă: primarul Bucureștiului, Nicușor Dan - independent; candidatul PSD-PNL, Crin Antonescu; fostul candidat al PSD, Victor Ponta - independent; președinta USR, Elena Lasconi; președinta SOS România, Diana Șoșoacă; consultantul lui Călin Georgescu și Viorica Dăncilă, Anton Pisaoglu - independent.
Se pregătesc liderul AUR, George Simion, și lidera POT, Anamaria Gavrilă. Ei și-au anunțat candidatura în tandem, după ce judecătorii Curții Constituționale au menținut interdicția de a candida pentru politicianul pro-rus Călin Georgescu. George Simion a avut rețineri, explică SpotMedia de ce.
La o primă privire, pe listă se găsesc candidați pentru toate gusturile și direcțiile politice. Inclusiv externe: de la cei mai pro-occidentali: Nicușor Dan, Elena Lasconi, Crin Antonescu, la cei mai radicali: Diana Șoșoacă, George Simion, Anamaria Gravrilă sau neafiliați precum Victor Ponta.
Problema e că electoratul celor mai bine plasați în preferințele electorului nu au legături vagi și/sau stranii cu partidele din Parlamentul ales cu numai trei luni în urmă.
La acest capitol, cel mai bine par să stea candidații radicali dacă CCR le va accepta înscrierea - (Diana Șoșoacă, George Simion) sau vor apuca să strângă semnăturile (Anamaria Gavrilă).
Pentru că altfel, votanții candidaților la Președinție vin mai degrabă de la partidele competiției.
Astfel, independentul Nicușor Dan își va lua voturile de la USR, de la PNL, și, dacă vrea să câștige, de la nehotărâți; independentul Victor Ponta de la PSD-ul de baștină și bazinul fostului candidat, Călin Georgescu; Crin Antonescu, mai degrabă de la anumite grupări din PSD decât din PNL, plus o mână de nostalgici ai „anilor romantici”.
Or, cum se pot articula politici publice coerente dacă președintele țării nu vine dintr-un mare partid parlamentar? Cu ce fel de guvern va lucra? Nu este acesta un semn de criză? Sau este aceasta ecuația perfectă pentru schimbări reale, îndelung așteptate?
Cea mai evidentă pare criza PSD. Candidatul partidului, încă premier după dezorganizarea catastrofală a alegerilor din noiembrie, nu a reușit să intre în turul II, fapt de neimaginat acum câțiva ani pentru cel mai mare partid din România. Un eventual scor prost al lui Crin Antonescu, candidatul care nici măcar nu e din partid, eventual un scor mai mic decât al lui Victor Ponta, ar fi de natură să provoace măcar câteva ajustări la vârf.
Întoarcerea lui Ilie Bolojan în fruntea PNL, după expirarea perioadei de interimat la Cotroceni, ar trebui să ducă la multe schimbări în maniera în care liberalii au înțeles să facă politică sub mandatul Iohannis/Gorghiu/Orban/Cîțu/Ciucă.
Alegătorii nu au putut ignora că sub umbrela unui pro-occidentalism declarativ și confortabil de vreme ce militarii NATO sunt, nu-i așa, la Kogălniceanu, Deveselu & Cincu, regulile impuse de PNL, alături de marele partener de Coaliție, sunt strâmbe.
Politizarea excesivă a instituțiilor, menținerea privilegiilor și un omniprezent „nu deranjați”, varianta liberală a celebrei replici „altă întrebare”, în detrimentul unor politici publice coerente, au livrat partidului un deplorabil 14,8%, adică în urma partidului lui George Simion.
E oare posibil, ca în urma unor noi convulsii politice după prezidențiale, poate până la sfârșitul anului, sistemul politic din România să se reseteze?
Reacții la războiul tarifelor și concedierile în masă
New York Time deschide cu graficul bursei S&P care a căzut cu 10 procente din ziua alegerilor, 5 noiembrie, până azi. De asemenea, cu un articol în care explică motivele de îngrijorare ale Chinei din cauza războiului tarifelor inițiat de Administrația Trump. Indirect, are legătură cu Mexicul.
Problema este atacată și de BBC, care se referă însă la companiile tech americane.
Pe de altă parte, Washington Post relatează că democrații s-ar putea să dea o mână de ajutor instituțiilor americane afectate de concedieri, aprobând bugetul american defalcat în Senat, unde majoritatea republicană nu este suficientă.
Există semnale că așa-numitul shutdown (încetare de plăți) va fi evitat. BBC relatează, de asemenea, că democrații par hotărâți să treacă peste problema asocierii cu Administrația Trump, ca să nu sporească și mai tare presiunea în sistem.
Reacțiile critice din societate, deși numeroase, nu par să își găsească drum direct în politică. Scăderile de la bursele americane par mai semnificative, Wall Stret se teme că economia va fi făcută fărâme, explică Washington Post
Pe de altă parte, apropiați ai președintelui Trump încep să fie ținta huiduielilor, bancurilor și nădufului.
Vicepreședintele Vance a fost huiduit joi la un concert la Washington, de o audiență selectă, din cauza politizării conducerii Kennedy Center: „Ați ruinat acest loc!”, a replicat el sarcastic.
Alte subiecte:
- Snoop publică o investigație despre ridicarea unui bloc într-o zonă protejată din București, cu un PUZ semnat de Gabriela Firea. Eram obligați să dăm autorizația, zice primarul N. Dan.
- Cercetătorii au descoperit că Maria Branyas Morera, o femeie care a trăit până la 117 ani, avea gene care o mențineau tânără. Microbiomul - masa de bacterii din intestin - era asemănătoare cu cea a unui copil mic, relatează The Guardian.
- Ce poți face în week-end dacă te afli în unul din marile orașe din România, povestește, ca de obicei, PressOne.
Nu uitați, ne puteți scrie pe e-mail la adresa treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Vă puteți abona la newsletter AICI, iar pe Google News ne găsești AICI.
Toate cele bune,
Elena
