Mașina în care se aflau reporterii serviciului balcanic Europa Liberă a fost atacată marți cu un explozibil de către protestatarii din Zubin Potok, unul dintre orașele cuprinse de conflict. Niciunul dintre reporteri nu a fost rănit.
NATO va mobiliza forțe suplimentare în regiune și este prezent în continuare în preajma primăriilor din orașele majoritar sârbe din nordul Kosovo.
Etnicii sârbi s-au strâns cu sutele în fața primăriilor din trei orașe majoritar sârbe din nordul țării: Zvecan, Leposavic și Zubin Potok. Militarii KFOR interveniseră pentru a separa sârbii de albanezii din primării, unde noii primari albanezi au fost numiți în funcție în urma alegerilor boicotate de sârbi.
Conflictul a degenerat, iar după ce în zonă s-au auzit împușcături și au fost aruncate cocktailuri Molotov, KFOR a dat cu gaz lacrimogen. Poliția kosovară nu se afla la fața locului. Conflictul a dus la rănirea a 30 de agenți KFOR din mai multe țări europene.
„Pentru a evita conflictul dintre cele două părți și a minimiza riscul de escaladare, trupele KFOR au oprit amenințările la viața sârbilor și albanezilor kosovari. Ambele părți trebuie să-și asume responsabilitatea pentru ce s-a întâmplat și să prevină reaprinderea, în loc să se ascundă în spatele unor povești”, a declarat comandantul KFOR Gen. Angelo Michele Ristuccia.
Atât kosovarii albanezi, cât și cei sârbi, cu susținerea guvernului de la Belgrad, se acuză reciproc pentru acest conflict. Înaltul oficial sârb responsabil pentru Kosovo, Petar Petkovici, a declarat că este vina KFOR pentru că nu au intervenit mai repede, pentru a preveni venirea la putere a primarilor albanezi.
Reprezentantul pentru afaceri externe al Uniunii Europene, Josep Borrell, a condamnat evenimentele de la Zvecan și le-a cerut autorităților kosovare și protestatarilor sârbi să pună capăt violenței.
Reprezentantul special al UE pentru dialogul sârbo-kosovar, Miroslav Lajcak, încearcă să-i aducă pe liderii celor două țări la masa de negocieri. Ambele părți refuză, momentan, să se întâlnească și au anulat participarea la un forum pentru securitate globală la Bratislava.
Desfășurarea conflictului recent din nordul Kosovo
Conflictul își are rădăcinile în competența autorităților locale, regionale și naționale asupra etnicilor sârbi din nordul Kosovo. Ei sunt cetățeni kosovari, dar sunt recunoscuți și de Serbia (care nu acceptă independența statului Kosovo). În acest context, au devenit neclare pentru sârbii din nordul Kosovo lucrurile cele mai de bază: de unde primesc electricitate, unde și cum pot conduce, unde își plătesc facturile.
Guvernul de la Belgrad militează, de ani buni, pentru înființarea unei uniuni a municipalităților predominant sârbe din nordul Kosovo, care să aibă drepturi speciale în cadrul statului kosovar. Guvernul de la Priștina nu dorește să acorde statut special acestor municipalități, de teamă ca diviziunea etnică din Kosovo să nu ajungă consemnată instituțional, ca cea din Bosnia și susținută de-o parte de la Belgrad.
Recent, tensiunile au răbufnit în stradă din pricina plăcuțelor de înmatriculare. Până recent, Serbia insista ca orice mașină intră din Kosovo să poarte abțibilduri speciale emise de ei pe plăcuțele de înmatriculare. Prin compromisul din noiembrie, Serbia nu mai emite propriile plăcuțe și abțibilduri, iar autoritățile kosovare nu vor reînmatricula mașinile cu plăcuțele vechi.
După ce autoritățile kosovare au decis, în noiembrie, să amendeze șoferii care foloseau plăcuțele vechi emise de autoritățile sârbe, bugetarii de etnie sârbă din Kosovo și-au dat demisia în masă, împreună cu mai mulți parlamentari, primari, polițiști, procurori și un parlamentar.
Așadar, s-au organizat pe 23 aprilie alegeri pentru numirea altor primari. Sârbii au boicotat votul, convinși de către președintele Aleksandar Vucic că trebuie să evite instituțiile kosovare. Premierul kosovar Albin Kurti a insistat ca alegerile să continue, în ciuda boicotului, invocând motive constituționale.
Prezența la vot a fost sub 5%, iar în lipsa sârbilor atât alegătorii, cât și aleșii au ajuns să fie etnici albanezi sau bosnieni, o minoritate nereprezentativă pentru regiune.
Intervine aici, însă, și situația din Serbia, fiind actorul extern principal. Președintele Vucic a fost un lider controversat în ultimii ani, însă cele două atacuri armate de la începutul lunii mai au scos sârbii în stradă cu zecile de mii, protestând împotriva Guvernului. Aceștia s-au strâns sâmbătă în fața radioteleviziunii sârbe, pentru a cere demisia președintelui și a ministrului de Interne, precum și mai multă libertate a presei.
Sârbii văd administrația lui Aleksandar Vucic ca fiind direct responsabilă pentru condițiile care au dus la moartea a 18 oameni, dintre care jumătate erau elevi în școala generală.
Președintele sârb s-a folosit de reacția anti-violență a publicului ca, în loc să adreseze problemele propriului guvern, să atragă atenția în schimb asupra situației sârbilor din nordul Kosovo. Discursul său s-a orientat spre „nevoia de a apăra patria”.
Vucic a organizat, cu o zi înainte, contra-proteste. Însă, în lipsa susținătorilor în capitală, a aranjat ca mii de susținători să fie aduși din alte părți ale țării, din minoritatea sârbă din țările vecine și din nordul Kosovo. Autoritățile sârbe, cu bani de la partidul lui Vucic, au adus astfel la miting mii de etnici sârbi din Kosovo, în autocare conduse de albanezi, vineri și sâmbătă la Belgrad.
Vucic și-a dat, la sfârșitul mitingului, demisia ca lider al partidului, dar rămâne în funcție ca președinte.
Fiindcă sârbii din nordul Kosovo au fost duși în numere mari la acest miting, regiunea în care locuiesc doar în jur de 50.000 de sârbi era mult mai pustie decât de obicei.
În acest vid creat de președintele sârb, premierul kosovar Kurti le-a cerut primarilor aleși dintre minoritățile albaneze și bosniene să intre în primării și să fie învestiți în funcție. În ajutorul lor a fost mobilizată și poliția. Kurti spune că existența primarilor este o cerință constituțională.
Această incitare a fost văzută instantaneu de către sârbi ca fiind agresivă, nu doar din pricina perspectivei deja existente a oprimării sârbilor din Kosovo, dar mai ales din pricina discursului lui Vucic din ultima perioadă. El a ordonat, în acest timp, ca armata sârbă să se mobilizeze la apropierea graniței cu Kosovo.
Mulți dintre sârbii care nu s-au dus la Belgrad au ieșit în stradă, primele proteste fiind mai degrabă pașnice. Odată cu întoarcerea sârbilor kosovari de la Belgrad, însă, au apărut pe străzi civili mascați și înarmați, care s-au confruntat apoi cu forțele de ordine KFOR în Zvecan. În mijlocul protestelor, au fost agresați și jurnaliști albanezi.
