De ce va fi Paștele o problemă pentru sistemul energetic național? Ce se întâmplă, mai exact?
Consumul scade brusc:
- multe fabrici, birouri, hale industriale sunt închise;
- consumul casnic e și el relativ scăzut (mai ales în timpul zilei, dacă lumea e plecată de acasă);
- prosumatorii consumă din producția proprie.
Producția e mare din surse regenerabile:
- e primăvară, e soare, bate vântul → fotovoltaicele și turbinele eoliene produc în plin;
- producția de energie solară și eoliană nu poate fi controlată ușor.
Dezechilibru în sistem:
- în rețeaua electrică, producția trebuie să fie egală cu consumul în timp real;
Dacă se produce mai mult decât se consumă → apare riscul de supraîncărcare sau chiar avarii.
Cum se gestionează?
- reducerea producției controlabile (centrale pe cărbune, gaze, hidro, nuclear) – dar nu toate pot fi „oprite" rapid;
- export de energie către alte țări (dacă există cerere și capacitate);
- stocare (dacă există baterii sau centrale cu acumulare prin pompaj – dar România nu are prea multe);
- oprirea unor regenerabile (se poate cere oprirea unor parcuri solare/eoliene – pierdere pentru investitori);
Cine e responsabil de buna funcționare a sistemului energetic național?
- Transelectrica - operatorul sistemului trebuie să facă echilibrarea în timp real, o operațiune foarte complexă în astfel de zile.
Cum a fost Paștele de anul trecut
Pe 5 mai 2024, românii au sărbătorit Paștele. A fost o zi frumoasă, cu temperaturi apropiate celor de vară și cu cer senin. Iar faptul că oamenii au petrecut în aer liber s-a văzut în consumul de energie electrică.
Consumul de energie electrică a scăzut brusc în zilele libere, la aproape jumătate din consumul unora obișnuite.
În ziua de Paște, momentul cu cel mai scăzut consum a fost în jurul orei 14:00 – puțin peste 2.800MW, consum instantaneu. În acel moment România producea aproape exact atât.
Ce a produs în plus, în ziua de 5 mai, România a exportat, cel mai mult către Serbia și Moldova.
În mixul energetic al zilei, producție constantă au avut centrala de la Cernavodă, care funcționa cu un grup – 666MW( producție instantanee), centralele pe gaz – aprox. 360MW (producție instantanee) și grupurile pe cărbune – aproximativ 450MW (producție instantanee).
S-a adăugat producția hidro, mai mare în prima parte a zilei, și mai mică după ce fotovoltaicele au început să producă și a crescut din nou, pe finalul zilei, când fotovoltaicele n-au mai produs, dar a început să bată vântul și au intrat în funcțiune centralelele eoliene.
România a trecut cu bine ziua de 5 mai 2024 din punct de vedere energetic. Chiar dacă consumul a scăzut dramatic și a produs mai mult decât a consumat.
Ce e diferit in 2025?
Paștele Catolic și Paștele Ortodox sunt sărbătorite în aceeași zi. Ceea ce înseamnă că, peste tot în Europa, producția va fi mai mare decât consumul.
„Anul trecut, cele două sărbători pascale erau decalate (31 martie – Paștele Catolic, 5 mai – Paștele Ortodox) și, atunci când producția era mai mare decât consumul, puteai exporta în partea cealată, unde se consumă. Acum apare această problemă, pentru că, dacă există o supraproducție de energie electrică, nu are cine să o consume pe tot continentul, pentru că consumul va fi mic peste tot”, explică Mihai Nicuț, fondator e-nergia.ro, pentru Europa Liberă.
De asemenea, în ultimul an, s-au schimbat multe și în țară, în mixul energetic al României.
1. Puterea instalată a prosumatorilor s-a dublat
În aprilie 2024, in Sistemul Energetic Național injectau direct energie 52 de parcuri fotovoltaice, cu o putere instalată de 580MW.
Tot atunci, cei puțin peste 117.000 de prosumatori conectați la firmele de distribuție aveau, în total, 1.554MW putere instalată.
