Principalele idei din raportul Consiliului Fiscal
Corecția bugetară nu se poate realiza doar prin reduceri de cheltuieli, spun experții CF, este nevoie de o creștere masivă a veniturilor bugetare, prin modificarea regimului fiscal, reducerea decalajului la colectarea TVA, extinderea bazei de impozitare, combaterea evaziunii fiscale și a optimizărilor fiscale.
România are printre cele mai joase venituri fiscale, inclusiv contribuții, din Uniunea Europeană, circa 26-27% din PIB.
România poate fi prinsă din nou pe picior greșit la o eventuală „înghețare” a piețelor financiare, repetând experiența din 2008-2009.
Datele macroeconomice arată o decelerare a economiei, iar creșterea economică nu este robustă pentru că se bizuie pe dezechilibre mari interne și externe.
Execuția bugetară din primele 7 luni ale anului 2024 a consemnat un deficit cash de aproximativ 71 mld. lei, de 4,02% din PIB, care reprezintă 81% din deficitul programat pentru întreg anul 2024.
Subestimarea cheltuielilor poate duce la un deficit semnificativ de peste 8% din PIB. „Amânarea unor plăți nu rezolvă problemele structurale ale bugetului public.”
Riscuri cu privire la agregatul de asistență socială, având în vedere incertitudinile ce vizează impactul recalculării pensiilor în sistemul public.
Grad de incertitudine privind impactul amnistiei fiscale, de 7,9 mld. lei, echivalent cu circa 0,45% din PIB.
Absorbția de fonduri europene s-a limitat la rambursări în primele 8 luni ale anului. România riscă să dobândească o dependență de fondurile europene care „se poate dovedi periculoasă”.
Avertismente confirmate
România are unul dintre cele mai înalte deficite bugetare din UE, iar faptul că încă alte șapte țări au intrat sub incidența procedurii de dezechilibru excesiv nu ar trebui să fie un motiv de „confort” pentru autoritățile române, avertizează experții Consiliului Fiscal (CF) în raportul publicat luni, pe 23 septembrie.
Execuția bugetului public a ilustrat hibe ale construcției sale pentru acest an, între care un deficit bugetar proiectat inițial la 5% din PIB, spune Consiliul Fiscal, care amintește că a semnalat încă de la evaluarea proiectului de buget pe 2024 lipsa de realism a deficitului bugetar.
România, spun experții fiscali, „suferă de sindromul «deficitelor gemene», cu dezechilibre externe (de balanță comercială și de cont curent) mari, cu finanțare considerabilă prin împrumuturi externe”. Are cel mai mare deficit de cont curent ca pondere în PIB între țările din Centrul și Estul Europei și nici măcar nu este în zona euro, ceea ce implică risc valutar ridicat.
Corecția nu se poate face doar prin reduceri de cheltuieli
„Este hazardată afirmația că deficitele se explică prin investiții și că ar fi sustenabile; efectele investițiilor depind de compoziție, de măsura în care se dezvoltă producția de bunuri exportabile și ce pot înlocui importuri (așa numite tradables). În plus, mare parte din resursele europene se văd în bugetul public atât pe partea de cheltuieli, cât și la venituri. Raportul Draghi subliniază nevoia de investiții de calitate în UE, orientate către viitor”, arată raportul CF.
Experții CF recomandă un plan bugetar-structural pe 7 ani, dată fiind dimensiunea deficitului și impactul reformelor structurale. „Corecția nu se poate realiza în mod covârșitor prin reduceri de cheltuieli; este nevoie de o creștere importantă a veniturilor bugetare (fiscale), inclusiv prin modificări în regimul fiscal, de reducerea drastică a decalajului la colectarea TVA, extinderea bazei de impozitare, combaterea evaziunii fiscale și a optimizărilor fiscale.”
CF a menționat frecvent că România are printre cele mai joase venituri fiscale (inclusiv contribuții) din UE – în jur de 26-27% din PIB.
„Este un nivel complet inadecvat având în vedere presiunile tot mai mari asupra bugetului ce derivă din efecte ale schimbărilor climatice - cum au fost și inundațiile din acest an - și din nevoia de a investi mai mult în educație și sănătate, apărare, infrastructuri fizice”, spun specialiștii Consiliului Fiscal.
