Peste 30 de copii s-au reunit cu familiile lor în Ucraina în acest weekend, după o lungă operațiune de aducere acasă din Rusia sau din Crimeea ocupată de ruși, unde au fost luați din zonele ocupate de forțele ruse în timpul războiului, relatează Reuters.
Unul din acești copii este Dasha Rakk, o fată de 13 ani, care a spus că ea și sora ei geamănă au convenit să părăsească orașul Herson ocupat de ruși anul trecut din cauza războiului și să meargă într-o tabără de vacanță în Crimeea pentru câteva săptămâni. Dar, odată ajunse în Crimeea, oficialii ruși au spus că copiii vor rămâne mai mult timp.
„Au spus că vom fi adoptați, că vom primi tutori”, a spus ea.
„Când ne-au spus prima dată că vom sta mai mult, am început să plângem cu toții”.
Mama Dashei, Natalia, a spus că a călătorit din Ucraina în Crimeea prin Polonia, Belarus și Moscova pentru a-și lua fiicele. Peninsula Crimeea din Ucraina este ocupată de Rusia din 2014.
„A fost teribil de greu, dar am continuat, nu dormeam nopțile, dormeam stând în picioare”, a spus ea, descriindu-și călătoria până în tabără.
„A fost sfâșietor să mă uit la copiii rămași în urmă care plângeau în spatele gardului”, a spus ea.
Bogdan, un băiat de 13 ani, a povestit și el că a mers în tabără și a rămas blocat acolo pentru șase luni. „Am plâns când am văzut-o pe mama din autobuz. Sunt foarte fericit că m-am întors", mărturiseşte băiatul.
Mama lui Bogdan, Irina, în vârstă de 51 de ani, a declarat că a primit foarte puţine informaţii despre fiul ei în cele şase luni în care au fost despărţiţi.
„Nu a existat nici măcar posibilitatea de a vorbi la telefon. Am fost foarte îngrijorată. Nu ştiam nimic, dacă a fost abuzat, ce i se întâmpla. Încă îmi tremură mâinile", povesteşte femeia.
Operaţiunea de readucere a copiilor în Ucraina au fost coordonate de organizaţia umanitară Salvaţi Ucraina. Organizația spune că a finalizat până acum cinci astfel de misiuni de aducere acasă a copiilor ucraineni despre care spune că au fost deportaţi forţat de Rusia.
Fondatorul organizaţiei Salvaţi Ucraina, Mikola Kuleba, a spus într-o conferinţă de presă organizată sâmbătă la Kiev că s-au petrecut şi tragedii în timpul ultimei misiuni de salvare: una dintre femeile care călătoreau cu grupul - o bunică - a decedat în timpul călătoriei. Femeia trebuia să preia doi copii, dar, din cauza morţii ei, cei doi nu au mai fost lăsaţi să se întoarcă în Ucraina.
Acuzaţiile privind deportarea forţată pe scară largă a copiilor din Ucraina în Rusia stau la baza acuzaţiilor de crime de război formulate luna trecută de Curtea Penală Internaţională împotriva liderului rus Vladimir Putin şi a unui înalt oficial, Maria Lvova-Belova.
Un raport publicat în februarie a detaliat acuzaţiile privind o reţea extinsă de zeci de tabere în care copiii au fost supuşi la „reeducare politică", inclusiv educaţie academică, culturală şi, în unele cazuri, militară, centrată pe Rusia.
Kievul a declarat că mii de cazuri sunt deja în curs de investigare. Rusia a negat că face ceva ilegal, susţinând că doar a oferit copiilor ucraineni siguranţă. Ucraina estimează că numărul total de copii îndepărtaţi cu forţa de căminele lor este de cel puţin 20 000.
