Linkuri accesibilitate

Generalul Degeratu: „România își pierde credibilitatea față de aliații NATO prin blocajul politic legat de șefia Statului Major”


Soldați români, participând la un exercițiu militar NATO, în județul Ialomița, în 2017.

„România își pierde credibilitatea în fața aliaților din NATO”, în urma conflictului dintre Președinție și Guvern legat de șeful Statului Major General (SMG) al Armatei. Un alt efect al acestui conflict este scăderea capacității României de a răspunde la agresiunea războiului hibrid dus de Rusia, în care și România este o țintă, a declarat, pentru Europa Liberă, generalul Constantin Degeratu.

Fost șef al Statului Major General al Armatei, Constantin Degeratu, este de părere că blocajul politic care a ajuns să fie judecat de Tribunalul București în privința legalității mandatului șefului Armatei nu va fi rezolvat, indiferent de sentința așteptată joi, însă creează o „daună gravă”.

Este vorba despre demersul Ministerului Apărării de a acționa în instanță Administrația Prezidențială, care i-a prelungit generalului Nicolae Ciucă mandatul de șef al Statului Major General cu un an, în pofida cererii ministrului Apărării, Gabriel Leș, ca generalul Ciucă să plece. MApN a înaintat două acțiuni la Tribunalul București– una în care solicită suspendarea decretului prin care Klaus Iohannis a prelungit mandatul, și o alta, în care solicită anularea aceluiași decret. Șeful statului a semnat decretul în decembrie 2018. Solicitarea Administrației prezidențiale, de a fi contopite cele două dosare, care se referă la aceeași cauză, a fost respinsă de judecători. Iar în privința suspendării decretului, pronunțarea este așteptată joi. Cea referitoare la anulare, în luna februarie.

Este o situație de blocaj, după cum spun unii specialiști în drept, care sunt de părere că este posibil ca și această divergență să ajungă să fie tranșată de Curtea Constituțională. Ce se va întâmpla cu șefia operațională a Armatei în acest timp?

În cazul în care decizia de joi a Tribunalului București va da câștig de cauză Ministerului Apărării, atunci Nicolae Ciucă este suspendat din funcție. Există însă o problemă de procedură. Pe de o parte, Președinția poate face recurs, însă hotărârea prin care se pronunță suspendarea este executorie. Cu alte cuvinte, va suspenda imediat efectele decretului. Recursul, care poate fi depus în cinci zile, nu împiedică efectul suspendării.

De cealaltă parte, ofițerii de rang înalt spun că în Armată, la nivelul șefului Statului Major General, care este șeful operațional al Armatei, nu există instituția interimatului. Situația este cu atât mai complicată, cu cât locțiitorul actualului șef al SMG, Adrian Tonea, a trecut în rezervă în urmă cu două zile, prin decret semnat de președintele Iohannis.

Surse politice susțin că ministrul Apărării ar fi semnat un ordin de numire a unui înlocuitor al lui Adrian Tonea, însă documentul ar fi fost clasificat. Nu este clar dacă numirea locțiitorului șefului SMG, numărul doi în structurile de comandă ale Armatei, i-a fost înaintată și Palatului Cotroceni.

Conflictul dintre Guvern și Președinție datează de la finalul anului, când noul, pe-atunci, ministru al Apărării, Gabriel Leș, a anunțat că nu dorește prelungirea mandatului generalului Ciucă, care urma să expire la sfârșitul anului. Potrivit opiniei unor surse din Armată, astfel s-a încălcat o cutumă, în condițiile în care schimbarea comenzii operaționale la SMG se anunță cu șase luni înainte, iar cel care urmează să preia conducerea trebuie pregătit.

Ministrul Leș l-a propus ca șef al SMG pe actualul reprezentant al României la NATO, Dumitru Scarlat, care este general-locotenent. Normele spun că șeful SMG trebuie să fie cel puțin egal în grad cu cei care se află în subordinea sa și să fie șef al unei arme sau locțiitor. Dumitru Scarlat nu îndeplinea aceste criterii, iar propunerea ministrului Leș de a-l avansa în grad și de a-l numi în același timp ca șef al SMG nu a fost acceptată de președintele Iohannis. În aceste condiții, nici decretul șefului statului, de prelungire a mandatului generalului cu patru stele Nicolae Ciucă, nu a fost contrasemnat de primul ministru, Viorica Dăncilă. Astfel s-a ajuns la contenciosul administrativ.

Potrivit Constituției, președintele țării este și șeful Armatei, fiind implicat în procedura de numire a șefului SMG, care arată că ministrul Apărării propune persoana, premierul avizează propunerea, iar decretul și decizia finală îi aparțin șefului statului.

În cazul în care decizia de joi a Tribunalului București va duce la suspendarea decretului, cel mai probabil este nevoie de o nouă procedură de numire, unde este nevoie de compromis, susțin mai mulți ofițeri superiori ai Armatei.

Ce se va întâmpla concret în cazul suspendării decretului prezidențial este interpretat diferit de politicieni. Cei de la PSD spun că locțiitorul șefului SMG preia atribuțiile, în vreme ce politicieni de la PNL susțin că un locțiitor nu poate să preia decât atribuții care-i sunt delegate. În opinia oamenilor cu uniformă însă, este nevoie de colaborarea între șeful de comandă politică al Armatei, care este președintele, și liderul aflat la comanda operațiunilor - șeful Statului Major General.

Din perspectiva fostului fostului șef al Statului Major General, generalul (r) Constantin Degeratu, este un blocaj politic care pune Armata într-o situație nedorită. „În Europa se desfășoară un ansamblu de acțiuni de tip război psihologic, subversiv, diversiune, război mediatic, politic, care au ca scop anihilarea capacității de acțiune și reacțiune a statelor. Și România este ținta unor astfel de agresiuni, în noua confruntare Est-Vest. Trăim în pericol de agresiune rusească. Îl știm. Am luat măsuri pentru descurajare, dar, prin ceea ce se întâmplă acum, capacitatea noastră de a descuraja acțiunile de război hibrid împotriva României este scăzută.”

În opinia generalului Degeratu, „aliații României din NATO își fac probleme în legătură cu capacitatea de acțiune a Armatei române din motive politice și din motive de înzestrare”. Nu este vorba despre nivelul de pregătire, a mai spus Degeratu. „Aliații își pun probleme pentru felul în care România acționează la nevoia de intervenție, cerută de articolul 5, dacă se pot baza pe sprijin românesc în planurile lor”, a mai spus el. Articolul invocat este din Tratatul NATO și prevede ca orice stat membru al Alianței să ajute un alt stat membru care este atacat.

Generalul Degeratu spune că funcționarea curentă a Armatei nu e o problemă. ”Armata nu rămâne niciodată fără comandant. Există întotdeauna cineva care preia comanda. Din punctul de vedere al credibilității și al capacității de a produce apărare și descurajare, dauna e gravă”, a declarat generalul (r) Constantin Degeratu.

Încleștarea politică pe șefia Armatei apare după valul de ieșiri la pensie din toamna anului 2017, când 30% din ofițerii din structura de conducere a Armatei și o proporție importantă de ofițeri cu gradație maximă au trecut în rezervă. De asemenea, în ultimii doi ani, deși a crescut bugetul destinat Armatei, ajungând la 2% din PIB, planul de înzestrare a suferit sincope. Un exemplu recent este renunțarea la cumpărarea a patru corvete, vase de luptă și de supraveghere, necesare pentru marina militară în bazinul Mării Negre.

XS
SM
MD
LG