România, spun ei, are totuși atuuri importante:
- a realizat o convergență reală considerabilă (PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare a ajuns la 78% din media UE),
- are o economie plurisectorială,
- este stat membru al UE,
- beneficiază de transferuri de fonduri europene masive.
„Dar, suferințe economice nu pot fi evitate dacă nu corectăm deficite bugetare mari, care ar putea catapulta datoria publică cu mult peste 60% din PIB.”
Rațiunea economică, spune CF, și noul cadru de guvernanță fiscală din UE reclamă corecția deficitului bugetar.
Creșterea economică bazată pe dezechilibre interne și externe
Datele macroeconomice recente arată o decelerare a economiei.
Scenariul macroeconomic pe care se fundamentează rectificarea ar putea fi grevat de riscul unei supraestimări a dinamicii creșterii reale. „Se observă o creștere alertă a investițiilor în prognoza nouă oficială, în ciuda unui rol diminuat al acestora la creșterea PIB.”
Creșterea importantă a consumului, sub impactul evoluțiilor salariilor și pensiilor, a determinat, concomitent, o lărgire a dezechilibrului extern, arată raportul Consiliului Fiscal.
Execuția bugetară din primele 7 luni ale anului 2024 a consemnat un deficit cash de aproximativ 71 mld. lei, echivalent cu 4,02% din PIB, cu 1,6 pp mai ridicat decât deficitul consemnat pe primele 7 luni ale anului 2023 și reprezentând circa 81% din deficitul programat pentru întreg anul 2024.
La 8 luni, deficitul bugetar este de 4,53% din PIB.
Atenție la subestimarea cheltuielilor
Proiectul rectificării bugetare prevede o majorare nominală amplă, atât a veniturilor bugetare, cât și a cheltuielilor bugetare. Nivelul estimat al deficitului BGC este de 6,94%, cu circa 1,94 pp mai mare decât ținta din proiectul de buget.
Pe partea de venituri, proiectul de rectificare menține proiecția de 10,5 mld. lei din digitalizare, ceea ce echivalează cu o supradimensionare a veniturilor bugetare cu 0,6% din PIB.
În plus, există un grad de incertitudine privind impactul amnistiei fiscale, de 7,9 mld. lei, echivalent cu circa 0,45% din PIB.
Analiza categoriilor de cheltuieli bugetare indică o subdimensionare posibilă pentru cheltuieli reprezentate de bunuri și servicii (de circa 0,2% din PIB) și de subvenții (circa 0,3% din PIB).
Suplimentar, există riscuri cu privire la agregatul de asistență socială, având în vedere incertitudinile ce vizează impactul recalculării pensiilor în sistemul public.
Pe baza noilor date, CF evaluează că deficitul bugetar cash va fi în jur de 8% din PIB în 2024, fiind în linie cu analiza din raportul său anual.
Având în vedere negocierile Guvernului cu Comisia Europeană privind planul bugetar-structural al României, în contextul noului cadru de guvernanță economică din Uniunea Europeană, nu este exclus ca unele cheltuieli să fie diminuate mai mult și să consemnăm un deficit sensibil sub 8% din PIB.
Pe de altă parte, o subestimare a riscurilor generate de cheltuieli în creștere rapidă poate conduce la un deficit semnificativ peste 8% din PIB. „Guvernul să încerce să țină sub control strict cheltuielile în restul anului”. Tot așa cum, ca și în alți ani, amânarea unor plăți nu rezolvă problemele structurale ale bugetului public, spun specialiștii CF.
Potrivit rectificării bugetare, cheltuielile de investiții totale, din surse interne și externe, sunt estimate la 6,8% din PIB. În structură, investițiile finanțate din resurse interne sunt de 40,9% (față de 31,2% în proiectul de buget inițial), în timp ce investițiile finanțate din fonduri europene sunt de 59,1%.
Absorbția de fonduri UE s-a limitat la rambursări
Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2014-2020.
În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE.
„Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”, spune CF, care atrage atenția că România riscă să capete o dependență de fondurile europene ce „poate dovedi periculoasă”.
Pe de o parte, pentru că PNRR are o viață limitată (până în august 2026), iar pe de altă parte pentru că fondurile structurale și de coeziune vor intra într-o altă logică de alocare.
În plus, PIB pe locuitor al României va ajunge la un nivel care nu o va mai îndreptăți să primească fonduri nete de amploarea ultimului deceniu (ca procent din PIB).
