Linkuri accesibilitate

Copiii din Gaza intră în al doilea an fără școală. „Viitorul lor este pierdut”


Gaza intră în al doilea an fără școală, iar cei mai mulți dintre copiii săi sunt prinși în lupta pentru supraviețuire, forțați să-și ajute familiile care trebuie să reziste campaniei devastatoare a Israelului.
Gaza intră în al doilea an fără școală, iar cei mai mulți dintre copiii săi sunt prinși în lupta pentru supraviețuire, forțați să-și ajute familiile care trebuie să reziste campaniei devastatoare a Israelului.

În săptămâna în care copiii se întorc la școală, fiii familiei Qudeh și-au umplut brațele cu moloz, pe care-l adună dintr-o clădire bombardată, pentru a-l vinde. Molozul va fi folosit la construirea mormintelor în cimitirul care se ridică acum în locul casei lor din Gaza.

„Oricine de vârsta noastră din alte țări merge la școală acum”, spune Ezz el-Din Qudeh, de 14 ani, după ce el și cei trei frați ai săi – cel mai mic, un copil de 4 ani – au transportat o încărcătură de bucăți de beton.

Gaza intră în al doilea an fără școală, iar cei mai mulți dintre copiii săi sunt prinși în lupta pentru supraviețuire, forțați să-și ajute familiile care trebuie să reziste campaniei devastatoare a Israelului.

„Nu suntem la școală. Lucrăm la ceva dincolo de puterile noastre. Suntem forțați să facem asta pentru a ne câștiga existența”, a declarat el pentru Associated Press.

Copiii merg desculți în timp ce transportă apă în bidoane de plastic de la punctele de distribuție către familiile lor care locuiesc în orașe de corturi pline cu palestinieni alungați din casele lor. Alții așteaptă la cantinele sociale cu diverse vase porția zilnică de mâncare.

Lucrătorii umanitari spun că lipsa prelungită de educație va avea urmări pe termen lung asupra copiilor din Gaza.

Copiii mai mici suferă în dezvoltarea lor cognitivă, socială și emoțională, iar copiii mai mari sunt expuși unui risc mai mare de a fi puși prematur la muncă sau să ajungă într-o căsătorie timpurie, a declarat Tess Ingram, purtătorul de cuvânt regional al UNICEF, agenția Națiunilor Unite pentru copii.

„Cu cât un copil este mai puțin la școală, cu atât riscă să abandoneze definitiv școala și să nu se mai întoarcă vreodată”, a spus ea.

Cei 625.000 de copii de vârstă școlară din Gaza au ratat deja aproape un an întreg de educație.

Școlile s-au închis după ce Israelul și-a lansat atacul asupra teritoriului ca răzbunare pentru atacul Hamas din 7 octombrie asupra sudului Israelului.

Cu negocieri tergiversate pentru oprirea luptei în războiul Israel-Hamas, nu se știe când se vor putea întoarce copiii la cursuri.

Peste 90% din clădirile școlilor din Gaza au fost avariate de bombardamentele israeliene, multe dintre școli fiind conduse de UNWRA, agenția ONU pentru Palestinieni, potrivit Global Education Cluster, un grup de organizații de ajutor conduse de UNICEF și Salvați Copiii.

Aproximativ 85% sunt atât de distruse încât au nevoie de reconstrucție majoră, ceea ce înseamnă că ar putea dura ani până să poată fi folosite din nou.

Universitățile din Gaza sunt și ele în ruine. Israelul susține că militanții Hamas acționează pe teritoriul sau în preajma școlilor.

Aproximativ 1,9 milioane din cei 2,3 milioane de oameni din Gaza au fost alungați din casele lor. S-au înghesuit în taberele întinse de corturi, unde nu au nici surse de apă, nici sisteme de canalizare, sau în școli ale ONU, care servesc acum ca adăposturi.

Fluxul continuu de victime ale atacurilor aeriene și bombardamentelor în cimitir și abundența de clădiri distruse sunt sursa lor pentru un venit mic.

UNICEF și alte agenții de ajutor administrează 175 de centre de învățare temporare, majoritatea înființate de la sfârșitul lunii mai, care deservesc aproximativ 30.000 de studenți, cu aproximativ 1.200 de profesori voluntari, spune Ingram.

Ei oferă cursuri de alfabetizare și calcul, precum și activități de sănătate mintală și dezvoltare emoțională. Ingram spune că îi este foarte greu să obțină provizii de pixuri, hârtie și cărți, care nu sunt considerate priorități, cum sunt hrana și medicamentele.

În august, UNRWA a început programul „înapoi la învățare” în 45 din școlile sale transformate în adăposturi, care oferă copiilor activități precum jocuri, teatru, arte, muzică și sport.

Scopul este de a „le oferi un răgaz, o șansă de a se reconecta cu prietenii lor și de a fi pur și simplu copii”, spune purtătorul de cuvânt Juliette Touma.

Educația a fost de multă vreme o prioritate în rândul palestinienilor. Înainte de război, Gaza avea o rată mare de alfabetizare – aproape 98%.

Când a vizitat ultima dată Gaza în aprilie, Ingram a spus că copiii îi spuneau adesea că le lipsește școala, că le lipsesc prietenii și profesorii lor. „A fost sfâșietor pentru mine”, a spus ea.

Părinții i-au spus că văd deja schimbări emoționale la copiii lor fără stabilitatea zilnică oferită de școală și cu traume agravate de strămutare, bombardamente și decese sau răni în familie. Unii devin îmbufnați și retrași, alții devin ușor agitați sau frustrați.

Campania israeliană de 11 luni a distrus zone mari din Gaza și a adus o criză umanitară, cu malnutriție pe scară largă și răspândirea bolilor.

Peste 40.000 de palestinieni au fost uciși, potrivit oficialilor din domeniul sănătății din Gaza. Copiii sunt printre cei mai afectați. Ingram crede că toți cei 1,1 milioane de copii din Gaza au nevoie de ajutor psihosocial.

Israelul spune că campania sa urmărește eliminarea Hamas pentru a se asigura că nu poate repeta atacul din 7 octombrie, în care militanții săi au ucis aproximativ 1.200 de persoane în sudul Israelului și au răpit alte 250.

De asemenea, conflictul a dat înapoi educația copiilor palestinieni din Cisiordania, unde Israelul a intensificat restricțiile de circulație și a dat mai multe atacuri.

„În orice zi din octombrie, între 8% și 20% din școlile din Cisiordania au fost închise”, spune Ingram. Chiar când școlile sunt deschise, frecvența este redusă din cauza dificultăților de mișcare sau pentru că copiilor le e frică” de atacuri, a spus ea.

Părinții din Gaza spun că se luptă să ofere copiilor lor chiar și predare informală, cu tot haosul din jurul lor.

La o școală din orașul central Deir al-Balah, sălile de clasă erau pline de familii, cu rufele întinse pe casa scărilor până afară. Confecţionate din lenjerie de pat şi prelate sprijinite pe beţe, corturile slăbite se întind prin curte.

„Viitorul copiilor este pierdut”, spune Umm Ahmed Abu Awja, înconjurat de nouă dintre nepoții ei mici. „Ceea ce au studiat anul trecut este complet uitat. Dacă se întorc la școală, trebuie să o ia de la început.”

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG