Linkuri accesibilitate

Congresul UDMR: Regândirea sistemului de susținere a familiei și perpetuarea celui de a susține o guvernare


Președintele UDMR, Kelemen Hunor, susține că, dacă ar fi după el, ar desființa SIIJ și mâine
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, susține că, dacă ar fi după el, ar desființa SIIJ și mâine

​​​​​​​Congresul UDMR de vineri, de la Sângeorgiu de Mureș marchează 10 ani de când Hunor Kelemen a preluat conducerea partidului, la congresul din februarie 2011 de la Oradea.

Kelemen, continuator al fostului președinte al Uniunii, Béla Markó, de care a fost și inspirat și cu al cărui stil aproape că se identifică, este al treilea președinte al Uniunii de la înființarea sa, ceea ce dă notă despre conservatorismul și leadership-ului formațiunii dar și despre o anumită consecvență în relația sa cu restul spectrului politic.

Invitat la congresul partenerilor de guvernare, premierul PNL Florin Cîțu a spus înainte de începerea congresului UDMR la care a fost invitat, că se așteaptă să vadă la UDMR „un festival al democrației cu adevărat”, pentru că „la alte partide s-a ajuns la festivalul ridicolului”, trimitere în cheie ironică la scandalurile din sânul PNL, la președinția căruia candidează la Congresul din 25 septembrie împotriva actualului lider, Ludovic Orban.

„Un mesaj foarte clar, să rămână la fel de pragmatic cum a fost și până acum. Să rămână același partener puternic pe care eu mă bazez în această guvernare. Mă aștept să vedem un festival al democrației cu adevărat aici la UDMR, pentru că la alte partide s-a ajuns la festivalul ridicolului.”

Iar dacă Kelemen Hunor a remarcat că niciun guvern nu a reuşit după 2008 să îşi ducă mandatul la bun sfârşit, premierul Florin Cîțu a salutat intenția UDMR de a rămâne împreună la guvernare patru ani de zile, cu un „partener pe care știi că te poți baza”, luând declarația liderului UDMR ca pe o provocare de a „rupe ciclul”.

Într-o replică plină de curtoazie, și Kelemen Hunor a spus despre Florin Cîțu că este „un om deschis la dialog, un om rațional și un om cu care pot să colaborez”.

La congres au participat și ministrul ungar al Familiei, Katalin Novak, vicepreşedinte al FIDESZ, partidul premierului ungar, Viktor Orban, și vicepremierul Ungariei, Semjén Zsolt, care este și preşedintele Partidului Popular Creştin-Democrat (KDNP), aliat al FIDESZ la guvernare. Ultimul a făcut o referire la lipsa de colaborare cu România, întrebându-se retoric cum de Ungaria a reuşit să aibă o relație strânsă cu toți vecinii săi, mai puțin cu România.

Ministrul ungar al Familiei: Noi, maghiarii, putem să contăm doar pe noi înşine

Katalin Novak a declarat vineri, în deschiderea congresului, că UDMR poate conta pe ajutorul partidului de guvernământ şi al guvernului de la Budapesta, care aşteaptă, de altfel, un sprijin reciproc.

Mă aflu aici, la invitaţia domnului preşedinte al UDMR Kelemen Hunor, să vă asigur de sprijinul FIDESZ, de sprijinul partidului nostru pentru maghiarii din Transilvania. Pe ambele părţi ale frontierei avem posibilitatea să păşim înainte, să ne dezvoltăm şi să trăim cu posibilităţile pe care ni le oferă secolul 21. Dar ce înseamnă bunăstarea dacă avem puţini copii şi puţini oameni? Sprijinind comunitatea maghiară de peste hotare vrem să arătăm că avem nu doar un trecut şi un prezent comun, ci şi un viitor comun. Iar acest lucru dorim să îl realizăm. Sunt aici cu dumneavoastră ca să spun, împreună cu dumneavoastră, că suntem împreună pentru familie. De aici, din Sângeorgiu de Mureş, vrem să le spunem tinerilor, da, suntem aici, puteţi conta pe noi, puteţi conta pe guvernul maghiar. Creştem numărul creşelor, creştem sprijinul pentru copiii nou născuţi în familiile maghiare, pentru că dorim să ştie toţi maghiarii că pot conta pe noi şi noi contăm pe ei", a declarat Novak Katalin.

Ministrul ungar a spus că FIDESZ va sprijini UDMR, la fel cum se așteaptă ca și UDMR să susțină FIDESZ la alegerile de anul viitor din Ungaria.

„Contăm pe dumneavoastră, iar UDMR-ul sperăm că, cu întregul nostru sprijin, va reuşi să sprijine familiile la rândul său, ca să vă puteţi creşte şi educa familiile în siguranţă. Pentru că doar astfel noi, maghiarii, vom câştiga viitorul pentru noi, împreună cu ceilalţi şi nu împotriva altora. Permiteţi să vă asigur de sprijinul nostru, respectiv să vă cer sprijinul dumneavoastră. Ne cunoaştem adversarii politici şi este clar care sunt posibilităţile în alegerile de anul viitor", a afirmat Novak Katalin.

Aceasta a transmis, totodată, mesajul premierului Ungariei, Viktor Orban, care a evidenţial rolul important pe care UDMR îl are, aflându-se la guvernare şi putând lucra pentru comunitatea maghiară, astfel încât membrii acesteia să rămână în continuare pe pământul natal.

„Noi, maghiarii, putem să contăm doar pe noi înşine, iar asta trebuie să ne stimuleze pentru a apăra interesele politicii naţionale maghiare (...) Toţi maghiarii sunt responsabili pentru toţi maghiarii", se spune în mesajul premierului ungar.

Vicepremierul Ungariei: Interesul Ungariei este să avem relaţii româno-maghiare bune

La rândul său, vicepremierul Ungariei, Semjén Zsolt, care este și preşedintele Partidului Popular Creştin-Democrat (KDNP), a făcut un apel la intensificarea relațiilor româno-ungare.

„Vă atrag atenţia asupra rolului UDMR în sprijinirea relaţiilor româno-maghiare, le spun prietenilor mei români că mâna noastră a fost şi este în continuare întinsă către dumneavoastră. Interesul Ungariei este să avem relaţii româno-maghiare bune. Ungaria are şapte vecini, Ungaria are o relaţie similară cu Ucraina, la fel cum are şi România din perspectiva comunităţii române”, a declarat Semjén Zsolt.

Acesta a mai făcut referire la relația stânsă dintre guvernul de la Budapesta și guvernele care fac parte din grupul de la Visegrad, subliniind în același timp colaborarea cu Serbia.

„Regimul Milosevici i-a lăsat cumva în urmă pe maghiari, dar mulţumită organizaţiei de maghiari (...) am realizat o înţelegere istorică”, a spus Zsolt, care s-a întrebat retoric de ce o înțelegere de tipul celei dintre Ungaria și Serbia nu este posibilă și cu România.

„Mâna noastră stă întinsă şi contăm pe rolul UDMR pentru sprijinirea relaţiilor româno-maghiare. Dumnezeu să binecuvânteze maghiarii din Transilvania, să binecuvânteze Transilvania şi UDMR”, a mai spus vicepremierul maghiar.

Kelemen Hunor: Dacă ar depinde de mine, SIIJ nu ar mai exista

În cadrul congresului și la conferința de presă de după au fost abordare subiecte care domină actualitatea: certificatul verde, dacă este sau nu discriminare, desființarea SIIJ și modul în care Uniunea se poziționează.

Kelemen Hunor a susținut că, dacă ar depinde de el, Secţia Specială pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) nu ar mai exista, însă trebuie găsită o garanţie instituţională ca procurorii şi judecătorii să îşi păstreze independenţa.

„Problema Secţiei Speciale pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie - dacă ar depinde de mine, această secţie nu ar mai exista. Cu toţii suntem de acord că această secţie trebuie să îşi înceteze activitatea, însă trebuie să găsim, de asemenea, o garanţie instituţională ca procurorii şi judecătorii să îşi păstreze independenţa. Ar trebui să existe o garanţie ca să nu ne întoarcem în iadul acela în care s-au deschis 3.000 de dosare ca să pună presiune asupra procurorilor şi judecătorilor, iar două treimi erau împotriva lor. Întrebarea se pune, care este soluţia instituţională ca judecătorii şi procurorii să fie independenţi, iar oamenii să fie convinşi de independenţa justiţiei?", a declarat Kelemen Hunor, în timpul prezentării raportului președinției UDMR.

„Aș duce obligativitatea de vaccinare anti-Covid decât să ajungeți la Terapie Intensivă și să muriți. Ce spune domnul Aszatlos, e treaba domnului Asztalos”

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, susţine că ar duce mai departe obligativitatea de vaccinare anti-COVID-19 la anumite categorii socio-profesionale și că nu împărtășește opinia președintelui Consiliului Național de Combatere a Discriminării.

„Ce zice domnul Asztalos, e treaba domnului Asztalos. S-ar putea să aibă dreptate, s-ar putea să nu aibă dreptate. Dacă trebuie lege, atunci vom da lege. Eu chiar m-aş duce mai departe cu aceste decizii şi mai bine mă înjuraţi pe mine, cei care nu sunteţi de acord cu vaccinarea, decât să ajungeţi la Terapie Intensivă şi să muriţi. Eu aş merge până acolo, poate dincolo de ce au făcut italienii, care au zis: de la 1 octombrie nimeni nu intră, nici dacă are serviciul la stat, nici dacă are serviciul la privat, dacă nu este vaccinat. Punct. Poţi să faci ce vrei cu corpul tău, e dreptul tău, dar şi statul trebuie să aibă grijă de sănătatea publică. Când e vorba despre sănătatea publică, dacă e nevoie de lege, trebuie să dăm lege. Eu, personal, m-aş duce mai departe şi cu obligativitatea de a vaccina anumite categorii socio-profesionale. Chiar şi despre acest lucru este bine să discutăm", a declarat Kelemen Hunor, joi, într-o conferinţă de presă de după congres.

Liderul UDMR a răspuns astfel afirmaţiilor preşedintelui Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, Asztalos Csaba, care a susţinut că măsura introducerii certificatului sanitar nu ar trebui să fie adoptată printr-o hotărâre de Guvern, ci printr-o lege votată de Parlament, pe motiv că ar reprezenta "o condiţionare sau limitare a exerciţiului drepturilor sau libertăţilor fundamentale".

Kelemen a spus că dacă e vorba de a îngrădi anumite drepturi și legea o permite, atunci trebuie adoptată o lege, „dar degeaba stăm, nefăcând nimic, că uite, avem cifre alarmante şi previziunea nu e foarte bună".

„Vedem ce s-a întâmplat în multe state şi, vrând-nevrând, eu cred că trebuie să ne îndreptăm către a asigura şi a face în aşa fel încât marea majoritate a cetăţenilor să se vaccineze. Şi da, după aceea, sigur, dacă te-ai vaccinat, libertatea ţi se dă înapoi. Dacă ai acest certificat. Dacă trebuie lege, dăm lege, nu-i nicio problemă. Problema este cum abordăm şi eu sunt pentru o abordare destul de dură, brutală. Dacă anumite vaccinuri nu ar fi fost obligatorii, în anii '30, '40, '50, '60, '70, inclusiv când noi ne-am născut, atunci probabil că mulţi dintre noi nu am fi la Congresul UDMR", a subliniat Kelemen.

Schimbul de replici are loc în contextul în care Guvernul a aprobat vineri, prin hotărâre, obligativitatea certificatului verde COVID pentru accesul la anumite activităţi în localităţile unde rata de incidenţă a infectărilor cu SARS-CoV-2 este mai mare de 3 la mia de locuitori şi mai mică sau egală cu 6 la mia de locuitori.

„Împreună pentru familie”

În cadrul congresului a fost aprobat și programul „Împreună pentru familie”, o propunere a UDMR prin care se urmăreşte o regândire a sistemului de susţinere a familiei.

Programul prevede ca toţi membrii adulţi ai unei familii să poată beneficia de indemnizaţie pentru creşterea copilului, taţii să beneficieze de concediu extins pentru creşterea copilului, precum şi implicarea bunicilor în creşterea nepoţilor, dar şi participarea copiilor şi a nepoţilor la îngrijirea bunicilor.

„De trei decenii încoace, politica UDMR se axează cu precădere pe bunăstarea comunităţii maghiare din Transilvania şi pe protecţia drepturilor acesteia. Acest obiectiv prioritar nu a fost schimbat nici de contextul politic din România, nici de ascensiunea forţelor extremiste sau de dificultăţile cauzate de pandemia de COVID-19. În vremuri grele, trebuie să consolidăm familia – cel mai stabil liant al societăţii, pilonul de bază al comunităţii noastre. Când ne-am stabilit obiectivele de guvernare, am ajuns la concluzia că cel mai bun mod de a consolida comunitatea este consolidarea familiilor prin folosirea instrumentelor de guvernare. Subfinanţarea şi imprevizibilitatea sistemelor de sprijin îngreunează şi descurajează întemeierea unei familii pentru foarte mulţi tineri. Prioritatea UDMR este elaborarea şi adoptarea, până la 31 decembrie 2021, a unei propuneri de politică familială prin care statul va diminua semnificativ povara financiară pentru familiile tinere. Un program care îi va ajuta pe tinerii din România să îşi găsească un loc de muncă, să îşi întemeieze o familie, să îşi facă un trai şi să îşi construiască un cămin aici, în ţară, să îşi asume creşterea a cât mai mulţi copii”, se arată în documentul adoptat de Congresul UDMR, conform Agerpres.