Alte 630 de câmpuri de fotovoltaice legate direct la Sistemul Energetic Național – dar nedisceperizabili – aveau o putere instalată de putin peste 1.000MW.
În total, peste 3.000MW putere instalată, din care doar 580 dispecerizabili.
În aprilie 2025, în Sistemul Energetic Național (SEN) injectau direct 81 de parcuri de fotovoltaice cu o putere instalată de 1.281MW (1.200MW putere netă). Grupuri de fotovoltaice mai mici, legate la SEN, dar nedispecerizabile, însumau 930MW, putere instalată (900 putere netă)
O creștere semnificativă față de anul trecut este și în cazul prosumatorilor – aproape 204.000 cu o putere instalată de peste 2.442MW.
În total, 4.653MW putere instalată, din care 1.281MW putere instalată (1.200MW putere netă) dispecerizabili.
Transelectrica poate controla intrările în sistem doar pentru unitățile de producție dispecerizabile.
2. La Cernavodă funcționează ambele reactoare
Spre deosebire de 2024, Centrala nuclear electrică de la Cernavodă funcționează acum la capacitate maximă – adică injectează permanent în rețeaua națională 1.300MWh.
Ceea ce înseamnă că, anul acesta, tot ce se produce în plus se adaugă deja la ce produce Cernavodă.
Dacă în 2024 Transelectrica a gestionat mai ușor adaptarea producției la consum, pentru că avea mai mult spațiu de manevră lipsind un reactor din rețea, anul acesta va avea o misiune mai dificilă.
3. Consumul ar putea ajunge chiar până la 2.500MW – valoare instantanee, mai mic decât anul trecut
Transelectrica a făcut deja o prognoză pentru ziua de Paște, când estimează un consum care poate scădea până la 2.500MW – valoare instantanee.
„Am avut ca referință sărbătoarea Floriilor, în care am avut un minimum de 3.720 MW la ora 14:15 și în general, din datele statistice, consumul în ziua de Paște scade cu încă 1.000 de megawați. Evaluarea noastră indică o reducere mai mare de 1.000 de megawați față de situațiile întâlnite în anii anteriori și am ajuns la această valoare de 2.500 MW”, explică Virgiliu Ivan, directorul Transelectrica, într-o conferință de presă.
Ce probleme ar putea apărea
„Contez pe toți specialiștii pe care îi avem să nu avem niciun fel de situație de tip pană generalizată de curent sau alte probleme la consumatorii finali”, dă asigurări ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Același lucru îl susțin și specialiștii consultați de Europa Liberă.
„Europa toată se pregătește pentru această zi, se fac teste chiar din februarie”, spune Mihai Nicuț. „Nu cred că vor fi probleme la scară națională”, adaugă el.
La fel crede și Andrei Manea, directorul Asociației Române a Producătorilor de Energie Fotovoltaică. „Pot apărea probleme punctuale, în anumite zone, dar nu la nivel național”.
Dacă Transelectrica poate controla producția din parcurile fotovoltaice dispecerizabile, nu la fel se întâmplă și în cazul prosumatorilor care injectează în rețelele de distribuție.
Problemele care pot apărea, spun specialiștii, sunt exact în zonele de distribuție, acolo unde sunt legați mai mulți prosumatori și consumul e mic.
„O potențială diferență între producția de de energie electrică și consumul de energie electrică – care are trebui să fie egale în orice moment – duce la degradarea frecvenței, sub sau peste nivelul de 50 Hz și atunci pot apărea astfel de probleme”, explică Mihai Nicuț cum se traduce suprasarcina în sistemul energetic.
Doar că sistemele de siguranță ale firmelor de distribuție pot face față, teoretic, la astfel de suprasarcini, prin decuplarea zonelor de dezechilibru.
„Cei sub cinci megawați (putere instalată a parcului, n. red) sunt conectați pe zone de distribuții și, în caz de dezechilibru, se izolează zona. Dacă într-o zonă este o suprasarcină, dacă se întâmplă – nu știu – un incident în rețea, nu se decuplează toată distribuția din Ilfov, ci doar zona respectivă”, explică, pentru Europa Liberă, Andrei Manea.
Cum s-au pregătit autoritățile?
„Perioada cea mai sensibilă va fi duminică, în prima zi de Paște, între orele 11:00 și 16:00”, spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Pregătirile pentru acest moment au început de mult, adaugă ministrul. S-au făcut teste, s-au făcut simulări. Și autoritățile au făcut un plan, plecând de la estimarea de consum minimum de 2.500MW – valoarea instantanee.
„Încercăm să nu afectăm activitatea celor două reactoare (de la Centrala Cernavodă, n.red), pentru că ele sunt grupuri destul de rigide”, explică planul Sebastian Burduja.
ELCEN București va opri total producția de energie, iar la Complexul Energetic Oltenia se vor menține două grupuri la putere redusă – doar 80MW fiecare.
„Hidroelectrica e la dispoziția noastră să oprească chiar toate centralele, dacă excedentul de energie electrică va fi așa de mare. Nuclearelectrica, de asemenea, este dispusă să acționeze să-și reducă unitățile chiar pentru câteva ore, astfel încât să ajute”, spune Virgiliu Ivan, director Transelectrica.
Centrala nucleară de la Cernavodă va putea funcționa la puteri reduse ale reactoarelor cu 20% până la 40% pentru câteva ore, a mai adăugat el.
Reduceri de putere le vor impuse și producătorilor de energie fotovoltaică legați în Sistemul Energetic Național.
„Suntem alături și de operatorii de distribuție pentru că, împreună cu dumnealor, încercăm să gestionăm nivelul de tensiune la toate nivelurile, începând cu rețeaua electrică de transport și până la prizele la instalațiile fiecărui utilizator”, adaugă Virgiliu Ivan.
Iar planul nu e doar de reducere a producției, ci și de creștere a consumului.
„Pentru creșterea consumului am discutat cu Hidroelectrica, de exemplu, care va marșa pe pompele pe care le are la Lotru-Ciunget. E un sistem acolo de pompaj și va asigura o creștere de consum, să spunem undeva la 50 de megawați. Și nu doar acolo. Sunt trei locuri în care au genul acesta de sistem”, spune ministrul.
Și vor fi folosite și capacitățile de stocare.
„Avem aproape de 400 MWh în baterii, deci aceste baterii se vor încărca și ajută la echilibrarea sistemului”, adaugă Sebastian Burduja.
Autoritățile au solicitat prosumatorilor, prin asociațiile de profil, ca în ziua de Paște să oprească invertoarele, deci injecția de energie în rețea.
Ce soluții sunt, pe termen lung, să nu mai ajungem în situații de criză
Investiții în rețele și baterii de stocare, spune Andrei Manea de la Asociația Producătorilor de Energie Fotovoltaică.
„Bani sunt, vedem cu toți. E o avalanșă de fonduri europene puse la dispoziția statului român. Trebuie să facem la timp aceste investiții, în rețele, în stocare. În stocarea la prosumatori, la marii producători, la operatorii de distribuție”.
De aceeași părerea este și Mihai Nicuț, care crede că producția și stocarea de energie verde trebuiau să meargă concomitent.
„Când am început noi să încurajăm prosumatorii, inclusiv cu bani de la stat, nu s-a pus problema de stocare. La fel, problema de stocare la nivelul sistemului mare iarăși nu s-a pus ani de zile și avem proiectul ăla de la Tarnița care e de când a luat Ceaușescu puterea. Se tot vorbește despre el și nimic”, explică el.
Și autoritățile își fac calcule pe termen lung. De echilibru între producție și consum în condițiile în care în țară sunt din ce în ce mai mulți prosumatori.
„România încurajează prosumatorii. Trebuie, sigur, să analizăm, să fie un cadru corect, pentru că altfel se va ajunge la o situație în care deja alte state europene sunt, în care practic nu mai poți să devii prosumatori și să injectezi în rețea, deci se atinge efectiv o limită maximă a rețelei. Nu suntem la punctul acela”, explică ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
