Anunțul de atribuire a contractului de execuție al Conductei de transport gaze naturale Țărmul Mării Negre – Podişor a fost publicat pe platforma publică de achiziții publice (SICAP) marți, 23 februarie.
Firma turcă Kalyon Insaat Sanayi ve Ticaret Anonim Sirketi va primi 1,61 de miliarde de lei pentru a construi conducta prin care România intenționează să transporte în rețeaua națională și europeană gazele naturale extrase din Marea Neagră. De realizare gazoductului ar putea depinde și soarta marilor proiecte de explorare de gaze din Marea Neagră – șansa României de a produce pe viitor mai mult decât consumă.
Firma turcă va trebui ca în următorii doi ani – pe lângă construcția conductei propriu-zise - să asigure alimentarea cu energie electrică, protecția catodică (anti-coroziune) și fibra optică aferentă investiției. Potrivit anunțului, criteriile luate în calcul la atribuire au fost: 90% prețul ofertei și 10% rigurozitatea interioară a materialului tubular.
Detaliile investiției
Beneficiarul investiției este compania de stat Transgaz, care a scos la licitație această lucrare încă din 2018. Conducta de transport gaze naturale de la țărmul Mării Negre până la Podișor/jud. Giurgiu va avea o lungime totală de 308,323 de kilometri, potrivit unui document oficial al Transgaz.
Vor fi două tronsoane, care vor străbate județele Constanța, Călărași și Giurgiu:
- Tronsonul: Marea Neagră – Amzacea, va avea o lungime de 32,4 kilometri
- Tronsonul: Amzacea – Podișor, în lungime de 275,9 km
Conducta va traversa 75,1 kilometri din județul Constanța. Va porni din comuna Tuzla și va trece prin Costinești, Topraisar, Amzacea, Mereni, Chirnogeni, Cobadin, Peştera şi Rasova. În niciuna dintre aceste localități gazoductul nu va afecta zonele de locuințe, fiind vorba de traversare prin extravilan.
În județul Călărași, gazoductul ar trebui să străbată comunele Borcea, Jegălia, Perişoru, Dragalina, Ştefan Vodă, Cuza Vodă, Grădiştea, Independenţa, Alexandru Odobescu, Ciocăneşti, Dorobanţu, Ulmu, Lupşanu, Mânăstirea, Frăsinet, Curcani, Mitreni, Radovanu, şi Crivăț, adică o lungime totală de aproape 140 de kilometri.
Giurgiu va fi străbătut cu 93,65 de kilometri de conductă, mai exact prin comunele Hotarele, Greaca, Isvoarele, Prundu, Băneasa, Călugăreni, Stoeneşti, Schitu, Iepureşti, Ghimpaţi, Bulbucata, Letca Nouă, Clejani şi Bucşani. Prin unele dintre localități gazoductul va trece și prin intravilan.
„De-a lungul traseului, pe cele 3 județe, conducta de transport gaze traversează următoarele obstacole: căi de acces (drumuri naţionale, drumuri judeţene, drumuri comunale, linii de cale ferată), ape cadastrate şi ape necadastrate, văi şi canale, conducte de petrol, gaze, apă, rețele de telecomunicații (fibră optică), precum și zone împădurite”, arată Transgaz.
Importanța gazoductului
Proiectul „Conductă Țărmul Mării Negre – Podișor pentru preluarea gazului din Marea Neagră” a fost inclus încă din 2015 într-o listă a proiectelor de interes comun ce a fost adoptată de Comisia Europeană. E vorba de proiecte care „contribuie semnificativ la integrarea pieței energetice” și care, prin poziționarea lor, sunt necesare coridoarelor de infrastructură energetică cu impact transfrontalier.
La Podișor va fi construită o stație de comprimare gaze prin care conducta se va cupla cu gazoductul Podișor – Corbu. Acest gazoduct face parte din coridorul de transport gaze naturale Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA).
Potrivit Transgaz, proiectul va ridica nivelul de securitate energetică al României.
„Realizarea acestei infrastructuri va deschide noi oportunităţi pentru implicarea furnizorilor de echipamente şi servicii energetice din România şi din restul Europei şi va asigura crearea de noi locuri de muncă pentru lucrările de execuţie şi pentru exploatare pe teritoriul Românie”, arată Transgaz.
Completarea infrastructurii
Gazoductul de la țărmul Mării Negre la Podișor se va uni cu un altul pe care Transgaz l-a recepționat la finele anului trecut. Un gazoduct de aproape 480 de kilometri între Podișor și Recaș/jud. Timiș a fost finalizat în 2021.
Lucrarea a fost inclusă în faza I a unei investiții europene prin care se dorește dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale pe Coridorul Bulgaria–România–Ungaria–Austria (BRUA).
Faza a II-a a proiectului BRUA „depinde de derularea cu succes a unui viitor proces de capacitate incrementală”, arată Transgaz și ar urma să fie finalizată în 2023.
Dacă termenul de doi ani va fi respectat de compania turcă și în privința construcției gazoductului care va pleca de la Marea Neagră, începând cu 2023 gazul de acolo ar putea „ieși” din țară prin Nădlac și Giurgiu, joncțiunea fiind la Podișoru.
Ar fi doar un pas dintr-un plan mai amplu al UE. La nivel european se află în curs de implementare o serie de proiecte majore care să permită diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale a Europei prin transportul gazelor naturale extrase atât din perimetrele din Marea Caspică, cât și a celor disponibile din terminale LNG spre Europa Centrală:
- amplificarea South Caucasus Pipeline;
- construirea conductei Trans-Anatolian Pipeline (TANAP);
- construirea conductei Trans Adriatic Pipeline (TAP);
- construirea interconectorului Grecia-Bulgaria (IGB).