Pachetul de politici familiale al UDMR are în vedere familia formată din mai multe generaţii şi pune accentul pe o serie de principii.

„Toţi membrii adulţi ai unei familii să beneficieze de indemnizaţie pentru creşterea copilului. Dorim creşterea cuantumului indemnizaţiei după naşterea celui de-al doilea copil. Bunicii şi fraţii adulţi care nu au loc de muncă ar trebui, de asemenea, să poată primi indemnizaţie pentru creşterea copilului, dacă sunt de acord să ia parte la îngrijirea acestuia în timp ce părinţii lucrează. Taţii, de asemenea, trebuie încurajaţi să participe la îngrijirea copiilor: vom extinde semnificativ durata concediului pentru creşterea copiilor şi a concediului suplimentar la care au dreptul taţii”, se arată în document.

De asemenea, în privinţa subvenţiilor acordate de stat, UDMR susține acordarea unor forme de sprijin care să îi motiveze pe beneficiari în adoptarea unor măsuri active şi responsabile.

„Astfel, statul ar trebui să folosească o parte din suma destinată alocaţiei pentru copii cu prioritate pentru acoperirea cheltuielilor de îngrijire timpurie a acestora (reţea de asistenţi medicali neonatologi, îngrijire familială, dezvoltarea reţelei medicilor de familie şi pediatrilor), respectiv să instituie un sistem de tichete pentru utilizare specifică în domeniile educaţiei, sportului, sănătăţii şi culturii”, precizează documentul.

O atenţie sporită se va acorda familiilor numeroase, care ar putea beneficia de un ajutor semnificativ din partea statului prin reducerea bazei de impozitare și facilităţi la achiziţia autoturismelor şi a voucherelor de vacanţă. De asemenea, spune programul administrațiile locale ar putea reduce impozitul pe proprietăţi imobiliare şi vehicule, ar putea acorda un trusou pentru bebeluşi, terenuri familiilor numeroase pentru construirea unei locuinţe, facilităţi pentru parcare, pentru folosirea bazelor sportive, participarea la evenimente culturale şi de agrement.

„Politica familială a UDMR se axează pe familia formată din mai multe generaţii (multi-generaţională), în care există cooperare, sprijin şi reciprocitate în responsabilităţi. Susţinem şi considerăm importantă implicarea bunicilor în creşterea nepoţilor, dar şi participarea copiilor şi a nepoţilor la îngrijirea bunicilor. Trebuie să sprijinim construirea unei cariere profesionale simultan cu creşterea copiilor. În contextul pandemiei, societatea, instituţiile de învăţământ şi angajatorii au devenit mai receptivi la programul de lucru flexibil, la telemuncă şi la educaţia online. Această evoluţie favorabilă ar trebui folosită în beneficiul familiilor cu copii mici, prin încurajarea creării condiţiilor pentru munca la domiciliu (scutirea de impozit pentru munca la domiciliu, sprijin pentru cheltuielile de întreţinere, plata abonamentelor la internet şi sprijin pentru achiziţionarea echipamentelor IT necesare activităţii profesionale)”, mai susţine programul UDMR.

În plus, statul trebuie să sprijine achiziţia de locuinţe pentru familiile tinere şi construirea de creşe.

„Prin acordarea de împrumuturi preferenţiale şi subvenţii, statul trebuie să îi sprijine pe tineri în cumpărarea de locuinţe şi îmbunătăţirea condiţiilor de locuit. UDMR a propus ca, încă din această toamnă, Guvernul să preia de la administraţia locală costul funcţionării creşelor, astfel încât să existe creşe şi în localităţile mici, care altfel nu ar dispune de resurse proprii suficiente în acest scop. Totodată, am iniţiat reducerea preţului pentru locuinţele ANL pentru tineri la un nivel similar cu cel din 2019, facilitând astfel accesul familiilor tinere la o locuinţă”, se mai arată în documentul adoptat de Congresul UDMR.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG