Trupele NATO au securizat primăria din Zvecan, în Kosovo, iar alianţa a declarat marţi că va trimite mai mulţi soldaţi în regiune, la o zi după ce 30 de soldaţi NATO şi 52 de protestatari au fost răniţi în confruntări, relatează Reuters.
NATO a precizat într-un comunicat că va trimite forţe suplimentare în Kosovo pentru a reduce violenţele, dar nu a oferit detalii despre momentul în care se va întâmpla acest lucru sau despre numărul de soldaţi implicaţi.
„Am decis să desfăşurăm în câteva zile încă 700 de soldaţi în Kosovo din Forţa de Rezervă Operaţională pentru Balcanii de Vest şi să plasăm un batalion suplimentar din forţele de rezervă la un nivel mai ridicat de pregătire, astfel încât să poată fi desfăşurat, dacă se va dovedi necesar. Acestea sunt măsuri prudente, prin care ne asigurăm că (misiunea) KFOR dispune de forţele şi capacităţile de care are nevoie pentru a-şi îndeplini mandatul ONU", a anunţat ulterior secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
În prezent, în Kosovo sunt staţionaţi 3.800 de militari în cadrul KFOR, forţă aflată sub comandament NATO.
Desfăşurarea„este o măsură preventivă pentru a asigura că KFOR are capabilităţile necesare pentru a menţine securitatea'', a declarat comandantul Forţei comune aliate a NATO de la Napoli, amiralul Stuart B. Munsch.
Unsprezece soldaţi italieni şi 19 ungari din KFOR au fost răniţi luni în timpul unor ciocniri cu manifestanţi sârbi, care cereau plecarea primarilor de etnie albaneză. Belgradul a evocat zeci de răniţi în rândul demonstranţilor.
Luni, la Zvecan, manifestanţii sârbi au fost într-o primă fază respinşi de forţele kosovare, care au făcut uz de gaze lacrimogene. Ulterior, KFOR a încercat să separe cele două părţi, înainte de a dispersa mulţimea. Manifestanţii au replicat lansând pietre şi sticle incendiare în direcţia militarilor KFOR.
Numeroşi membri ai comunităţii sârbe, majoritară în patru oraşe din nordul Kosovo, nu recunosc autoritatea Pristinei şi sunt fideli Belgradului. Sârbii au boicotat alegerile municipale din aprilie în aceste localităţi, ceea ce a dus la alegerea de primari de etnie albaneză cu o rată de participare de sub 3,5%.