Prima extracție din Marea Neagră, în 2021
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat luni seară că prima moleculă de gaz din Marea Neagră va fi scoasă de compania Black Sea Oil&Gas anul acesta.
„Eu cred că vom scoate din Marea Neagră mai mult decât putem consuma noi, dar avem răgaz până în 2025 probabil când ar putea să iasă prima moleculă din Neptun Deep. Și aici aş face o paranteză. Primul gaz românesc, prima moleculă de gaz românesc din Marea Neagră, va fi anul acesta. Va fi scoasă de compania Black Sea Oil&Gas din alt perimetru, Aurora, în zona de nord a arealului şi vor scoate primul gaz românesc. Este o descoperire mai mică, este un perimetru mai mic decât Neptun Deep, dar va ieşi primul gaz românesc din Marea Neagră. Deci, vom avea anul acesta primul gaz scos din Marea Neagră”, a spus ministrul, citat de Agerpres.
Vom avea anul acesta primul gaz scos din Marea Neagră, spune ministrul Energiei
Black Sea Oil & Gas (BSOG) este o firmă deținută de corporația americană Carlyle Group, cel mai mare fond de investiții din lume – care deține și alte active în România. BSOG derulează în România două mari proiecte în domeniu energiei, cel mai important fiind Proiectul Dezvoltare Gaze Naturale Midia (Proiectul MGD), în care compania a investit 400 de milioane de dolari.
„Proiectul MGD constă în săparea a cinci sonde de producţie (o sondă submarină la Doina şi patru sonde de producţie la Ana), un ansamblu submarin de producţie pe zăcământul Doina care va fi conectat printr-o conductă de 18 km la platforma de producţie monitorizată şi operată de la ţărm amplasată pe zăcământul Ana. O conductă submarină de 121 km va asigura transportul gazelor de la platforma Ana la ţărm, unde urmează 4,1 km de conductă subterană până la noua staţie de tratare a gazelor (STG). Gazele tratate vor fi livrate prin staţia de măsurare a gazelor localizată în perimetrul STG către Sistemul Naţional de Transport operat de Transgaz”, au precizat reprezentanții companiei.
Aceștia estimează că ar fi 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale în zăcămintele Ana și Doina.
Mai jos, o descriere a proiectului MGD
România vrea să cumpere de la Exxon
Cel mai important perimetru cu zăcăminte de gaze naturale din Marea Neagră este însă Neptun Deep. E situat în zona de mare adâncime a mării și se întinde pe o suprafață de 7.500 de kilometri pătrați, cu adâncimi care variază între 100 și 1.700 de metri.
Perimetru este concesionat de o asociere dintre OMV Petrom și ExxonMobil, formată în 2008. Potrivit OMV Petrom, între 2008 și 2016 au fost investiți în explorare și evaluare 1,5 miliarde de dolari în blocul Neptun.
La începutul anului, compania americană Exxon a confirmat că analizează o posibilă ieșire din proiect Neptune Deep. Americanii au confirmat astfel zvonurile despre o eventuală plecare, apărute încă de anul trecut, pe fondul adoptării de către România a Legii offshore, pe care actualul guvern a promis că o va modifica.
Ministrul Energiei a precizat că statul român, prin intermediul Romgaz, negociază cu Exxon pentru a achiziționa jumătatea de acțiuni a proiectului.
„Compania americană Exxon doreşte să vândă, doreşte să iasă din această participaţie. Eu am spus - şi suntem în negocieri - că dacă Exxon doreşte să iasă, doresc ca compania românească Romgaz, companie deţinută 80% de statul român, să intre să preia acest 50% al Exxon. Se discută între companii, se va ajunge la ofertă, se va ajunge la negociere şi eu sunt convins că în cel mai scurt timp vom avea Romgaz ca acţionar - sau să zicem să deţină o parte de 50% din zăcământul Neptun Deep, împreună cu compania tot românească, fiindcă e o companie românească Petrom, chiar dacă este deţinută de austrieci, OMV Petrom”, a spus Virgil Popescu.
Cât gaz ar putea produce România în următorii 10 ani
Potrivit ANRE, în 2020, 82,14% din consumul de gaze naturale al României a fost asigurat de producția proprie. România a produs anul trecut,8,2 miliarde de metri cubi de gaz, cea mai mică cifră din ultimul deceniu, potrivit unui document al Transgaz consultat de Europa Liberă.
În privința consumului, acesta a fost de 127.070 de GWh, valoarea similară celor înregistrate din 2014 până în prezent. Cea mai mare parte a gazului consumat este din producția proprie.
Potrivit unui scenariu de referință al Comisiei Europene, consumul de gaze din România ar urma să scadă în următorul deceniu de la 127.000 în 2020, la 116.700 de GWh în 2030.
Într-o analiză realizată de Transgaz, în funcție de datele furnizate de producătorii de gaze naturale din România (Romgaz, BGSO, OMV Petrom și Exxon Mobil), România ar putea produce mai mult decât consumă în 2025, odată cu lansarea proiectului de la Deep Neptun.
Potrivit proiecției, ar urma să producem 148.865 de GWh/an în 2025, valorile urmând să scadă gradual până în 2030, când estimările arată o producție de 117.054 GWh/h.
- Aeroportul Istanbul
- Autostrada Marmara
- Proiectul de alimentare cu apă Turcia-Cipru, care furnizează anual 75 miliarde m³ de apă potabilă și de irigare din Turcia către Ciprul de Nord
- Tanap 4 - parte a celui mai lung gazoduct din Turcia
