Guvernul motivează că a adoptat Ordonanța de Urgență, care modifică Legea minelor, pentru ca România să se alinieze la Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului, care a intrat în vigoare din 11 aprilie 2024.
Acest regulament identifică 31 de tipuri de materii prime critice, în contextul războiului din Ucraina.
Activiștii de mediu susțin că, în loc să se refere doar la acele resurse, așa cum sunt ele descrise în regulament, guvernanții au făcut o serie de modificări care se aplică tuturor tipurilor de resurse minerale. Inclusiv la zăcămintele aurifere, spun ei.
Unele materii prime sunt clasificate drept „critice” deoarece sunt expuse unui risc mai ridicat privind sursa de aprovizionare și exercită un impact
mai important asupra economiei comparativ cu majoritatea celorlalte materii prime.
În România sunt prezente următoarele:
- din categoria resurselor nemetalifere: grafit și nisipuri cuarțoase, minerale de bor, fosforite;
- din categoria resurselor metalifere: magneziu, bismut, galiu, germaniu și telur, stibiu, titan, wolfram și pământuri rare (TR).
„Cea mai controversată și toxică modificare este aceea în care se spune că un operator minier, dacă chiar dacă are o licență minieră expirată sau încheiată, poate să redeschidă o mină în lipsa licenței”, declară Roxana Pencea-Brădățan, fondator Mining Watch, organizație implicată în mai multe procese împotriva exploatărilor de la Roșia Montană, pentru Europa Liberă.
„Practic e un cec în alb dat companiilor miniere”, menționează ea.
„Credem că e nevoie de un control de constituționalitate. Vrem să îi cerem președintelui Iohannis să-l exercite. E important ca legile, mai ales în domenii atât de sensibile, cum e mineritul industrial, să fie clare, să nu lase loc de interpretări care să nu poate poată favoriza în timp anumiți operatori economici”, a mai spus Roxana Pencea-Brădățan.
Reacția ministrului Economiei
La sfârșitul ședinței de Guvern de vineri, ministrul Energiei a fost întrebat dacă modificările aduse Legii minelor se aplică în vreun fel proiectului Roșia Montană.
„Nu, din ce am văzut și eu în presă astăzi, nu”, a răspuns Radu Oprea.
„Pentru că ANRM-ul (Agenția Națională pentru Resurse Minerale, n.r.), care se transformă ca instituție, are competență asupra licențelor. Licențele nu sunt în responsabilitatea ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Drept urmare, această lege nu modifică nimic din ceea ce a fost decis, referitor la Roșia Montană”, a mai spus Oprea.
Rugat să ofere câteva exemple concrete unde ar putea fi redeschise aceste activități miniere, Oprea s-a referit la iazurile de decantare din zona exploatărilor.
Textul de lege care a stârnit controversa
Articolul care a stârnit întreaga dezbatere susține că „pot fi redeschise la inițiativa autorității competente, cu avizul ministerului de resort, mine sau părţi din perimetrele de exploatare de resurse minerale neenergetice, altele decât cele energetice, în următoarele situații:
a) mine sau părţi din perimetrele de exploatare de resurse minerale neenergetice, închise, pentru care operatorii economici au deținut actul juridic prevăzut la art. 3 pct. 17 ori au desfășurat activități pe baza avizelor la programele anuale de exploatare și/sau programelor anuale de lucrări;
b) mine sau părţi din perimetrele de exploatare de resurse minerale neenergetice care au constituit obiectul unei concesiuni miniere a cărei perioadă de valabilitate a expirat;
c) mine sau părţi din perimetrele de exploatare de resurse minerale neenergetice, situate în interiorul unor perimetre de exploatare cu activitatea oprită înainte de intrarea în vigoare a prezentului act normativ și care nu fac obiectul unei licențe”.
Joi seară, reprezentanții Agenției Naționale pentru Resurse Minerale au decis să nu mai prelungească licența de exploatare pentru Roșia Montană Gold Corporation, care expira în aceeași zi.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
